Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 9 noiembrie 2009-continuare

BITPRESS

PREFECTUL GOGU, ACUZAT CA FACE CONTROALE POLITICE SI MUSAMALIZEAZA DEFRISARILE ILEGALE
De cand a fost numit in functia de prefect, Gogu Davidescu i-a isterizat de-a dreptul pe pesedisti. Acestia sustin ca Davidescu se ocupa doar de controale politice, executa numirile in functie dictate tot politic, de la Bucuresti si ar incerca sa musamalizeze defrisarile ilegale care au avut, au si vor avea loc in Arges.

Proca ii avertizeaza pe directorii PDL: ,,Exista viata si dupa 6 decembrie!"

Acuzele au fost aduse in special de catre fostul prefect, Marcel Proca. Potrivit acestuia, primarii PSD sunt supusi controalelor cu ,,dedicatie" ale lui Davidescu, pentru a-i tine ocupati si a nu se putea ocupa de organizarea campaniei electorale. ,,Se fac si presiuni asupra primarilor PSD. Avem 2-3 cazuri asupra carora se exercita presiuni prin niste controale cu dedicatie. Prefectul are arme prin care poate influenta buna liniste a primarului: ordona un control de fond si atunci cel putin il tine ocupat o perioada si destul de stresat.  Intre cele doua tururi de scrutin cu siguranta se vor inteti controalele. Protestam puternic impotriva acestor actiuni si reamintim si cetatenilor si celor care acum sunt la conducerea deconcentratelor, ca lumea nu se termina cu 6 decembrie, ca exista viata si dupa 6 decembrie, si avem convingerea ca Geoana va castiga si va fi inceputul unui nou climat in Romania, unul bazat pe normalitate, pe constructie, pe gandire spre viitor" a declarat Marcel Proca.
 
,,Astfel de miscari ne creaza o senzatie ca undeva se pregateste ceva"

Tot Proca a declarat ca sunt cat se poate de dubioase ultimele numiri in functie,in fruntea Politiei argesene, respectiv a Serviciului de Permise Auto. ,,Nu pot sa fiu decat surprins ca intr-o perioada foarte apropiata de alegeri au loc schimbari importante, precum cea a inspectorului sef al Politiei Arges. Nu am problema cu noul inspector, il cunosc, am colaborat la DGA. Eu invoc faptul ca vine o persoana noua intr-o functie noua, cu implicatii serioase in organizarea alegerilor, cu doua-trei saptamani inainte. L-am intrebat pe prefectul Davidescu de ce a facut acest lucru si mi-a spus ca i-a venit aceasta dispozitie de la Bucuresti. Dansul avea posibilitatea, daca era bine-intentionat, sa blocheze aceasta numire pana dupa alegeri. Astfel de miscari ne creaza o senzatie ca undeva se pregateste ceva.
Tot in ideea unor numiri neasteptate si care nu-si aveau rostul, este si numirea noului sef la Serviciul de Permise. Mi se pare anormal ca intr-o perioada in care procesul e departe de a fi incheiat, sa se faca o numire definitiva pe post. Nu stiu care e scopul, dar este o situatie anormala. Noi, insa, ne vom organiza, alaturi de celelalte partide, sa fim foarte atenti la cum se vor organiza alegerile in Arges de catre prefectul Davidescu si Guvernul PDL" a mai declarat Proca.

,,Nu se doreste sa se deranjeze anumiti simpatizanti sau cotizanti"

Lista reprosurilor sau acuzelor la adresa prefectului Davidescu nu se opreste aici. Marcel Proca mai insinueaza faptul ca prefectul a stopat operatiunea demarata de el, aceea de filare si prindere a celor care defriseaza ilegal padurile din Arges, tocmai pentru a nu supara clientela politica sau cotizantii. ,,De o luna de cand nu mai sunt prefect, actiunea de combatere a defrisarilor a disparut. Am lasat foarte bine organizat colectivul, iar in septembrie au fost chiar cateva interceptari spectaculoase de transporturi de lemne defrisate ilegal. Ati mai vazut ceva de genul acesta? Probabil ca nu se doreste sa se deranjeze anumiti simpatizanti sau cotizanti. Grija fata de padurea din Arges trebuie sa fie aceeasi, indiferent cine este la putere" a conchis Proca.
MARCEL PROCA: ,,BASESCU VREA SA RAMANA CU GUVERNUL BOC PANA LA ALEGERI"
Potrivit ex-prefectului Marcel Proca, nominalizarile presedintelui Traian Basescu pentru functia de premier nu sunt decat niste ,,scenete" pentru electorat, in spatele carora s-ar afla intentia presedintelui de a mentine Guvernul Boc pana la alegerile prezidentiale. Scopul? Acela de a se folosi de parghiile institutiilor publice, sustine pesedistul Marcel Proca.
,,Este foarte clara noua strategie a presedintelui Basescu: dumnealui n-a vrut de la inceput guvern nou, pentru ca daca voia asta, analiza si lansa o solutie care sa fie functionala. Si-a dorit sa faca aceasta sceneta, stiind ca guvernele sunt respinse, si sa arate cu degetul ca... voi ati cazut doua guverne! Basescu vrea sa ramana cu Guvernul Boc pana la alegeri, pentru ca acesta este bine ancorat in tot ceea ce reprezinta institutie publica. Nu e niciun interes din partea presedintelui sa fie o schimbare de guvern inaintea alegerilor" a declarat Marcel Proca.
CURIERUL ZILEI
EFECTE TRAGICOMICE ALE CRIZEI
În campanie, liderii PNL Argeş au identificat patru paliere ale crizei: cel economic, cel politic, cel social şi cel instituţional. Dacã despre primele trei am auzit diferite versiuni, în ceea ce îl priveşte pe cel din urmã, efectele crizei acestuia sînt comentate pe un ton tragicomic, întrucît responsabilii respectivi ţin de administraţia localã, care este de altã culoare decît cea portocalie. „Instituţiile statului nu mai funcţioneazã, în acest moment. Se schimbã eşaloanele 1, 2, 3 şi 4, se ajunge pînã la şefii de bloc, de scarã, probabil pînã la cei care se ocupã de tichetele de parcare", este de pãrere fostul prefect liberal de Argeş.
OFERTELE, CITITE DE ZECE ORI ÎNAINTE
Dacã înainte de crizã ofertele de preţ privind diferite licitaţii erau acceptate fãrã o citire în profunzime, acum, pe noile vremuri, acestea sînt revãzute de zece ori, pînã ca persoana care deţine banii sã-şi dea acceptul. Este tehnica pe care o foloseşte edilul din Bãbana, Bebe Ivan, care susţine cã a devenit „mai statutar", invocînd, în acest sens, procedura la care recurge.   
ALT CAZ DE GRIPÃ NOUÃ
În acest week-end, autoritãţile din sistemul sanitar argeşean au monitorizat cu atenţie situaţia îmbolnãvirilor cu gripa AH1N1. Dupã ce, vineri seara, un copilaş de doi ani, de cetãţenie strãinã, ai cãrui pãrinţi sînt rezidenţi în Piteşti, a fost diagnosticat cu gripã porcinã, sîmbãtã seara, pentru o altã argeşeancã s-a confirmat acest diagnostic.  Este cel de-al optulea caz de gripã porcinã, patru fiind confirmate vara trecutã, iar alte patru, în cursul sãptãmînii trecute. 
Starea celorlalţi este bunã
Directorul Direcţiei de Sãnãtate Publicã Argeş, Anca Alexandrescu, ne-a spus cã este vorba de o femeie care s-a prezentat vineri la secţia Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean Argeş cu simptomele specifice noii gripe: febrã, tuse, dureri musculare etc. Femeii i s-au recoltat probe din nas şi din gît, care au fost trimise spre analizã la Institutul Cantacuzino din Capitalã, iar sîmbãtã seara, s-a primit confirmarea. În cazul celuilalt suspect de vineri, s-a constatat cã acesta nu are gripã porcinã. Femeia este tratatã la domiciliu cu Tamiflu. În acelaşi fel sînt trataţi şi ceilalţi trei bolnavi confirmaţi sãptãmîna trecutã. Este vorba de bãiatul de 15 ani, de franţuzoaica de 31 de ani şi de copilul de 2 ani, starea lor fiind bunã.
DSP a primit 500 de cutii cu Tamiflu
Pînã ieri dupã-amiazã, nu se mai prezentaserã la Boli Infecţioase şi alţi suspecţi de gripã AH1N1, dar s-au recoltat mai multe probe de la suspecţi de gripã sezonierã. Anca Alexandrescu ne-a mai spus cã DSP a primit de la Ministerul Sãnãtãţii 500 de cutii cu Tamiflu, fiecare cutie conţinînd cîte 10 comprimate. Din acestea, 150 de cutii au fost trimise la secţia Boli Infecţioase Adulţi a Spitalului Judeţean şi 50 la secţia Boli Infecţioase Copii a aceluiaşi spital. Tamiflu  este un antiviral puternic, folosit pentru orice tulpinã a virusului gripal, şi are drept scop, printre altele, şi prevenirea îmbonãvirii cu noul virus gripal AH1N1. Acest medicament nu îi permite virusului sã se multiplice în organismul uman şi, astfel, sã se rãspîndeascã. Medicii se aşteaptã la o creştere a numãrului de îmbolnãviri cu noua gripã, deoarece încãlzirea vremii, în ultimul timp, prezintã riscul de a favoriza rãspîndirea cu o mai mare rapiditate a viruşilor noii gripe AH1N1, denumitã porcinã.
CHIULANGIII AJUNG MAI UŞOR VICTIMELE CRIZEI!
Criza a crescut tensiunile din societãţile private sau publice, unde spectrul disponibilizãrilor ameninţã în egalã mãsurã personalul angajat. În ultima perioadã, tot mai mulţi salariaţi ajung, din acest motiv, în instanţã, unde, teoretic, legea este de partea lor, chiar dacã au fost concediaţi motivat, deşi, atunci cînd erau angajaţi, nu aveau drepturi uzuale în Occident - cum ar fi cel de a face grevã spontanã. Am discutat despre aceste probleme cu avocatul Radu Cãtaniciu, specialist în Drept Comercial şi Dreptul Muncii, piteştean care e deja un obişnuit al emisiunilor de profil de la Money Channel.   
Contractul OMV se pierde la Oltchim
Cum vedeţi situaţia actualã de la Arpechim, din punct de vedere legal? Sindicatul cerea Oltchim sã preia salariaţii cu tot cu Contractul colectiv de muncã al Petrom, care era mai avantajos.
- Petrochimia Arpechim e un activ, poate fi denumit astfel, pentru cã e un ansamblu care poate fi vîndut separat, fãrã sã afecteze funcţionarea OMV. De obicei, cel cãruia îi vînd un activ preia şi salariaţii aferenţi. Dar asta depinde de negocierile între acţionari. Dacã prin cumpãrarea activului cumpãrãtorul nu vrea sã preia salariaţii, OMV trebuie sã procedeze la concedieri. Dacã au loc în acelaşi timp mai mult de 30 de concedieri, adicã locurile de muncã dispar din motive neimputabile salariaţilor, este vorba de o concediere colectivã. În general, se numeşte aşa la concedierea a 10% din personal sau a minimum 30 de salariaţi, dacã numãrul lor depãşeşte 300. În situaţie de crizã, acţionarul este normal sã se gîndeascã şi la aceastã soluţie, pentru cã, în acest fel, face economii cu salariile şi reduce producţia în funcţie de cerinţele pieţei. La o concediere colectivã, trebuie consultat obligatoriu sindicatul, iar procedura e complicatã şi dureazã cel puţin douã luni. Pe parcursul acestei perioade, salariatul îşi pãstreazã drepturile prevãzute în Contractul colectiv de muncã, fãrã unele prime. Dupã emiterea deciziei de concediere, salariatul are dreptul şi la compensaţii în bani, de la un salariu mediu brut pe unitate la oricîte, nelimitat, în funcţie de Contractul colectiv de muncã. Dacã ei ar pãstra Contractul colectiv de muncã, a fi o discriminare între salariaţii de la Oltchim, pentru cã unii ar lua salarii mai mici. Contractul colectiv de muncã, valabil pentru toatã societatea, se negociazã între patronat şi un sindicat reprezentativ. Acesta poate avea şi numai 15 membri, potrivit legii şi unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Salariaţii Petrochimiei pot, deci, fi reprezentaţi în continuare de sindicatul Petrom, dar acesta nu poate negocia aşa încît sã existe o discriminare în interiorul Oltchim.
Salariaţiii au la îndemînã vreo mãsurã de protest?
- În situaţia de acum, dacã salariaţii fac grevã legal, pierd bani pe perioada respectivã, iar în lege nu existã nici instituţia protestului spontan, adicã un drept al salariatului, în acest sens. Protestul spontan e doar o întrerupere neautorizatã a lucrului, adicã un risc al salariatului. Numai cã, la noi, au existat precedente la unitãţi cu capital de stat, unde s-a fãcut protest spontan şi nu a fost sancţionat.
Nu avem legislaţie pentru recesiune
Ce pot face bugetarii care sînt trimişi forţat în concediu fãrã platã, din motive de crizã?
- Pot sã conteste personal mãsura în justiţie şi, bineînţeles, sindicatul poate sã îi reprezinte în proces. Dacã ea se produce prin efectul legii, este, însã, greu de contestat. Ei ar putea sã atace legea la Curtea Constituţionalã, dar asta a fost deja fãcut. Dacã legea spune cã se face cu consultarea sindicatului, asta nu înseamnã acord, ci angajatorul doar ia act de poziţia lui, iar la o întrebare de genul Ce preferaţi, sã închidem sau sã vã trimitem în concediu?, e greu de rãspuns. Trebuie vãzut, însã, exact textul final care se aplicã. Toatã legislaţia noastrã s-a fãcut pe ideea de creştere economicã, s-a crezut cã noi creştem mereu şi nu e destul de flexibilã. Acum, nu sîntem pregãtiţi din punct de vedere legislativ pentru crizã. Sigur, putem aplica şi legislaţia actualã şi mai existã legislaţia europeanã.
Cum se pot apãra angajaţii de mãsurile de concediere fãcute în aceastã perioadã?
- Codul Muncii protejeazã angajatul, pentru cã transpune legislaţia europeanã în domeniu, care îi asigurã o protecţie mai mare salariatului decît angajatorului. E normal, pentru cã în general angajatul are o poziţie de subordonare faţã de angajator. Majoritatea proceselor sînt cîştigate de angajaţi, pentru cã în instanţã se speculeazã orice scãpãri ale actelor de disciplina muncii.
E mai greu sã dai afarã un incapabil
Existã trei tipuri de încetare a contractului de muncã: prin acordul pãrţilor - cînd nu mai poate apãrea nici un fel de litigiu ulterior; din iniţiativa salariatului - cînd acesta îşi dã demisia şi apoi nu are ce sã mai pretindã, ori din iniţiativa angajatorului. Aici, desfacerea poate fi pentru abateri disciplinare (de genul: absenţe de la serviciu, neîndeplinirea sarcinilor de serviciu, beat la muncã), pentru desfiinţarea postului sau necorespundere profesionalã. Ancheta disciplinarã o face angajatorul, înainte de emiterea deciziei. Se strîng probe în interior, se constatã care e abaterea sãvîrşitã, iar şeful de compartiment sau cine ia la cunoştinţã de abatere sesizeazã conducerea, care începe ancheta disciplinarã. În anchetã e invitat şi salariatul şi audiat, lãsat sã aducã probe în favoarea sa. Poate fi asistat de un reprezentant al sindicatului. Dacã probele nu sînt concludente şi decizia de concediere se menţine, ea poate fi contestatã în termen de 30 de zile de la concediere. În cazul desfiinţãrii postului, oportunitatea acestei mãsuri ţine de decizia managementului, iar la concedieri colective se consultã sindicatul, pe parcursul procedurii. În cazul necorespunderii profesionale, e nevoie de un proces de evaluare internã. În orice domeniu trebuie sã existe nişte criterii de evaluare, mãcar în timp. Dar aici poate interveni subiectivismul celui care evalueazã. Cei de la multinaţionale au de obicei procese interne de evaluare, dar e foarte greu de fãcut concediere pentru necorespundere profesionalã. Motivele cel mai des invocate sînt absenţele nemotivate de la locul de muncã şi neîndeplinirea sarcinilor de serviciu.
Instanţele nu pot fi mai credibile decît restul societãţii
Sînteţi un avocat de succes. Totuşi, vi se pare cã seamãnã justiţia din realitate cu cea din facultate sau cu cea pe care o vedem în filmele americane?
- În America, autoritatea judecãtoreascã e o forţã adevãratã. Noi, deocamdatã, nu avem infrastructura necesarã pentru a ajunge la o altã calitate a actului de justiţie. Avem judecãtori puţini, care sînt supraîncãrcaţi cu dosare. Eu am terminat acum 20 de ani şi am prins şi 3 luni de justiţie comunistã. Pe atunci erau metode mai rigide, dar lumea avea mai mare teamã de justiţie. Acum, toate instituţiile statului au început sã se decredibilizeze. Statul duce lipsã de autoritate şi nici justiţia nu e ruptã de realitatea din România, nu poate avea o credibilitate mai mare decît nivelul general al societãţii româneşti.
Ce fel de satisfacţii aveţi de pe urma activitãţii dvs., în aceste condiţii?
- Am finalizat negocierea unui Contract colectiv de muncã la un mare angajator privat din Piteşti, am finalizat vînzarea pachetului integral de acţiuni de la o societate pe acţiuni din judeţul Argeş, am cîştigat un proces de anulare a unei achiziţii publice importante din partea unei instituţii publice (CJ) - în douã rînduri, în 2005 şi 2007; licitaţiile care nu erau în conformitate cu legea au fost anulate. De asemenea, prin consultanţa pe care am acordat-o, am contribuit la crearea unui parc industrial, prin implementarea unor investiţii strãine în România. Investitorii au apelat la mine, pentru cã nu ştiau legile. Împreunã cu un investitor am cumpãrat de la AVAS terenul cu ce era pe el în construcţie, la Mãrãcineni. L-am asistat la procedura de cumpãrare şi apoi la tot procesul, de la construcţie la închirierea cãtre alţi investitori care au venit dupã aceea. Acum, toate firmele funcţioneazã. E vorba de 11 firme cu profil industrial, toate cu capital strãin.
La Money Channel cum aţi ajuns?
- Eu am şi un site de prezentare pe Internet. Ei au aflat de mine de acolo şi obişnuiesc sã invite la discuţii şi avocaţi din provincie. M-au contactat, m-au întrebat dacã sînt de acord, apoi mi-au spus tema, care era ce ţinea de Dreptul Muncii, unul din domeniile mele.
A FOST SFINŢITÃ CAPELA MORTUARÃ DIN PRUNDU
În acest week-end, la cimitirul din Prundu a avut loc sfinţirea capelei mortuare construite din fondurile municipiului Piteşti, o amenajare specialã reprezentînd-o dotarea acesteia cu aer condiţionat. Ca numãr al sicrielor ce pot intra în incintã în cadrul priveghiului, construcţia permite depozitarea a opt coşciuge în acelaşi timp.
Lucrare executatã cu 125.000 lei
Sfinţirea a fost fãcutã cu o zi înaintea Sãrbãtorii de Mihail şi Gavril de un sobor format din opt preoţi, cu participarea pãrintelui vicar Nicolae Brînzea. Din partea Primãriei Piteşti, la ceremonie a venit edilul-şef Tudor Pendiuc, dar şi viceprimãriţa Liliana Gagiu. Momentul a durat aproximativ o jumãtate de orã, cu începere de la 12.00. Valoarea totalã a investiţiei a fost de 125.000 lei, bani asiguraţi în întregime de la bugetul local. Suprafaţa construitã este de 66 mp, iar cea din interior, de 50 mp. Firma care s-a ocupat de execuţia lucrãrii este cea care a primit şi contractul privind consolidarea clãdirii Primãriei, SC Apartamentul SA. Ca dotãri, capela mortuarã dispune de o acusticã foarte bunãşi de aer condiţionat. În cadrul slujbei de sfinţire, edilul-şef Tudor Pendiuc a primit aprecieri din partea preoţilor, aceştia lãudînd iniţiativa primarului de a aduce un prinos, în Sîmbãta Morţilor, şi celor care nu mai sînt.
Slujba de sfinţire a capelei a fost oficiatã de un sobor de opt preoţi, printre care şi pãrintele vicar Nicolae Brînzea.
„DACÃ NE-AM FACE PLANURILE DUPÃ SUBVENŢII, AM FI PIERDUŢI!"
Fermierii şi bãncile vor semna un protocol prin care subvenţiile pentru creşterea animalelor vor fi date prin sistemul bancar, cu ajutorul agenţiei APIA. Ei pot depune cererile la APIA. Este concluzia la care s-a ajuns, sãptãmîna trecutã, în urma discuţiilor dintre reprezentanţii fermierilor şi preşedintele Traian Bãsescu. Fermierii se tem cã la anul nu vor primi nici subvenţiile de la UE. Preşedintele Asociaţiei Crescãtorilor de Ovine din Corbii de Piatrã, Ion Sãvescu, are o fermã compusã din 200 de oi, 4 bovine şi 18 porci. În asociaţia pe care o conduce sînt înscrişi 142 de fermieri, avînd un total de 17.000 de capete de ovine.    
„Nu am primit pînã acum nici o subvenţie şi am fost la protestele fermierilor, de sãptãmîna trecutã, din Capitalã. La ultimele negocieri cu preşedintele, nu m-am mai dus, dar am auzit cã ni se vor da bani prin bãnci, însã nu am aflat încã exact cum este aceastã procedurã. Am înţeles cã pînã la urmã vom primi 15 lei pentru ovinã şi 200 de lei pentru bovinã. Anul trecut, ni s-a dat triplu pentru ovine, mai precis 45 de lei. Nu stãm, însã, în aceste subvenţii şi, dacã ne-am face planurile dupã ele, am fi pierduţi! Deocamdatã, ne bucurãm cã a fost un an bun şi cã avem furaje. Cu subvenţiile am fi putut sã investim în dotarea fermelor şi în achiziţionarea de rase de berbeci mai bune, dar fãrã aceşti bani ne limitãm la ce avem în prezent. Am primit nişte subvenţii de la Uniunea Europeanã prin asociaţie, pe suprafaţa de pãscut, şi care au con-stat în 20 de lei pe cap de ovinã. Nu facem o tragedie cã se întîrzie plata acestor subvenţii de la stat şi sîntem realişti. Am avut noroc cã preţul de vînzare a cãrnii de oaie în viu a fost bun anul acesta, fiind cam de 2 euro/kilogram, şi astfel am reuşit sã ne acoperim cheltuielile. Probleme cred cã vom avea din 2010, cînd am auzit cã nu se vor mai da subvenţiile nici de la UE. Trebuiau fãcute nişte notificãri de Ministerul Agriculturii cãtre Bruxelles,  dar cu brambureala asta nu s-a mai fãcut nimic. N-am mai fost chemaţi la Consiliul Consultativ de la Ministerul Agriculturii", ne-a spus Ion Sãvescu.
PEDEPSE PENALE PENTRU LISPA AUTORIZAŢIILOR ISCIR
Sãptãmîna trecutã, ISCIR Piteşti, sub conducerea inspectorului-şef Valeriu Tudor, a declanşat un control tematic la firmele care deţin şi folosesc utilaje de ridicat ce intrã sub incidenţa prescripţiilor ISCIR: motostivuitoare, macarale şi alte asemenea dispozitive.    
„Aceste controale nu fac decît sã asigure funcţionarea în siguranţã şi, de asemenea, sã preîntîmpine apariţia unor pericole în exploatarea acestor utilaje. Am gãsit extrem de multe firme care nici mãcar nu şi-au înregistrat utilajele la noi şi nu respectã prescripţiile. Sînt foarte multe astfel de utilaje ce intrã sub incidenţa prescripţiilor ISCIR şi care nu sînt autorizate. Spre exemplu, la o firmã din Dîrmãneşti, motostivuitorul pe care îl foloseau într-un depozit nu avea acte de provenienţã, iar folosirea lui încãlca mai multe norme, pentru care firma a fost amendatã: nu avea autorizaţie de funcţionare eliberatã de ISCIR, nu era manevrat de personal autorizat, funcţionarea nu era fãcutã de un operator RSVTI autorizat, iar reviziile tehnice nu erau fãcute de o firmã autorizatã de ISCIR, aşa cum cere legea. În aceste condiţii, am interzis funcţionarea acelui utilaj şi le-am impus sã îşi facã planificare pentru efectuarea verificãrii tehnice oficiale, în vederea autorizãrii de funcţionare a motostivuitorului", ne-a declarat inspectorul-şef al ISCIR Piteşti, Valeriu Tudor. De remarcat (a mai atras atenţia reprezentantul instituţiei) cã aceste încãlcãri ale legilor şi ale prescripţiilor respective intrã sub incidenţa Codului Penal, fiind pedepsite cu închisoare şi cu amenzi care pot ajunge şi la 150.000 lei.
„Totuşi, rolul nostru este acela de a preîntîmpina accidentele şi de a asigura funcţionarea în siguranţã a instalaţiilor, nu acela de a aduna amenzi!", mai spune dl Tudor, directorul ISCIR.
GUVERNUL DÃ BANI PENTRU ENERGIILE REGENERABILE
Ministerul Mediului a elaborat şi aprobat, prin ordinul ministrului, Ghidul de finanţare a Programului privind producerea energiei din surse regenerabile: eolianã, geotermalã, solarã, biomasã şi hidro. Perioada în care se pot depune proiectele în vederea accesãrii programului este 9 - 27 noiembrie a.c.    
Beneficiari ai acestui program pot fi agenţii economici mari, mijlocii şi mici care au înscrisã în statutul societãţii activitatea de producere şi furnizare a energiei electrice şi termice. Acest program urmãreşte valorificarea resurselor regenerabile de energie: solare, eoliene, hidroenergetice, geotermale, biomasã, biogaz, gazele rezultate din fermentarea deşeurilor/nãmolului din staţiile de epurare pentru  producerea energiei electrice şi/sau termice, utilizarea raţionalã şi eficientã a resurselor energetice primare, reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã, în scopul îmbunãtãţirii calitãţii mediului şi al conservãrii şi protejãrii ecosistemelor. „Programul este finanţat de Ministerul Mediului prin Administraţia Fondului pentru Mediu. Finanţarea se acordã în cuantum de maximum 50% din valoarea totalã eligibilã a proiectului, pentru întreg teritoriul României. Suma maximã care poate fi acordatã pentru un proiect, în cadrul sesiunii de finanţare, este de 30 de milioane de lei", ne-a declarat directorul coordonator al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş, Mihail Lucian Mãnoiu.
Ghidul de finanţare a programului este disponibil şi pe pagina de web a Administraţiei Fondului pentru Mediu: www.afm.ro
Li s-a adoptat o singurã lege
Dupã aproape un an de la alegerea celor treisprezece parlamentari de Argeş, rezultatul muncii lor nu se prea vede. Pînã acum, doar unul (Şerban Valeca) a reuşit sã fie iniţiator al unei legi care sã fie şi adoptatã. Restul iniţiativelor semnate de  reprezentanţii Argeşului în Parlament sînt în diverse stadii intermediare ale procedurilor de adoptare a actelor normative: cele mai multe sînt la Senat, unele sînt la comisiile de specialitate, aşteaptã diferite avize, iar altele sînt înregistrate, dar nu au ajuns încã la vot. Vã prezentãm mai jos, pe scurt, activitatea aleşilor noştri pînã acum.
Deputaţi
PD-L
Sorin Buta: Fãrã luãri de cuvînt sau interpelãri, 6 legi: statutul deputaţilor; organizarea Televiziunii publice; parteneriat Bisericã - Stat pentru asistenţã socialã; reforma în sãnãtate, tratamentul copiilor autişti; sistemul de pensii.
Sorin Andi Pandele: Fãrã luãri de cuvînt, 13 legi: statutul deputaţilor; organizarea Televiziunii publice; parteneriat Stat-
Bisericã pentru asistenţa socialã; situaţia juridicã a unor imobile trecute în proprietatea statului; modificarea Legii cetãţeniei române (respinsã); modificarea legii pazei obiectivelor şi persoanelor; modificarea ordonanţei privind cinematografia; reforma în sãnãtate; sprijin pentru românii de pretutindeni; legea asistenţilor medicali şi a moaşelor;
mãsuri prealabile lucrãrilor de construcţie reţele eletrice; tratarea copiilor autişti; sistemul de pensii.
Cristian Boureanu: O luare de cuvînt despre bugetul pe 2009, 7 legi: statutul deputaţilor; organizarea Televiziunii publice; parteneriatul Bisericã-Stat pentru asistenţã socialã; modificarea Ordonanţei privind circulaţia pe drumurile publice; modificarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea „reţeaua de localitãţi"; mãsuri prealabile
lucrãrilor de construcţie reţele electrice; sistemul de pensii.
 PSD
Mircea Drãghici: 5 luãri de cuvînt, 4 declaraţii politice, 12 interpelãri pe diverse teme naţionale, judeţene şi de colegiu
şi 8 legi: alegerea preşedintelui; reforma în sãnãtate; inspecţia socialã; construcţia de locuinţe sociale; organizarea alegerilor; modificarea Codului Fiscal; indemnizaţie pentru vîrstnicii fãrã pensie; protecţia copilului.
Ion Burnei: 5 declaraţii politice, 5 luãri de cuvînt, 3 interpelãri pe teme de sãnãtate, 11 legi: Organizarea Comisiei UNESCO; reforma în sãnãtate; inspecţia socialã; locuinţe sociale; organizarea alegerilor; alocaţii pentru copii; mãsuri financiare pentru IMM-uri; completarea Codului Fiscal; indemnizaţie pentru vîrstnicii fãrã pensie; reforma în sãnãtate; modificarea Legii taximetriei.
Filip Georgescu: 14 luãri de cuvînt, 14 declaraţii politice, 2 interpelãri, din care una despre Trivale, 8 legi: completarea Codul Fiscal (respinsã); despãgubiri agricole la calamitãţi; legea de alegere a preşedintelui; valorificarea construcţiilor zootehnice dezafectate; completarea Legii vînãtorii; organizarea alegerilor; alocaţii pentru copii; indemnizaţie pentru vîrstnicii fãrã pensie.
Radu Vasilicã: 3 luãri de cuvînt,  declaraţii politice, o interpelare, despre datoriile restante ale statului, 2 legi: sprijin pentru MM-uri; indemnizaţie pentru vîrstnicii fãrã pensie.
Bogdan Niculescu Duvãz: 5 duãri de cuvînt, 2 legi, despre locuinţe sociale şi alocaţii pentru copii.
 PNL
Andrei Gerea: 27 luãri de cuvînt, 22 declaraţii politice, 57 interpelãri, majoritatea despre judeţ şi colegiu, 12 legi: învãţãmîntul superior; învãţãmîntul preuniversitar; statutul cadrului didactic; Camere Agricole; modificarea bugetului asigurãrilor sociale de stat; legea privind alegerea preşedintelui; completarea legii privind alegerea preşedintelui;
completarea legii Agenţiei Naţionale de Integritate; drepturile luptãtorilor anticomunişti; modificarea Codului Fiscal; reducerea taxelor şi contribuţiilor sociale - la Senat, modificarea legii Agenţiei Naţionale de Integritate.
 Senatori
PD-L
Mircea Cintezã: 6 luãri de cuvînt, o declaraţie politicã, 6 legi: despre învãţãmîntul preuniversitar; despre educaţia permanentã; despre învãţãmîntul superior (toate trei retrase de iniţiator); reforma în sãnãtate; sistemul de pensii;  modificarea Legii 61 privind liniştea publicã şi a ordonanţei privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţã.

PSD
Şerban Valeca: 12 luãri de cuvînt, 4 declaraţii politice, 5 legi: statutul cadrelor militare; organizarea Ministerului Apãrãrii
(adoptatã); reparaţii morale şi ateriale pentru militarii scoşi abuziv din armatã dupã 1944; organizarea alegerilor şi a referendumului; modificarea legii taximetriei.
Constantin Tãmagã: Fãrã uãri de cuvînt, 3 legi: modificarea legii privind producerea şi controlul seminţelor; sprijinirea
de stat a intabulãrii terenurilor retrocedate în extravilan - retrasã de iniţiator, apoi redepusã şi înregistratã în altã formã.
PNL:
Mircea Diaconu: 24 luãri de cuvînt, 7 declaraţii politice, 12 legi: drepturi pentru veteranii de rãzboi (respinsã); modificarea
bugetului asigurãrilor sociale de tat; Comisia UNESCO; modificarea legii sponsorizãrii; drepturi pentru cei cu armata fãcutã la Direcţia Generalã a Serviciului Muncii între anii 1950-1961; modificarea legii privind alegerea preşedintelui; modificarea legii electorale şi a legii administraţiei locale; statutul parlamentarilor; drepturile luptãtorilor anticomunişti; drepturi pentru persoanele cu handicap; modificarea Codului Fiscal; completarea Legii nr. 61 privind liniştea publicã şi a ordonanţei privind comercializarea produselor şi a serviciilor de piaţã.

ARGESUL

„CEI DE LA P.D.-L. VOR SĂ NE ADUCĂ ÎN SAPĂ DE LEMN"

În calitate de vicepreşedinte al P.S.D. la nivel naţional, Constantin Nicolescu a făcut parte din comitetul P.S.D. care participa la şedinţele coaliţiei cu P.D.-L., motiv pentru care, săptămâna trecută, în cadrul campaniei noastre de presă „La noi arde, la voi e călduţ?" a ţinut să clarifice de ce social-democraţii au fost împinşi afară de la guvernare.
„Când am făcut coaliţia cu P.D.-L., raţionamentul a fost unul singur. Eu, atunci, am spus în numele judeţului că sunt de acord să intrăm la guvernare cu premier P.S.D., pentru că, neavând nicio decizie în privinţa fondurilor, intram într-o guvernare în care nu puteam să avem niciun cuvânt, în realitate. Intrasem în criza economică şi am făcut un parteneriat pentru a forma o majoritate parlamentară care să fie operativă şi care să permită adoptarea rapidă de decizii. Dar de la ce a fost scris pe hârtie până la ce a fost pus în practică, a fost cu totul altceva. Prin negociere, noi puteam să luăm Ministerul Finanţelor, dar intram în conflict şi mai repede, pentru că Băsescu a stabilit o linie clară. Pogea nu mişca nimic, decât dacă îi spunea şeful: nu dai bani decât aici şi aici! Asta era problema. Pogea venea şi juca teatru cu noi la şedinţele Coaliţiei. Nici Boc şi nici Pogea nu făceau nimic fără acordul preşedintelui. Banii se duceau doar unde se impunea de la preşedinţie. Şi cu noi, cu Ordonanţa 7, toate proiectele pornite în guvernarea P.N.L. au avut interzis la finanţare. La 1 ianuarie au fost luaţi toţi banii de la rezerva de capital a primăriilor. P.D.-L. a considerat că a fost dezavantajat în momentul ieşirii de la guvernare de către primarii P.S.D. şi P.N.L. şi nu numai că nu ne-a mai dat niciun ban, dar ni i-a luat şi pe cei pe care îi mai aveam în rezervă. Ei şi acum au în cap să ne aducă pe noi, restul, în sapă de lemn şi să şi-i îmbogăţească pe ai lor. Ca dovadă că ne-au dus cu vorba până acum pe Ordonanţa 7 şi nu ne-au dat un ban, până şi pe proiectele din învăţământ, pentru a acoperi datoriile făcute pe timpul P.N.L." 
„Ţara arde, nu avem timp de răzbunări"
* S-a zis că, dacă va pierde Băsescu, şi calul pe care călăreşte doamna Băsescu va ajunge la D.N.A. Sunteţi de aceeaşi părere?
** Eu nu sunt de acord cu asemenea ameninţări. Ar trebui să trăim într-o ţară normală. Şi nu trebuie să spună cineva ce să facă Justiţia, cum să vadă dacă a greşit sau nu cineva, cum nu sunt de acord nici cu cei care după ce şi-au luat un scaun cred imediat că sunt un fel de Dumnezeu. E greu să ajungi vreodată acolo sus, să nu te atingă nimeni. Şi dacă nu te gândeşti de la început că eşti acolo temporar şi trebuie să îţi asiguri singur liniştea scaunului pe care stai sau după care trebuie să pleci... Dumnezeu nu te ajută decât până la o anumită limită! Acestea sunt intimidări care nu-şi au rostul dacă vrem să facem altora viaţa mai bună.
„D.N.A. nu trebuie să fie un bau-bau"
* Dacă veţi reuşi să ajungeţi la guvernare, să se aştepte cei care acum vă sâcâie la o răzbunare?
** Nu am mai termina niciodată cu răzbunările dacă am răspunde toţi cu aceeaşi monedă de a face rău celuilalt. Părerea mea este însă alta. Cred că această organizare cu D.N.A., care a devenit sperietoarea lumii, nu este corectă. D.N.A. trebuie să se întoarcă înapoi la Parchetul General. De aceea există un Parchet General. Poate să intre ca departament. Ce este pe Parchet intră în atenţia acestei instituţii, ce se încadrează la corupţie va intra în administrarea D.N.A. Această direcţie nu trebuie să fie un bau-bau!"
P.N.L. - partenerul logic la guvernare
* Cu Geoană preşedinte, care ar fi partenerul de guvernare?
Constantin Nicolescu a dezvăluit şi cum va arăta scena politică, după alegerile prezidenţiale, în contextul în care Mircea Geoană va fi ales preşedinte. Răspunsul, în datele actuale, în care în Parlament s-a format o nouă majoritate pe scheletul P.S.D. şi P.N.L., a fost relativ de anticipat. 
** Răspunsul este destul de simplu. În momentul de faţă, cel mai apropiat ca posibil partener pentru noi este clar că este P.N.L.

„LOZUL APARTAMENTELOR" - O AFACERE NECÂŞTIGĂTOARE

În martie 2009, trei tineri piteşteni, Iustin Bogdan Sorescu, Roberto Cristian Sorescu şi Marius Sorinel Andrei, au înfiinţat S.C. „Lozul Apartamentelor" S.R.L. care avea ca obiect de activitate jocuri de noroc şi pariuri, iar firma a venit pe piaţă cu o ofertă mai mult decât tentantă: contra sumei de 18 lei pentru un loz, participanţii puteau câştiga, prin tragere la sorţi, cinci apartamente mobilate, 10 autoturisme „Hyundai" şi 10 premii în valoare de 10.000 de lei. Concepută să se desfăşoare în toată ţara, în cele din urmă „Lozul Apartamentelor" avea să se dovedească o afacere necâştigătoare.
A rămas doar
cu avansul
În noiembrie 2008, la Piteşti şi-a început activitatea firma spaniolă Publinou, marcă reprezentată în România de S.C. Publinou Solar, condusă de dl. Eugen Bănescu. În primăvara acestui an, între societatea spaniolă şi „Lozul Apartamentelor" a intervenit o relaţie comercială. Conform unui contract din iunie 2009, „Lozul Apartamentelor" a comandat firmei Publinou 500.000 de brelocuri personalizate în valoare de 134.000 de euro. Din această sumă s-a achitat un avans de 26.800 euro, urmând ca, în maximum trei zile, printr-o scrisoare bancară irevocabilă, să se plătească şi diferenţa. Partenerul român nu şi-a onorat însă obligaţia contractuală, iar Publinou s-a ales cu o pagubă de 107. 200 euro reprezentată de restul brelocurilor introduse în fabricaţie.
Scrisoarea nu ţine loc de bani
Înţelegând că afacerea a dat greş, Publinou a încercat să găsească o soluţie de rezolvare a problemei. Aşa se face că s-a înţeles cu Bogdan Iustin Sorescu, acţionarul majoritar şi administratorul S.C. „Lozul Apartamentelor", să plătească măcar matriţele şi salariile muncitorilor angajaţi să execute brelocurile , care, din pură coincidenţă, erau tot români plecaţi la muncă în Spania. Prin urmare, „Lozul Apartamentelor" a transmis către Publinou o scrisoare din care rezulta că acceptă plata a 35.000 de euro şi s-a emis chiar şi un bilet la ordin în alb, dar acest lucru nu s-a mai materializat. Din câte se pare, aparenta disponibilitate la plată nu a fost decât o tragere de timp, iar scrisoarea de intenţie nu ţine loc de bani.
Câştigător fără... câştig!
Înainte sau în paralel cu cele de mai sus, la 18.07.2009 a avut loc şi prima tragere la sorţi, iar o participantă la joc, Maria Felicia I., a fost declarată câştigătoarea sumei de 10.000 de lei. După validarea premiului şi întocmirea formalităţilor, femeia a fost asigurată că în cel mult o lună va primi suma de 8.120 de lei net (restul fiind impozit datorat statului). După două luni de aşteptare, câştigătoarea a constatat că în cont nu îi intrase niciun ban şi s-a adresat autorităţilor. Nu mică i-a fost surpriza când a aflat că nici nu va primi vreo sumă, întrucât afacerea „Lozul Apartamentelor" eşuase după nici şase luni de activitate.
Declarată în insolvenţă
La data de 10 septembrie 2009, S.C. „Lozul Apartamentelor", prin administratorul Iustin Bogdan Sorescu, s-a adresat Tribunalului Comercial Argeş solicitând deschiderea procedurii simplificate a insolvenţei întrucât nu există nicio şansă de reorganizare a firmei. Constatând că societatea se află în încetare de plată de peste 30 de zile, că datoriile se ridică la sumele de 70.710 lei la bugetul de stat, 38.150 de lei la salarii şi 880.977,66 de lei la furnizori, instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de legea insolvenţei, a admis cererea şi a numit lichidator judiciar o firmă din Câmpulung Muscel.
În loc de venituri, pierderi semnificative
Stând de vorbă şi cu administratorul Iustin Bogdan Sorescu, acesta ne-a declarat: „«Lozul Apartamentelor» a fost concepută ca o afacere din care se puteau realiza venituri. Din păcate, din cauza unor factori, şi mă refer la colaboratori şi angajaţi, efectul nu a fost cel scontat, rezultând o pierdere financiară semnificativă. Dacă cei cu care am lucrat ar fi fost serioşi cu adevărat, dacă lozurile cu breloc ar fi fost vândute şi nu ţinute pe sub tejghea, dacă mediatizarea s-ar fi făcut conform contractelor stabilite, poate că nu s-ar fi ajuns aici. Aşa însă societatea a rămas cu datorii faţă de anumiţi furnizori şi, nemaiputând fi achitate, a intrat în insolvenţă conform hotărârii Tribunalului Comercial".
„Nu aveam datorii
către Publinou"
„Referitor la contractul cu Publinou, am convenit să ni se execute 500.000 de brelocuri. Am plătit un avans de 20% din valoare pentru 60.000 de bucăţi care ne-au şi fost aduse, restul fiind blocat până la achitarea integrală a contractului, dar din motive financiare acest lucru nu a mai fost posibil. Din punctul meu de vedere, «Lozul Apartamentelor» nu are alte datorii către Publinou. Brelocurile aduse au fost facturate şi achitate prin valoarea acelui avans care valoric este mai mare decât contravaloarea reală a brelocurilor, iar între noi şi firma spaniolă nu există alte relaţii comerciale. De aici încolo, orice litigiu se va soluţiona numai prin instanţa de judecată, singura abilitată să se pronunţe asupra cauzei".

CSIBI ISTVAN AFLĂ ASTĂZI DACĂ VA FI ELIBERAT\

Aşa cum aţi citit într-unul din numerele trecute ale cotidianului nostru, magistraţii Tribunalului Argeş au decis înlocuirea măsurii preventive cu aceea de a nu părăsi ţara în cazul controversatului om de afaceri din Harghita, Csibi Istvan. Decizia nu este definitivă şi a fost atacată cu recurs, care se va judeca astăzi la Curtea de Apel Piteşti. Dacă magistraţii Curţii de Apel vor lua aceeaşi decizie cu cea a omologilor de la Tribunal, atunci Csibi Istvan va fi liber. Vă reamintim că, în luna februarie a anului trecut, Csibi Istvan a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv pentru instigare la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, la spălare de bani şi la fals în înscrisuri sub semnătură privată, participaţie improprie la săvârşirea infracţiunilor de folosire la autoritatea vamală de acte falsificate, precum şi a infracţiunii de spălare de bani.
Delapidare de peste
300 de miliarde
În luna martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis strămutarea procesului omului de afaceri în Argeş. Anchetatorii au stabilit că, în perioada 1998 - 2004, Csibi Istvan i-a determinat pe membrii asociaţi, desemnaţi administratori la societăţile producătoare de băuturi alcoolice, respectiv la societăţile satelit din grupul  „Neptun", ca prin efectuarea de plăţi ce nu aveau la bază operaţiuni comerciale reale să delapideze din gestiunea firmelor controlate peste 307 miliarde lei vechi. Tot Istvan i-ar fi determinat pe unii dintre apropiaţii săi să faciliteze realizarea unui circuit fictiv al banilor decontaţi necuvenit de la bugetul de stat cu titlu de accize şi TVA, precum şi a celor încasaţi din vânzarea băuturilor alcoolice obţinute la negru în cuantum de aproape 520 de miliarde lei vechi, întreaga sumă ajungând la Istvan.

CONTRACT PENTRU ÎNCĂ O CENTRALĂ TERMICĂ

După cum am relatat într-o ediţie anterioară a „Argeşului", în cartierul Trivale se vor construi şase noi centrale termice. La una dintre ele, CT 608, lucrările sunt în stadiu avansat de execuţie;  am aflat că încă un punct termic, mai exact 603 din acelaşi cartier, va fi transformat în centrală termică. Faţă de programul administraţiei locale de construire a acestor obiective de investiţie s-a lansat un zvon potrivit căruia primarul Tudor Pendiuc ar fi vândut fostele puncte termice, inclusiv 603 Trivale, unor firme ai căror patroni sunt membrii unei formaţiuni politice, alta decât cea din care face parte primarul Piteştiului.
„Nu am vândut, ci am cumpărat spaţii"
Solicitându-i punctul de vedere faţă de informaţia vehiculată, primarul Pendiuc ne-a declarat: „Din capul locului precizez că pentru mine nu are nici cea mai mică importanţă culoarea politică a celor care şi-au manifestat disponibilitatea de a investi în aceste centrale. De când sunt primarul Piteştiului, nu am vândut niciun punct termic. Mai mult, nu doar că n-am vândut, dar noi chiar am cumpărat spaţii şi unele imobile. Centralele termice de cartier au fost licitate electronic de firmele participante. Unele au fost adjudecate şi s-a trecut sau urmează să se treacă la execuţie, altele au fost contestate, iar noi doar am concesionat spaţiile în condiţiile legii. Referitor la PT 603, licitaţia a fost câştigată de firma Aqva Termo Sanit Curtea de Argeş, al cărei director, din câte am fost informat, este un om extrem de serios şi bun profesionist şi ne-ar bucura să avem mereu astfel de colaboratori".
Oferta cea mai avantajoasă
Ulterior am aflat că licitaţia pentru PT 603 nu a fost contestată, iar pentru mai multe amănunte am stat de vorbă cu dl. Gheorghe Alecsei, directorul general al societăţii câştigătoare. „Firma noastră, ne-a declarat dl. Alecsei, a participat la trei din cele cinci licitaţii pe care, în opinia mea, Primăria Piteşti le-a organizat corespunzător. Noi am câştigat una pe principiul electronic şi o alta pe cel al ofertei tehnice şi de preţ. În urma evaluării ofertelor depuse la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică, având oferta cea mai avantajoasă, am fost declaraţi câştigători pentru CT 603. Deşi la jumătatea lunii trecute am transmis Primăriei contractul semnat, până acum nu am primit răspuns. Tergiversarea ne dezavantajează pentru că temperaturile scăzute pot crea dificultăţi în execuţie (turnarea fundaţiilor pentru cazane, ridicarea construcţiei, instalarea aparaturii de automatizare, asigurarea alimentării cu gaze etc), iar Aqva Termo Sanit deţine toate autorizaţiile prevăzute de lege, utilaje şi scule, precum şi personal calificat. Din păcate, nu am niciun fel de informaţii referitoare la PT 604 pentru care, de asemenea, am depus cea mai avantajoasă ofertă".
Contestaţiile întârzie execuţia
Întrucât analizele tehnico-economice ale ofertelor au fost făcute de specialişti în domeniu, Gheorghe Alecsei exclude orice aranjament, nelegalitate sau incorectitudine în organizarea licitaţiilor. În opinia sa, contestaţiile nu au niciun sens şi nu fac altceva decât să întârzie execuţia lucrărilor. Vineri, 6 noiembrie, am aflat că, în sfârşit, Primăria Piteşti a semnat contractul pentru CT 603, ceea ce înseamnă că firma câştigătoare va putea trece la organizarea de şantier şi construirea noii centrale termice. Singura problemă care ar mai putea să apară ar fi înrăutăţirea bruscă a vremii, care ar da peste cap planurile constructorului, oricât de multă bunăvoinţă ar avea acesta.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI - „VĂZUT" DE NEVĂZĂTORI

Am fost la sediul Asociaţiei Nevăzătorilor din România, filiala Argeş, şi i-am provocat pe cei prezenţi la o discuţie liberă despre viitorul preşedinte. Mai direcţi şi mai sinceri decât multe persoane, nevăzătorii reuşesc să vadă cu ochii minţii un preşedinte demn de o ţară europeană, un preşedinte care să ştie cel puţin trei limbi străine, să aibă un aspect fizic plăcut şi să asculte nevoile poporului.
„Având în vedere că am trăit în două epoci democratice şi am apucat mai mulţi preşedinţi, pot spune câteva calităţi pe care ar trebui să le aibă preşedintele ţării. Astfel, un preşedinte care reprezintă un stat trebuie să aibă în primul rând o frumuseţe fizică care să nu dea de lucru mass-mediei, să fie conciliant cu toate partidele politice, să-şi plece urechea la ce zice omul de rând, să cunoască cel puţin trei limbi străine pentru a putea ţine discursuri, să fie exemplu de conduită socială, să aibă studii superioare şi să-şi folosească aceste cunoştinţe în folosul întregului popor", a spus Victor Jitea.
Cu un zâmbet larg, doamna Gabi a adăugat: „Un preşedinte bun face cât mai multe băi de mulţime. Ar trebui să fie blond şi cu ochii albaştri. Dacă ar avea şi neamuri la F.M.I. cu atât mai bine."
Serios şi foarte sigur pe el, Dan Dina a tras o linie sub lista oamenilor politici şi a luat câteva calităţi de la cei... care le au. „După părerea mea, un preşedinte bun pentru ţara noastră este greu de găsit, poate doar să luăm de la fiecare om politic câte o calitate. Astfel, preşedintele ar trebui să aibă carisma lui Traian Băsescu, diplomaţia lui Mircea Geoană, să fie bun orator precum Crin Antonescu, patriotismul lui Corneliu Vadim Tudor, să fie hâtru ca Sorin Oprescu, inteligent ca Adrian Năstase, să aibă  eleganţa lui Victor Ciorbea şi averea lui George Becali."
Preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România, filiala Argeş, Marian Stoica, a concluzionat: „Important pentru un preşedinte este să fie un alt om zilnic, să nu ne plictisim. Ar trebui să ştie să se descurce în orice situaţie de bucurie sau de necaz pentru ţara asta. Să ne apere interesele, nu să-şi apere interesele."