Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 7 octombrie 2009 - continuare

Stadiul in care se afla proiectul de management al deseurilor, in valoare de peste 35 mil. Euro

Astazi, la un an de la ceremonia de lansare a lucrarilor la obiectivul de investitii ,,inchiderea depozitelor de deseuri de la Albota, Campulung si Mioveni si a platformelor de gunoi necontrolate, construirea noului depozit de gunoi ecologic si a unei statii de transfer la Campulung, sistem de colectare in zonele urbane si rurale ale judetului Arges" din cadrul masurii ISPA „Managementul integrat al deseurilor solide din judetul Arges", va facem un briefing al acestui proiect:
Proiectul ISPA ,,Managementul Integrat al Deseurilor Solide din judetul Arges" al carui beneficiar final este Consiliul Judetean Arges are urmatoarele obiective: protejarea mediului inconjurator, a sanatatii populatiei prin inchiderea si remedierea depozitelor existente si construirea unui nou depozit, conform cerintelor Uniunii Europene; maximizarea colectarii deseurilor in judetul Arges, extinderea colectarii deseurilor municipale solide; introducerea si extinderea sistemelor de colectare selectiva a deseurilor pentru promovarea reciclarii ambalajelor si deseurilor biodegradabile in acord cu cerintele nationale si europene si reducerea cantitatii de deseuri din depozit, prin constientizarea populatiei privind reducerea cantitatii de deseuri generate.
Valoarea totala a investitiei este de 35.432.315,07 milioane Euro, din care: contributia nerambursabila a Uniunii Europene prin programul ISPA (Instrument Structural pentru Politici de Preaderare) este de 18.375.000 milioane Euro, imprumut de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare in valoare de 6.125.000 milioane Euro, iar diferenta de 10.932.315,07 milioane Euro fiind asigurata de la bugetul de stat in conformitate cu OUG nr.135/2007.
Contractul de lucrari de inchidere a depozitelor mai sus mentionate, a fost atribuit in urma unei licitatii internationale, consortiului format din Hidroconstructia S.A. Bucuresti si Iridex Grup Constructii S.R.L. Bucuresti. Lucrarile de executie se vor derula pe o perioada de aproximativ 18 de luni fiind prevazuta si o perioada de garantie de 24 de luni.

Contractul vizeaza:

»Inchiderea actualului depozit de deseuri de la Albota si realizarea primei celule de depozitare care va avea o capacitate de 750.000 mc, functionabila pe o perioada de 5 ani, care va cuprinde: statie de sortare, statie de compost, statie de pre-tratare levigat, statie de ardere gaz de depozit;
»Inchiderea depozitelor de la Campulung si Mioveni;
»Construirea unei statii de transfer la Campulung, care va cuprinde si o statie de compost, statie de sortare, statie de pre-tratare levigat;
»Desfiintarea depozitele de la Topoloveni, Rucar si din zonele rurale prin transportul deseurilor la noul depozit de la Albota-Pitesti si reamenajarea terenurilor;
»Crearea a 4 puncte ecologice de colectare "Puncte verzi de depozitare" (doua pentru Pitesti si cate unul pentru Mioveni, respectiv Campulung). La aceste puncte, populatia poate aduce reciclabilele voluminoase si deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE) si astfel sa ajute la separarea la sursa a materialelor reciclabile si la colectarea fara pericol a deseurilor hazard;
»Implementarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere;
»Reducerea continutului de deseuri organice prin producerea de compost

1.COMPONENTA PRINCIPALA A PROIECTULUI: INCHIDEREA DEPOZITULUI EXISTENT DE LA ALBOTA SI CONSTRUIREA UNUI NOU DEPOZIT REGIONAL
Proiectul prevede principalele lucrari:
»Relocarea deseurilor raspandite pe suprafata depozitului existent, profilarea corpului depozitului existent, etansarea depozitului la partea superioara, colectarea levigatului si a gazului de depozit;
»Achizitionarea instalatiei de ardere a gazului de depozit - in curs de achizitionare;
»Realizarea unor puturi pentru colectarea levigatului si a gazului de depozit - se vor executa dupa finalizarea stratului de etansare;
»La ora actuala, sunt finalizate relocarea si profilarea depozitului existent. A fost relocat un volum de cca 330.000 m3 deseuri. Reteaua de colectare a levigatului este realizata in proportie de 75%.
»Amenajarea primei celule a noului depozit. Sunt executate aproape in totalitate lucrarile de amenajare a terenului si sistemul de etansare de baza si cuprind: sistemul de colectare a levigatului, montajul geomembranei si geotextilului, asternerea stratului drenant. Volumul de lucrari 75.000 de m2 de geomembrana si aceeasi cantitate de geotextil, 46.000m3 strat drenant (pietris)si 1.930 ml conducte colectare levigat - ø315x17,9;
»Lucrari aferente sistemului de colectare a levigatului:
-rezervor colectare levigat: capacitate de stocare 1.500 m3 (306 ml, ø2,4 m). Aprovizionat in totalitate, montajul realizat in proportie de 60%. Lucrari de excavatii realizate in totalitate (volum excavat 8.000 m3);
-statie de tratare a levigatului cu capacitate de 2,8m3/h. Echipamentul (statie de tratare levigat cu osmoza inversa) programat la montaj pe 08.10.2009. Lucrari de pregatire a montajului 65%.
lucrari in aria de servicii:
-cladire administrativa: realizata in proportie de 85%;
-statie de sortare: cele doua hale realizate (95%), echipamentul are termene de livrare cu incepere din data de 10.10.2009;
-platforma compost - realizata in proportie de 80%; bazin irigare compost - realizat in totalitate;
-punct verde (pentru colectarea deseurilor electrice si electrocasnice, precum si a deseurilor ancombrante de la populatie) - realizat in totalitate.
Prioritatea acestei componente o reprezinta punerea in functiune a primei celule. Din punct de vedere tehnic si avand in vedere stadiul actual al lucrarilor, celula I ar putea deveni operationala incepand cu data de 15.10.2009.

2.INCHIDEREA DEPOZITULUI DE LA CAMPULUNG
Sunt prevazute lucrari de inchidere similare cu cele de la Albota. Pe amplasamentul depozitului existent, in zona eliberata dupa relocare, este in curs de realizare o arie de servicii care contine: platforma de compost, statie de transfer, cladire de reciclare, garaj, cladire administrativa. Stadiul actual al lucrarilor permite finalizarea obiectivului in jurul datei de 15.11.2009.

3.INCHIDEREA DEPOZITULUI DE LA MIOVENI
Sunt prevazute lucrari de inchidere similare cu cele de la Albota si Campulung. Lucrarile de inchidere vor fi finalizate dupa ce celula nr.1 de la Albota devine operationala. in prezent, se desfasoara lucrari pregatitoare.

4.PLATFORMELE DE COLECTARE
Conform proiectului, in localitatile argesene, urmeaza sa se construiasca un numar de 973 platforme de colectare cu suprafete de 25, 50, 100, 150 m2 sau combinatii ale acestora. La sfarsitul lunii septembrie, cca 67% din platformele betonate erau deja realizate.

Masuri pentru organizarea alegerilor prezidentiale

Prefectul Gheorghe Davidescu a semnat Ordinul privind delimitarea sectiilor de votare pentru alegerile prezidentiale. Astfel, vor fi organizate un total de 598 de sectii de votare, dintre care 493 de sectii la care vor vota alegatorii inscrisi in listele electorale permanente si 105 sectii de votare speciale- 3 in municipiul Pitesti, 2 in Mioveni si cate una in celelalte 100 de localitati ale judetului.
Totodata, a fost aprobata si componeta Comisiei Tehnice Judetene si a Secretariatului Tehnic Permanent, care vor ocupa de buna organizare a alegerilor. A fost, de asemenea, aprobata dimensiunea stampilei de control a Biroului Electoral de Circumscriptie-Arges.
Maine, 7 octombrie, la sediul Tribunalului Arges, va avea loc tragerea la sorti a magistratilor care vor face parte din Biroul  Electoral Judetean de Circumscriptie Arges.

Sarbatoarea Recoltei pe Valea Argeselului si Targul Mesterilor Populari

Sarbatoarea Recoltei va avea loc pentru prima data si in orasul Mioveni, in perioada 9 - 11 octombrie. Astfel, zeci de comercianti din mai multe localitati argesene au fost invitati sa participe cu produse agricole. In cadrul evenimentului ce se va derula pe platoul Casei de Cultura a Sindicatelor Dacia, vor fi prezentate expozitii cu vanzare de fructe, legume, lactate, preparate traditionale din carne dar si produse de arta populara, tot cu aceasta ocazie desfasurandu-se si editia a VI-a a „Targului Mesterilor Populari".
Targul Mesterilor Populari este o manifestare cu traditie si cu un puternic impact asupra pulbicului din oras si atrage in fiecare an un numar mare de invitati din diferite zone ale tarii, ce acopera o varietate de mestesuguri populare. Vor participa mesteri din judet: Pitesti, Bascov, Leicesti, Cosesti, Balilesti, Campulung, Curtea de Arges, dar si din alte judete: Mures, Valcea, Harghita, Galati, Prahova, Dolj.
Evenimentul este organizat de Consiliul Local Mioveni, Primarie si Centrul Cultural. Deschiderea oficiala va avea loc vineri, 9 octombrie, ora 15.00. In deschidere: Ansamblul de dansuri populare "CIULEANDRA" al Casei de Cultura din Topoloveni; Ansamblul "CARPATI" al Casei de Cultura "Tudor Musatescu" din Campulung Muscel. Solisti: Ioana Harabeanu, Alex Badulescu si Alina Neacsu; Taraful Centrului Cultural Mioveni. Solistii: Liliana Iordache, Daniel Chitulescu, Nicu Albu, Flori Caftaliu; Ansamblul de dansuri populare "Plai de Dor" al Centrului Cultural Mioveni.

10 argeseni in topul celor ,,500 miliardari", realizat de Forbes!

,Bietii" miliardari argeseni o duc rau pe timp de criza. Abia daca mai realizeaza cateva zeci de miliarde, si nici atat, dar se zbat din rasputeri sa nu cumva sa pateasca rusinea si sa intre in breasla amaratilor de milionari in euro. Forbes a realizat un top al primilor ,,500 miliardari" ai Romaniei. Printre acestia regasim 10 oameni de afaceri din Arges (ba mai multi, numai ca unii dintre acestia sunt luati la... pachet). Cine sunt acestia? Va lasam sa-i descoperiti mai jos, in cazul in care nu ati achizitionat inca de pe piata ultima publicatie Forbes.

Locul 59 - 100 de milioane de euro
Familia Penescu se lupta cu datoriile, dupa ce Cornel a ajuns dupa gratii
Familia Penescu detine locul 59 in topul celor 500 de miliardari, cu o cifra de afaceri de 100 de milioane de euro obtinuti din retail si productie alimentara. ,,Afacerile fratilor Cornel si Ilie Penescu trec printr-o criza mai acuta decat cea financiara. Arestarea, in aprilie, a lui Cornel Penescu si mentinerea lui in inchisoare a decredibilizat compania si a creat panica printre creditori, banci, dar mai ales printre furnizori, dupa cum marturiseste Ilie Penescu" se mentioneaza in Forbes. Cei doi frati detin procente egale in afacerea PIC Group, detinand hypermarketuri in Pitesti, Calarasi, Craiova si Oradea, dar si o fabrica de ambalare a orezului, zaharului si fainei. Ilie si Cornel mai impart o firma de taxi cu 600 de masini, dintre care pe jumatate sunt proprietari si un grup media - cotidianul Top, televiziunea Arges TV si o tipografie. Tot impreuna sunt proprietarii clubului de fotbal FC Arges care, de cand a intrat in Liga a doua de fotbal, nu mai valoreaza nici doua parale.
Pana in momentul arestului lui Cornel Penescu, afacerile au mers ca pe roate. Anul 2008 a fost cel mai benefic, lantul de hypermarketuri fiind extins pana la cinci magazine de pe urma carora se obtinea un profit de 160 de milioane de euro. Dupa ce Penescu a fost arestat, pe la finele lui iulie, datoriile companiei se ridicau la 30 de milioane de euro.
Ilie Penescu presat in permanenta de furnizori cu cereri de insolventa. Pana in iulie erau disponibilizati 1.200 din 3000 de salariati. Din acest motiv, Ilie Penescu cauta investitori care sa cumpere parcul de retail al firmei PIC din Calarasi, cu o suprafata de 120.000 mp. PIC ar ramane in continuare chirias, cu posibilitatea de a-si rascumpara proprietatea. Pana acum nu a fost incheiata nicio tranzactie, intrucat ofertele nu au depasit 12 milioane de euro, in timp ce patronii l-au evaluat la... 46 milioane de euro. O companie de evaluari sustine, insa, ca pe fondul deprecierii de pe piata imobiliara, acesta ar valora nu mai mult de 25 de milioane de euro.

Locul 91 - 65 milioane de euro
Valentin Visoiu are probleme cu afacerile rezidentiale din Bucuresti
Cu o cifra de afaceri de 65 milioane de euro, omului de afaceri Valentin Visoiu, cel care detine colosul Conarg, nu-i merge prea bine pe timp de criza, mai ales ca piata imobiliara a avut de suferit in aceasta perioada. Potrivit Forbes, Visoiu a suspendat temporar santierul ansamblului rezidential Quadra2 de la Politehnica, continuand doar proiectul imobiliar din Prelungirea Ghencea. Astfel, a reusit sa construiasca cu 1500 de locuinte decat isi planificase. Anul acesta, insa, va finaliza tot in Capitala 1000 de unitati locative ale Complexului Rasarit de Soare din Titan. Principalul scop al Grupului Conarg, pe care il detine in procent de 95%, este sa-si protejeze lichiditatea financiara. 
 
Locul 152 - 37-39 milioane de euro
Ion Lazar - noroc cu echipa de fotbal, caci altfel...
Cu o cifra de afaceri de 37-39 milioane de euro, Ion Lazar n-ar trebui sa se planga, numai ca afacerile merg din ce in ce mai prost. Numai profitul societatii de transport International Lazar Company se va diminua cu cel putin 15%, iar ca masuri anticriza omul de afaceri a inghetat salariile. Multumirea vine, insa, de la echipa de fotbal pe care o patroneaza - International Curtea de Arges si pe care a adus-o, in acest an, in Liga I.

Locul 196 - 29-30 milioane de euro
Virgil Dumitru vrea sa ridice un hotel de 150 de camere in centrul Pitestiului
Patronul Comesad, Virgil Dumitru a avut in 2008 cel mai bun an din istoria firmei. Datorita contractelor Petrom-OMV, grupul nu este foarte afectat de criza. Pe de alta parte, omul de afaceri estimeaza  un profitul mai mic cu 15%. In ceea ce priveste afacerea cu constructii de drumuri si poduri se declara multumit, insa e ingrijorat in privinta trimestrului patru. Are insa un proiect personal: constructia unui hotel de 150 de camere - Ramada - in centrul Pitestiului
.
Locul 310 - 17-18 milioane de euro
Gheorghe Axinte i-a aburit pe jurnalisti cu ceai chinezesc si masteratul din Londra
Jurnalistii de la Forbes abia i-au smuls lui Gheorghe Axinte doua vorbe si asta pentru ca... ,,Nu-i place sa discute despre afaceri, nu in amanunt, nu pe cifre si nu cu jurnalisti, dupa ce in presa locala au aparut articole care, in opinia sa, nu contineau adevaruri". Probabil ca Axinte se referea la articolele referitoare la problemele sale cu DNA, despre care presa l-a tocat si il toaca in continuare, numai ca omul de afaceri sustine ca nu a mai citit un ziar de doi ani.
Si uite asa, jurnalistii nu au putut afla despre Argecom-ul sau, trust de constructii din care detine 97%, decat ca are in fruntea portofoliului de clienti Consiliul Judetean Arges si Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania si faptul ca, in 2008, cifra de afaceri se ridica la 37 milioane de euro. In schimb, Axinte le-a vorbit celor de la Forbes despre placerea de a bea un ceai chinezesc, experienta de a fi masterand in Londra si cat de mult ii place sa fie profesor de management la Universitatea din Pitesti.

Locul 310 - 17 - 18 milioane de euro
Gheorghe Badea crede ca profitul sau va tinde spre zero in 2009
La o cifra de afaceri de 17 - 18 milioane de euro, Gheorghe Badea, patronul Grupului Industrial Componente din Pitesti, afirma ca anul acesta profitul sau va tinde spre zero. Pe de alta parte, insa, are planuri marete. Primul: sa se extinda cu subansamblele auto mai mult catre piata externa, in acest moment piata interna detinand un procent de peste 60%. Al doilea: viseaza la o serie de modernizari, in urmatorii ani, pentru cele sapte complexuri turistice pe care le detine de-a lungul Transfagarasanului.

Locul 310 - 17-18 milioane de euro
Familia Zamfir - probleme cu licitatiile
Cu investitii in industrie, comert, constructii si turism, sotii
Adriana si Pavel Zamfir sunt parteneri in toate business-urile: Alcadibo, Selca si Metabet. Alaturi de ei, insa, cu procente egale, il au pe omul de afaceri Constantin Panescu. Cei trei si-au impartit foarte bine atributiile. Astfel, de finante se ocupa Adriana, de constructii Pavel si de productie Panescu. La sfarsitul lui 2008, realizau un rulaj de 30 de milioane de euro. In ciuda crizei economice, nici 2009 nu e un an prost: au de lucru si contracte ferme, insa au probleme la licitatii, unde concurentii vin cu preturi foarte mici. Cei doi soti le-a adus pe cele doua fete de mici la lucru, iar acum Diana e director economic la Metabet, iar Alexandra administratorul hotelului Alcadibo.

Locul 316 - 16-18 milioane de euro
Constantin Panescu se lauda cu licitatiile la export
Despre afacerile lui Panescu tocmai am scris mai sus. Numai ca, daca sotii Zamfir (cu care isi imparte in cote egale cele trei companii) se vaitau ca la licitatii vin o serie de firme cu preturi de dumping, Panescu sustine ca ii merg licitatiile de minune. Numai ca vorbeste de cele pe piata externa, acolo unde a prins destul de multe contracte pentru 2009.

Locul 366 - 13-14 milioane de euro
Adrian Prodanel - un miliardar care doarme in zece case!
Desi este slab sa-l zboare vantul, omul de afaceri Adrian Prodanel se lafaie in zece case: patru apartamente si patru case in Pitesti, o casa la Stefanesti si una la Bucuresti. De asemenea, detine si 27 de terenuri, sa fie acolo, ca poate intra in Cartea Recordurilor. Daca anul trecut Prodanel a avut un noroc chior, realizand doua tranzactii imobiliare de 10 milioane de euro, anul acesta norocul l-a cam parasit: vesti proaste pe piata de capital, portofoliul sau fiind doar o treime din nivelul anului trecut. Cele 4 milioane de euro detinute pe bursa au ajuns anul acesta la 1,5 milioane de euro. Prodanel detine companiile Prointermed (mase plastice), Motor AG (dealer auto BMW) si 36% din compania Comargros Pitesti. Pe de alta parte, insa, are credite in valoare de 1,5 milioane de euro, pe care trebuie sa le plateasca pana in 2030.

Locul 371 - 12-14 milioane de euro
Ovidiu Baciu este ingrozit de propria apocalipsa financiara
Miliardarul Oviciu Baciu s-a plans celor de la Forbes ca se afla iremediabil pe o panta descendenta si ca valul prabusirii sale este de neoprit. Baciu detine societatile Royal (auto) si Francesca Industries (textile), ambele grav avariate de criza. A restrans drastic cheltuielile, a disponibilizat si a renuntat la afacerile aflate in pierdere. Dar sa nu-i plangem de mila domnului miliardar! Nu-i rau nici sa fii milionar in euro...

Curierul zilei

Parcarea suprateranã, inauguratã în stil electoral

Chiar dacã fãrã steguleţe roşii şi fãrã pliante cu Mircea Geoanã, parcarea suprateranã din spatele Bisericii Mavrodolu a fost inauguratã ieri cu mare pompã de principalul beneficiar de imagine din oraş, social - democratul Tudor Pendiuc. La eveniment au fost prezenţi numeroşi angajaţi ai Primãriei Piteşti, şefii serviciilor subordonate Consiliului Local, preşedintele Consiliului Judeţean şi noul prefect Gheorghe Davidescu. Investiţia a costat 10 milioane de lei, la construcţia ei intrînd peste 5.000 tone de beton şi fier. Dupã tãierea panglicii, Tudor Pendiuc a fost primul care a intrat cu maşina în parcare, fiind urmat de cea a şoferului sãu

Abonament special pentru riverani
Dupã ce participanţii au fãcut turul parcãrii, unii pe jos, alţii cu maşinile, aceştia au fost invitaţi la un bufet suedez. Deşi printre aceştia s-au aflat şi cîţiva consilieri locali, nu a fost nici unul de la PD-L, fapt care l-a cam fãcut pe reprezentantul Guvernului în teritoriu sã se simtã stingher. Gogu Davidescu s-a aşezat la o masã diferitã de cea la care au mîncat Constantin Nicolescu şi Tudor Pendiuc, cei doi schimbînd, de altfel, ocheade şi schiţînd zîmbete în colţul gurii, în timp ce acesta a ţinut discursul. Parcarea suprateranã are o capacitate de 370 de locuri, banii din care a fost realizatã provenind din taxe şi impozite locale. Dupã alte trei din ţarã, printre care Cluj şi Bucureşti, este a patra ca dimensiune. De aceastã parcare, şoferii pot beneficia gratuit pentru o lunã, dupã care accesul se va face pe bazã de  taxã. Printre cei care au prioritate se numãrã riveranii, pentru aceştia urmînd a se gîndi un abonament special.

Adjuncţii PSD rãmîn în funcţii

În afarã de adjuncţii de la IŞJ, care au intrat „subit" în concediu medical, pentru a nu fi schimbaţi din funcţie o datã cu ieşirea PSD de la guvernare, la  varianta respectivã au apelat şi persoane din alte instituţii, aparţinînd aceluiaşi partid. Pentru a afla cine sînt medicii care au fãcut internãrile şi pe ce motiv s-au semnat acestea, Corpul de control al Prefecturii Argeş a dispus verificarea celor douã pãrţi cu ajutorul Casei de Asigurãri de Sãnãtate. Printre cei care nu vor fi schimbaţi, se numãrã adjuncţii PSD care nu au fãcut exces de zel din politica partidului, a dat asigurãri Gogu Davidescu.            
Recomandarea de a continua verificãrile a fost fãcutã ieri şi de secretarul de stat Mihai Capra, din MAI, unul dintre cei care au susţinut videoconferinţa cu prefecţii. Gheorghe Davidescu a precizat cã nu se încearcã epurarea tuturor directorilor PSD din cadrul deconcentratelor, ci numai a acelora de la vîrf. În ceea ce îi priveşte pe cei care deţin funcţii de directori tehnici, directori adjuncţi sau economici şi aparţin PSD, Gogu Davidescu a spus cã nu se vor face modificãri, mai ales în cazul celor care „nu au dovedit exces de zel în a face politica PSD în instituţie". Davidescu a dat ca exemplu Direcţia Silvicã, unde vor fi pãstraţi cei doi adjuncţi social-democraţi. Cum cele 48 de ore în care trebuia sã se definitiveze lista cu numiri au expirat asearã, de azi pe scaunul de directori coordonatori ar putea apãrea persoane noi.

În Argeş vor fi 589 de secţii de votare

Prefectul Gheorghe Davidescu a semnat ieri Ordinul privind delimitarea secţiilor de votare pentru alegerile prezidenţiale. Astfel, vor fi organizate 598 de secţii de votare, dintre care 493 de secţii la care vor vota alegãtorii înscrişi în listele electorale permanente şi 105 secţii de votare speciale - 3 în municipiul Piteşti, 2 în Mioveni şi cîte una în celelalte 100 de localitãţi ale judeţului.     Totodatã, a fost aprobatã şi componeţa Comisiei Tehnice Judeţene şi a Secretariatului Tehnic Permanent, care se vor ocupa de buna organizare a alegerilor. A fost, de asemenea, aprobatã dimensiunea ştampilei de control a Biroului Electoral de Circumscripţie - Argeş. Astãzi, la sediul Tribunalului Argeş, va avea loc tragerea la sorţi a magistraţilor care vor face parte din Biroul Electoral Judeţean de Circumscripţie.           
                    
Dan Fãtuloiu a dat indicaţii despre organizarea alegerilor

Secretarul de stat al MAI Dan Fãtuloiu a dat iei instrucţiuni în cadrul videoconferinţei cu prefecţii, în legãturã cu organizarea alegerilor. În acest sens, domnia-sa a precizat cã este important sã nu mai existe suspiciuni despre fraudarea alegerilor. De asemenea, Dan Fãtuloiu a spus cã poliţia trebuie sã-şi îmbunãtãţeascã activitatea, sã acţioneze în stradã. Pentru cã miniştrii au fost în şedinţã de Guvern, videoconferinţa nu a mai fost susţinutã de premier, ci de secretarii de stat Mihai Capra, respectiv Dan Valentin Fãtuloiu.   

Femeile se vor pensiona la 65 de ani

Guvernul a decis sã îşi angajeze rãspunderea în Parlament pentru legea pensiilor. Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern şi va fi transmis Parlamentului, în vederea angajãrii rãspunderii. Potrivit prevederilor noii legi, vîrsta de pensionare şi stagiile complete de cotizare pentru femei vor creşte cu trei luni pe an, începînd cu 2015, pentru a egala vîrsta de pensionare a bãrbaţilor la 65 de ani, pînã în 2030, ceea ce va reduce însã numãrul locurilor de muncã. În prezent, vîrsta medie de pensionare este de 63,8 ani pentru bãrbaţi şi de 58,9 ani în cazul femeilor. Procedura va presupune creşterea gradualã a stagiului complet de cotizare, necesar obţinerii unei pensii pentru limitã de vîrstã, de la 27 ani şi 4 luni în trimestrul IV 2009 la 30 ani în 2015 şi la 35 ani în 2030 (pentru femei), respectiv de la 27 ani şi 4 luni la 35 ani în 2015 (pentru bãrbaţi). Stagiul minimum de cotizare pentru obţinerea unei pensii din sistemul unitar de pensii publice va creşte gradual de la 12 ani şi 4 luni la 15 ani în 2015, atît pentru femei, cît şi pentru bãrbaţi.

Din 99 de asociaţii, doar 10 au primit susţinere

Din 99 de asociaţii de proprietari care au solicitat sprijijn pentru reabilitarea termicã a blocurilor, doar 10 dintre acestea au fost înscrise în Programul multianual respectiv. Deşi anunţul este încã valabil, şansele ca altele sã beneficieze de acest ajutor sînt destul de mici. Programul de încãlzire a locuinţelor asigurã cofinanţare din partea Guvernului şi a consiliului Local de 80%, restul de bani fiind asiguraţi de asociaţia de proprietari.      
Parcare sub parc
În zona Finanţe, inclusiv în cea a parcului, se vorbeşte despre posibilitatea creãrii unei parcãri subterane. În momentul de faţã se poartã discuţii cu firma care ar putea realiza construcţia, proiectul urmînd a fi prevãzut şi cu un magazin. Dacã pentru parcarea de lîngã Mavrodolu timpul de realizare a fost de un an şi jumãtate, în cazul acesteia durata de construcţie ar fi şi mai mare. Ca numãr de locuri, obiectivul va fi accesibil pentru cel puţin 500 de maşini.  

Sindicaliştii argeşeni protesteazã la Guvern

Sindicaliştii argeşeni protesteazã la Guvern
Dupã greva generalã de luni, sindicatele au programat pentru azi o nouã manifestaţie de protest, un miting în faţa Guvernului, la care au de gînd sã-şi susţinã aceleaşi revendicãri: recalcularea grilelor din Legea unicã a salarizãrii, asigurarea fondurilor necesare pentru desfãşurarea activitãţii în domeniile unde activeazã şi asigurarea resurselor pentru ultimul trimestru. La miting vor participa şi reprezentanţi din Argeş ai sindicatelor membre ale celor patru confederaţii organizatoare ale protestului.  
 
Poliţiştii vor protesta şi împotriva mãririi vîrstei de pensionare
Mitingul este programat sã înceapã la ora 11.00, în Piaţa Victoriei, iar pentru a ajunge acolo fiecare sindicat s-a organizat individual. Potrivit Ceciliei Tatia, reprezentanta Sindica-tului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, din Argeş vor fi prezente la Bucureşti circa 140 - 150 de persoane. „Vor participa numai poliţişti care sînt liberi sau în concediu, nimeni din cei care ar trebui sã fie la muncã, pentru a nu se perturba programul de lucru. O parte dintre ei şi-au arãtat disponibilitatea de a merge cu maşina proprie, dar vom avea şi un autocar. Revendicarea principalã e refacerea grilei de salarizare din Legea salarizãrii unice, în special pentru agenţii de poliţie, dar, dupã ultimele declaraţii ale Guvernului, cred cã vom adãuga şi creşterea vîrstei de pensionare. Emil Boc a anunţat cã Guvernul vrea sã îşi asume rãspunderea şi pentru Legea pensiilor. Or, acolo se stipuleazã cã un poliţist va ieşi la pensie la 60 de ani. E de rîs! Vã imaginaţi un poliţist de 59 de ani, bolnav şi în baston, alergînd dupã infractori?".
100 de oameni de la Sanitas
Din partea sindicatului Sanitas, care grupeazã cadrele din Sãnãtate, vor pleca azi al Bucureşti circa 100 de persoane. „Vor fi în majoritate asistente de la toate unitãţile sanitare din judeţ. Iniţial, am dorit sã iau doar din Piteşti, dar ei şi-au arãtat disponibilitatea de a merge. Sanitas este una dintre cele patru confederaţii organizatorare, deci nu se poate sã lipsim", ne-a declarat Doina Fãnicã, lidera judeţeanã.
Profesorii, pregãtiţi pentru un alt protest
Sindicatul Spiru Hharet al cadrelor din Învãţãmînt nu va trimite azi oameni la Bucureşti, dar este pregãtit pentru alte acţiuni de protest. „Mitingul de azi este organizat de confederaţiile sindicale şi s-a decis sã nu plecãm din teritoriu, ci sã se ducã doar colegii din Bucureşti. Noi sîntem pregãtiţi pentru un alt protest, în care vor fi doar cei din Învãţãmînt. Mai aşteptãm, sã mai vedem ce se mai întîmplã. Lucrurile se precipitã, apar elemente noi... Dar, probabil, dupã alegeri vom protesta din nou!", explicã reprezentanta Federaţiei Spiru Haret, Cornelia Biţã.
Sed Lex a negociat cu Pogea
Ieri, la Guvern, mai multe sindicate au fost la discuţii şi negocieri cu ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, ce asigurã interimatul şi
la Muncã şi Protecţie Socialã. Grigore Ştefan, liderul judeţean al Sed Lex, al funcţionarilor din administraţie: „Noi avem reprezentanţi la negocierile de la Guvern şi nu am programat plecarea, pînã nu vedem ce iese din discuţii. În funcţie de asta, vom vedea!".

Piteştiul, campion la colectat electrocasnice stricate

Dupã cele opt campanii Marea Debarasare, organizate în Argeş anul acesta, totalul cantitãţilor colectate este de 48.48 tone deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Potrivit specialiştilor APM, colectarea deşeurilor s-a realizat în mediul urban, unde au participat oraşele cu peste 20.000 locuitori: Piteşti, Mioveni, Curtea de Argeş şi Cîmpulung. Topoloveni şi Ştefãneşti au participat la o singurã campanie. APM Argeş a realizat un clasament cu cele mai mari cantitãţi de DEEE colectate în oraşele din judeţ. Pe primul loc se situeazã Piteştiul - 16.58 tone, urmat de Curtea de Argeş - 15.56 tone, Cîmpulung - 9,40 tone, Mioveni - 4.44 tone, Topoloveni - 1,5 tone, Ştefãneşti - 1 tonã. Total: 48.48 tone. În campania de sîmbãta trecutã, cantitãţile colectate de DEEE au fost urmãtoarele: Curtea de Argeş - 3 tone, Piteşti - 2.5 tone, Cîmpulung - 0.8 tone şi Mioveni - 0.5 tone. Total: 6.8 tone. În toate campaniile au fost implicate atît primãriile, cît şi producãtorii, operatorii de salubritate, populaţia, precum şi instituţiile de mediu.    

ARGESUL

„11 împotriva României"

Moţiunea de cenzură intitulată „11 împotriva României", iniţiată de P.N.L. şi U.D.M.R., alături de care au semnat şi şapte parlamentari P.S.D., în final fiind 124 de semnături, a fost depusă ieri la Parlament. Birourile permanente vor decide astăzi data la care va fi dezbătută moţiunea. Titlul moţiunii, „11 împotriva României", se referă la componenţa actuală a Cabinetului Boc, format din zece miniştri şi premierul. Liberalii susţin că România devine „o ţară lipsită de Parlament, având în vedere că Guvernul poate să decidă orice prin ordonanţă de urgenţă şi prin asumarea răspunderii".
Social-democraţii nu exclud semnarea şi susţinerea moţiunii de cenzură iniţiate de P.N.L. Preşedintele P.S.D. Argeş şi vicepreşedinte la nivel naţional, Constantin Nicolescu, a precizat că este foarte posibil ca P.S.D. să susţină moţiunea de cenzură, deoarece Guvernul Boc II este ilegal constituit şi toate măsurile luate sunt lovite de nulitate. Nicolescu a vorbit şi despre eventualele turnuri de pe scena politică de la vârf, în cazul în care Cabinetul Boc II va fi „trântit". „Problema este că acest guvern, Boc II, este ilegal, iar toate deciziile pe care le-a luat sunt nule. Premierul Boc l-a revocat pe Dan Nica, aşa că nu avea cum să numească un interimar. Deciziile lui Blaga, toate, sunt nule. Noul ministru de Interne trebuia să treacă prin aceleaşi proceduri ca şi unul cu statut deplin, adică inclusiv prin comisii. O a doua problemă majoră a acestui guvern P.D.-L. este că şi-a schimbat, înainte de a se constitui, când am fost constrânşi să plecăm din coaliţie, structura politică, or, în aceste condiţii, era imperios necesar ca noul guvern să treacă prin Parlament. Aşa că este foarte probabil ca moţiunea de cenzură să fie adoptată, iar acest guvern să cadă. Probabil că moţiunea va fi votată săptămâna viitoare. Există însă două posibilităţi în privinţa efectelor. Una  presupune căderea guvernului şi cea mai plauzibilă variantă ar fi aceea a unui guvern de tehnocraţi, care să asigure un climat legal şi normal de activitate până la alegeri. Cealaltă variantă ar fi păstrarea acestui guvern, dar cu anumite condiţii, care vor reieşi din aplicarea efectelor acestei moţiuni. Adică, spre exemplu, să fie un alt ministru la Interne în perioada în care sunt organizate şi se desfăşoară alegerile sau să fie limitate atribuţiile în privinţa deciziilor pe care Guvernul Boc II le poate lua. Spre exemplu, nu ar mai putea lucra cu ordonanţe de urgenţă. Indiferent însă care va fi finalul acestei moţiuni de cenzură, este un fapt concret că acest guvern are probleme majore, chiar şi din punct de vedere constituţional, pentru că s-a ajuns la un fel de dictatură, în care lipseşte transparenţa deciziilor, în care multe dintre măsurile care se iau practic nu mai trec prin sita celorlalte instituţii, iar aceşti băieţi fac ce doresc şi cum doresc. Aşa ceva este imposibil de acceptat într-un stat de drept", a precizat liderul P.S.D. Argeş.

Parcarea de la „Mavrodolu", o bijuterie

10 miliarde lei vechi şi 370 de locuri de parcare în zona centrală. Acestea sunt primele coordonate ale parcării realizate de municipalitatea piteşteană în spatele Bisericii „Mavrodolu". O parcare modernă, a doua ca utilitate şi „performanţe" în ţară, cu locuri de parcare cu toalete amenajate şi pentru persoane cu handicap şi, mai ales, monitorizată video, pentru siguranţa autoturismelor. Important de ştiut este că, pentru început, intrarea va fi liberă, urmând ca, ulterior, taxa de parcare să se ridice la 1 leu pe oră sau 4 lei pe zi. Riveranii ar putea beneficia de un abonament prin care să primească reduceri.
Primul care a folosit parcarea a fost chiar primarul Tudor Pendiuc, în timp ce vicele Cornel Ionică a făcut o tură într-o maşină de Poliţie. La eveniment au participat şi preşedintele C.J. Argeş, Constantin Nicolescu, precum şi prefectul Gheorghe Davidescu, care şi-a adus aminte că, pe vremea când era subprefect, a inaugurat începerea lucrărilor din zona Universităţii Piteşti, iar acum, la trei zile de mandat, a inaugurat un alt obiectiv important pentru Piteşti. Prefectul a felicitat administraţia locală pentru că a reuşit să finalizeze construcţia parcării. „Este o bucurie pentru noi că, şi în condiţii de criză, când nu sunt bani pe piaţă, noi am reuşit, gospodărind corect banul public şi cu sprijinul total al Consiliului Local, să finalizăm această investiţie, pe care o aşteptam de multă vreme", a spus, la deschidere, primarul.
„Se rezolvă una dintre problemele importante ale Piteştiului. Era evidentă necesitatea unei asemenea parcări. Felicit Consiliul Local şi primarul pentru că au reuşit această investiţie şi sper că vor urma şi altele de acest gen", a menţionat şi preşedintele C.J. Argeş.

Valeca cere sprijin pentru Cercetare

Senatorul P.S.D. Şerban Constantin Valeca a criticat în plenul Senatului indiferenţa guvernului pentru domeniul ştiinţei şi cercetării. În cadrul unei  declaraţii politice, senatorul Valeca a lansat câteva solicitări privind domeniul cercetării ştiinţifice.
Prima solicitare o reprezintă reînfiinţarea Comisiei de Dialog Social la nivelul domeniului Cercetare-Dezvoltare-Inovare. O altă solicitare a fost aceea de modificare a strategiei domeniului şi, pe cale de consecinţă, a priorităţilor strategice ale Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare-Inovare, implicit a normelor metodologice privind evaluarea şi acreditarea unităţilor de cercetare ştiinţifică. „Această solicitare, consideră senatorul Valeca, repune în drepturi sistemul de evaluare a activităţii de cercetare, în sensul justei punctări a prototipurilor, a rezultatelor transferate în economie. Aplicaţiile în economie reprezintă obiectivul major (peste 75%) al preocupărilor cercetătorilor din întreaga lume, numai în România acest criteriu nu se punctează. În acest fel, conducem cercetătorii spre proiecte pur teoretice", a pecizat Valeca. Un ultim lucru solicitat de senator îl reprezintă „aplicarea prevederilor Cartei Europene a Cercetătorului şi a Codului de Conduită privind Angajarea Cercetătorului".

La începutul lui 2010 ieşim din criză?

La începutul anului viitor sau, conform celor mai optimiste previziuni, la sfârşitului anului acesta, România va ieşi din criză. De fapt, atunci vom începe redresarea. Aceasta ar fi poate cea mai importantă concluzie care a fost trasă la cea de a noua conferinţă naţională bancară organizată ieri, la Piteşti, de către Institutul Bancar Român cu sprijinul Băncii Naţionale a României şi al Asociaţiei Române a Băncilor, Consiliului Judeţean Argeş, Primăriei Piteşti, Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş şi Universităţii „Constantin Brâncoveanu" Piteşti. Invitatul special al conferinţei a fost Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României. La dezbaterile care au vizat analiza intrării în criză a României, probleme cu care se confruntă ţara, precum şi metodele prin care România s-ar putea redresa cât mai repede au participat şi Vasile Secăreş, coordonatorul Consiliului consultativ al Institutului Bancar, şi Petre Bunescu, director general adjunct la B.R.D.- Societe Generale şi vicepreşedinte A.R.B., precum şi reprezentanţi din sistemul bancar şi economic privat.
Am cheltuit fără cap
Conform lui Florin Georgescu, această criză a fost anunţată pe cinci traiectorii - financiară (din cauza capitalului redus în exterior), comercială (pentru că au fost pierdute pieţele de export), temerea (prin lipsa de încredere din partea investitorilor pentru economiile emergente ca România), cursul de schimb (presiuni asupra deprecierii cursului de schimb, moneda naţională pierzând peste 1 leu în mai puţin de un an) şi avuţia populaţiei (activele cetăţenilor au scăzut şi în acelaşi timp au crescut cheltuielile cu rambursarea împrumuturilor). România a avut o economie vulnerabilă la venirea crizei din cauza deficitului ridicat al contului curent. Ţara noastră avea contractări valutare mult mai mici decât plăţile în 2008. Datoria pe termen scurt avea o pondere de 27-28%, ceea ce înseamnă un important dezechilibru. Acesta este şi motivul pentru care România a încercat să se împrumute de la F.M.I., pentru a căpăta credibilitate în faţa investitorilor economici. Un alt motiv pentru care România a fost destul de afectată de criză a fost faptul că românii au încercat, după o perioadă în care au tot fost nevoiţi să strângă cureaua, să umple golurile, iar la nivel mental, mai ales după integrarea în Uniunea Europeană, le-a fost greu instituţiilor să le transmită mesaje că trebuie să pună şi bani deoparte. Totuşi România nu a  fost afectată atât de grav ca multe alte ţări din zonă de criză. „Comparând P.I.B. cu deficitul de cont curent, putem spune că ne-am situa la un nivel acceptabil, chiar mai bine decât alţii. Noi am avut o creştere a P.I.B. (raportat la puterea de cumpărare standard) de 2% în perioada 2000-2008, cu un deficit mediu anual de 8%, care era rezonabil. În Polonia, P.I.B.-ul a crescut cu 1% şi a înregistrat un deficit mediu de 4%. Cehia a avut o creştere de 1,2% cu deficit de 4%, Ungaria 1% creştere PI.B., cu deficit de 8%, iar Bulgaria de 1,5% şi deficit extern 12,5%", a precizat Florin Georgescu. Prim-viceguvernatorul B.N.R. susţine totuşi că intrările de capitaluri au dus şi la o îmbunătăţire a infrastructurii, regăsindu-se în economia reală. Au scăzut investiţiile în industria uşoară - care s-a mutat în estul Europei - şi au crescut cele din producţia de maşini, echipamente şi mijloace de transport. Dacia a avut o contribuţie importantă  în industria prelucrătoare care creează mai mult P.I.B., locuri de muncă şi tehnologie modernă. Deteriorarea deficitului de cont curent în 2006-2008 s-a datorat unei politici insuficient de prudente în domeniul fiscal şi bugetar. Au fost creşteri salariale mai mari decât putea suporta economia, pentru că nivelul salariilor trebuia să fie mai lent decât indicele de creştere economică. Deficitul acesta a ajuns la unii mai mult şi la alţii deloc. La unii a ajuns bugăţia, la alţii datoria. Am consumat 5 miliarde euro mai mult decât am produs. Băncile au dat credite fără niciun control. Presiunea asupra mediului economic privat a fost mult mai mare, inclusiv la venituri, şi s-a resimţit în special în rândul mediului privat, al societăţilor, pentru că Guvernul consumă acum mai mult decât anul trecut", a precizat economistul.
„Am reuşit să reducem deficitul masiv"
Măsurile Guvernului, crede Georgescu, dar şi cele impuse de piaţa liberă economică sunt, aparent, eficiente, România reuşind să reducă mult din deficitul de cont curent. „Au fost luate însă o serie de măsuri pentru redefinirea indicatorilor, am ajustat multe dintre cheltuieli, mai ales acolo unde au fost bule de săpun: construcţii, imobiliare, comerţul cu amănuntul, cu autoturisme şi bunuri de lux. Am reuşit să avem atrageri de 5,6 miliarde euro care au intrat în ţară. Anul trecut aveam un deficit de 8 miliarde, acum avem de 2,4 miliarde. Lumea mai merge la Mall, mai sunt şi maşini pe stradă. S-a schimbat structura consumului în favoarea produselor mai puţin complexe. Investiţiile s-au oprit, majoritatea, pentru că au scăzut vânzările. Dar este totuşi un semn bun şi era nevoie de această ajustare pentru că era nesănătos să ai deficit de 17 miliarde în doi ani.  După toate previziunile, anul acesta îl vom închide cu un deficit de 5,5%. Am făcut o reducere de la 17 miliarde la 5 miliarde, adică practic creşterea pe un an. Partea bună este că acest deficit a început să fie acoperit sănătos, prin investiţii directe, nu prin împumuturi", a mai spus prim-viceguvernatorul B.N.R.