Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 7 iunie 2010

LUNI, 7 IUNIE 2010

BITPRESS

PESEDISTII ARGESENI „PROOROCESC" CADEREA GUVERNULUI
Deputatul Filip Georgescu, presedintele executiv al PSD Arges, a declarat ca parlamentarii puterii (in special cei de la PDL) sunt nemultumiti de ce se intampla acum in partidul lor. In acest context, crede Filip Georgescu, nu ar fi exclus ca Guvernul Boc sa fie demis printr-una din motiunile de cenzura ce vor fi initiate saptamana viitoare de PSD si PNL. Ar fi pentru a doua oara cand un Guvern condus de Emil Boc ar cadea in urma unei motiuni de cenzura.

„Se vorbeste pe la colturi"
Filip Georgescu a declarat ca atmosfera in Parlament este una „incarcata si apasatoare", cei mai afectati fiind oamenii PDL. Acestia au, in opinia lui Filip Georgescu, o mare dilema, si anume cum sa explice in colegiile in care au fost alesi ca sunt de acord cu masurile de austeritate anuntate de Guvern. „Se vorbeste mult pe la colturi, dar am auzit si in grupul PDL nemultumiri. Motiunea ar putea trece, oricare ar fi ea, a PSD sau a PNL. Nu stiu daca are vreun parlamentar al PDL curajul sa mearga in colegiul unde a fost ales si sa spuna ca este de acord cu masurile propuse de Basescu", a spus Filip Georgescu.

Provocare
La randul sau, deputatul Mircea Draghici, vicepresedinte al PSD Arges, i-a provocat pe parlamentarii PDL din Arges sa iasa in fata electoratului si sa anunte public cum vor vota in cazul motiunilor de cenzura. In acest fel, afirma Draghici, vor sti si oamenii din teritoriu cine ii reprezinta in Parlament si cum ii reprezinta. „Solutia ar fi organizarea de alegeri anticipate. Este singura sansa. In nicio tara din Uniunea Europeana nu s-a trecut la taierea pensiilor asa cum s-a intamplat la noi, asa ca acest Guvern trebuie sa plece!" a spus Mircea Draghici.
DAN BOGOI, DIRECTOR BNR ARGES, FACE O RADIOGRAFIE A SISTEMULUI BANCAR DIN ARGES
Dintr-un judet cu putere economica deosebita, cu un mediu concurential important si cu o rata mica a somajului, Argesul a ajuns in numai putin mai mult de un an (de la declansarea crizei economice) unul dintre judetele cu probleme economice ale tarii. In plus, pe fondul cresterii somajului, valoarea creditelor restante a crescut constant, propulsand Argesul intr-un nedorit top national al restantelor la banci. Dan Bogoi, directorul Bancii Nationale a Romaniei Arges, a facut pentru „Argesul" o radiografie a sistemului bancar din judet si a evolutiei creditarii in actualul context economic.

Cum s-a ajuns aici?
Prima intrebare care se impune este „Cum s-a ajuns aici?". Dan Bogoi arata ca, desi in lunile martie si aprilie anul curent volumul creditului la nivelul judetului Arges a fost relativ constant (martie 2010 - 4.477,2 milioane lei si aprilie 2010 - 4.502,4 milioane lei), totusi creditul restant se mentine la un nivel ridicat, respectiv 7,30% (in aprilie 2010) din total credite (din care: credite restante in lei -7,7% si credite restante in valuta 6,83%). Motivele care au dus la aceasta situatie sunt mai multe. „Cresterea creditelor restante a fost determinata la nivelul judetului nostru de numerosi factori, printre care amintesc:

»Recesiunea economica a determinat numeroase cazuri de insolventa si chiar faliment, fapt ce a avut repercursiuni atat asupra recuperarii creditelor acordate, de catre banci, agentilor economici cat si populatiei. Mai mult, in acest context riscurile asociate garantiilor creditelor (in special cele imobiliare) au crescut, bancile fiind obligate sa constituie provizioane de risc de credit si de dobanda cu implicatii asupra profiturilor proprii, fapt ce a condus printre altele si la cresterea prudentei in acordarea de noi credite.

»Gradul ridicat de indatorare a populatiei in perioada de  supraincalzire a economiei (2005 - 2008), coroborat cu diminuarea indicatorilor de bonitate ai agentilor economici creditati si cu povara fiscala mare pentru contribuabili (populatie si firme).

»Accesul facil la credite in contextul competitiei din sistemul bancar pentru cota de piata si profit din perioada 2005 - 2008. Acest proces s-a desfasurat pe fondul existentei unor surse de creditare mari, determinate de imprumuturi in valuta de la bancile mama, a diferentialului de dobanda favorabil si a liberalizarii contului de capital", ne-a declarat Dan Bogoi.

„Activitati care nu au respectat prudenta bancara"
Un alt factor care a determinat situatia actuala, in opinia lui Dan Bogoi, este practicarea de catre bancile comerciale si de catre firmele angajatoare a unor activitati care nu au respectat in totalitate prudenta bancara, ca de exemplu schimbarea produselor pentru incadrarea gradului de indatorare al clientilor in limitele impuse de BNR, oferte de credite cu dobanzi promotionale in primii ani ai creditului, extinderea maturitatii imprumuturilor, cresterea de catre unii agenti economici a veniturilor salariale pe perioade scurte pentru facilitarea accesului angajatilor lor la credite, etc.

„Nu trebuie sa uitam nici cresterea apetitului populatiei pentru bunuri de folosinta indelungata inclusiv pentru achizitii imobiliare, pe fondul cresterii veniturilor acesteia si nici acordarea de catre bancile comerciale a unui volum important de credite in valuta la clienti ale caror venituri erau in lei", ne-a declarat Dan Bogoi.

Relansare?
„Cu siguranta ca sunt si alti factori care au condus la cresterea creditelor restante dar, concluzionand, putem spune ca cererea de credite a fost stimulata de cresterea accentuata a veniturilor disponibile ca urmare a politicilor fiscale si de venituri prociclice. Pentru reluarea sustenabila a dinamicii procesului de creditare consider ca este necesar in primul rand mentinerea increderii in politicile economice si in climatul de afaceri", afirma Dan Bogoi. In al doilea rand, directorul BNR crede ca este necesara realizarea unui mix de politici economice (fiscal - bugetare, monetar - bancare, de venituri si de restructurare) care sa directioneze de la o crestere  economica bazata pe consum excesiv la una bazata pe investitii, exporturi si atragere de fonduri europene. Aceasta ar conduce la castiguri salariale a caror dinamica nu trebuie sa devanseze dinamica productivitatii muncii.

„In acest context, atat firmele cat si populatia vor inregistra indicatori de bonitate, respectiv venituri pertinente care vor permite obtinerea de credite. Pe fondul acestor indicatori sustenabili bancile se vor incadra in cerintele de prudentialitate prevazute de legislatia in vigoare, realizandu-si astfel un echilibru intre prudenta si profitabilitate", conchide seful BNR in Arges.
CURIERUL ZILEI

ELEVII VOR PUTEA FI PROFESORI PENTRU COLEGII LOR

Ministerul Educației, Cerce­tãrii, Tineretului și Sportului, Organi­zația Salvați Copiii,  SC Agenția OSC SRL și Insti­tutul de Științe ale Educației vor derula, pînã în noiembrie 2011, proiectul Tinerii împotriva violenței. El are ca scop prevenirea și combaterea violenței în me­diul educa­țional și este finanțat prin Fondul So­cial European.

Din toamnã, vor avea o nouã materie
Aria de implementare a proiectului este reprezentatã de opt județe, respectiv București, Timiș, Mureș, Iași, Neamț, Dolj, Argeș și Suceava. În cadrul lui, o activitate fundamentalã o reprezintã pregãtirea a 160 de cadre didactice la nivel județean, acțiune ce presupune formarea cadrelor didactice selecționate, prin diseminarea informațiilor conținute de suportul programului antiviolențã, realizat de echipa OSC. În județul Argeș, coordonatorii proiectului sînt doamnele psiholog Sanda Bîtan, profesor la Colegiul Național Ion C. Brãtianu, Pitești, și Codruța Drãgan, inspector de specialitate la ISJ Argeș. În conformitate cu parteneriatul dintre ISJ Argeș și instituțiile coordonatoare și beneficiare ale proiectului (ISJ Argeș și CJRAE Argeș), programul de formare a profesorilor din Argeș și a voluntarilor elevi este gãzduit de Colegiul Național Ion C. Brãtianu, Pitești. „În perioada 20 - 30 mai 2010, la Colegiul Național Ion C. Brãtianu s-au ținut cursurile de formare în domeniul prevenirii și al combaterii violenței în mediul educațional  pentru 143 de inspectori, profesori, psihologi școlari, directori și consilieri pentru proiecte educative nonformale, aceștia urmînd sã transmitã informațiile unui numãr cît mai mare de elevi, pe parcursul anului școlar 2010/ 2011. În lunile iunie, iulie și august, proiectul va fi derulat în continuare, prin activitãți de formare în domeniul prevenirii și al combaterii violenței în cadrul școlilor, acțiuni destinate unui numãr de 100 de elevi voluntari (peer to peer educators), o tabãrã de varã, precum și crearea și activarea unui website, intitulat Tinerii împotri­va violenței.
 
„Astfel, începînd de mîine, toți elevii care vor sã fie, din anul școlar 2010/2011, profesori pentru colegii lor, desigur alãturi de cadrele di­dactice, sînt invitați sã ia parte la cursurile de formare în domeniul pre­venirii și al combaterii violenței în școli", ne-a declarat psihologul Sanda Bîtan, profesor la Colegiul Național Ion C. Brãtianu, Pitești.
SE VORBEșTE, SE CITEșTE...
Problemã pentru elevii de azi
Se dã o țarã cu 5,5 milioane de pensionari și 4,3 milioane de salariați. 3,4 milioane din pensionari nu au stagiu complet de cotizare, ci au ieșit fie anticipat, fie pe caz de boalã, fie au fost agricultori. Pensionații anticipat au, în medie, o pensie de 977 RON, cît 70% din salariul mediu, iar vîrsta realã medie de pensionare este de numai 56 de ani. Sã se calculeze cît timp se pot plãti pensiile dintr-un buget ca al României.
 
Se cautã alt premier de „fãcut"
Se aude cã viitorul premier la care se gîndește Traian Bãsescu ar fi Cristian Diaconescu, deși cel vizat neagã, deocamdatã. E tot mai clar, însã, pentru toatã lumea de ce nu a vrut Stolojan sã intre în horã. Dupã ultimele evoluții, înțelegem altfel scena, cînd președintele a aruncat cu scrumiera dupã el, în decembrie 2008. „Te-am fãcut premier și pui condiții?", i-a spus lui „dragã Stolo" chiar cel care vãrsa lacrimi pentru el, cu patru ani înainte.   

CADRELE MEDICALE DIN NOU ÎN GREVÃ GENERALÃ
Cele cinci confererații sindicale: BNS, Cartel Alfa, Meridian, CSDR și CNSLR Frãția, au stabilit programul acțiunilor de protest pentru urmãtoarea perioadã. Lidera Sindicatului Sanitas Filiala Argeș, Doina Fãnicã, ne-a spus cã acestea vor culmina pe 15 iunie, cu o grevã generalã în sistemul sanitar și asistențã socialã între orele 9 și 16.
Joi și vineri, pichetãri la partidele parlamentare
Luni, organizațiile județene ale celor cinci confederații vor stabili cîți membri din fiecare confederație în parte vor participa la celelalte acțiuni de protest. Luni, între orele 13 și 18, marți, între 8.30 și 10.30, și  miercuri, între aceleași ore, se vor desfãșura mitinguri la Parlament, la care vor participa membri din Capitalã. Joi și vineri, membri Sanitas din județul nostru, alãturi de colegii din celelalte federații, vor picheta birourile parlamentare și sediile partidelor parlamentare. Pe 15 iunie, între orele 9 și 16, va  avea loc un miting la Parlament și greva generalã a cadrelor medicale. Practic, pe 15 iunie nu se va asigura în spitalele argeșene decît o treime din activitate, respectiv urgențele majore. „Sperãm ca pe ultima sutã de metri guvernul sã realizeze ceea ce se întîmplã și sã gãseascã soluții reale de ieșire din crizã, nu tãierea salariilor,  și așa mici din domeniul bugetar. Sã creascã TVA pe produsele de lux, la care noi, oricum, nu avem acces,  cota de impozitare la salariați sã fie progresivã, în funcție de cîte de mare e salariul, și sã se stopeze evaziunea fiscalã! Ei s-au gîndit acum sã plãteascã datoriile spitalelor tot din banii salariaților, ceea ce mi se pare nedrept", ne-a declarat Doina Fãnicã.
Profesorii, chemați la grevã de sindicate
Sãptãmîna trecutã, profesorii au declarat grevã generalã pe termen nelimitat. Mulți au renunțat la grevã și au intrat la ore. Ieri, FSLI, FSI Spiru Haret, FEN și FNS Alma Mater au dat un semnal cãtre salariații din Educație. Fãcînd apel la cei „douãzeci de ani de greșeli de guvernare, de corupție, de promisiuni electorale și de minciuni prin omisiune", sindicatele încurajeazã profesorii sã nu renunțã la grevã. Chiar dacã ea nu va „soluționa criza economicã, este singurul semnal de care politicienii vor fi obligați sã ținã seama". Invocînd demnitatea, solidaritatea și etica, sindicatele se întreabã ce exemplu le dau elevilor dacã rãmîn simpli spectatori, acceptînd statutul de victimã a unei „guvernãri iresponsabile". Sindicatele gãsesc continuarea acțiunilor de protest, inclusiv a grevei generale, ca „singura modalitate de a forța actuala putere sã renunțe la mãsurile aberante de limitare a resurselor financiare ale bugetarilor și ale pensionarilor". 
Funcționarii din administrație fac lanț uman la Parlament
Potrivit lui Stelian Ungureanu, liderul sindicatului Primus, afiliat la Federația Cartel Alfa, acesta susține cã principalul protest la care va participa este lanțul uman care se va constitui, miercurea viitoare, în jurul Palatului Parlamentului. Din partea acestui sindicat, vor fi prezenți 50 de funcționari publici din Argeș, aceștia dorind sã arate prin gestul lor cã se împotrivesc mãsurilor pe care Guvernul Boc vrea sã le aplice de la 1 iunie prin asumarea rãspunderii. Cel mai inactiv se dovedește însã sindicatul Sedlex, liderul acestuia, Ștefan Grigore, arãtînd ieri cã nu poate încã sã confirme, nici sã infirme vreo participare.

AEGES EXPRES

CIREŞE ROMÂNEŞTI

Vine către noi din vechime vorba că dacă plouă în mai, o să avem mălai! Asta ar însemna un an agricol bogat, cu mult grâu şi porumb, adică nu mai murim de foame. Dacă e să ne luăm după câte ploi au căzut în mai anul acesta, vom avea parte de o recoltă de excepţie. Ei, şi? S-o ieftini mâncarea? Chiar dacă am avea producţiile agricole de pe vremea lui Ceauşescu (mă gândesc la cele reale, nu la alea raportate, mai mari de 10 ori), sunt convins că hrana noastră ar fi la fel de scumpă. De altfel, nici nu cred că se va mai face vreodată în România atâta grâu şi porumb cât s-a făcut, de exemplu, în 1989. Nici roşii, nici cartofi, nu mai vorbim de mere şi piersici. Sau de oricare cultură agricolă vreţi. Pământul nostru - unul din cele mai roditoare din Europa - zace în mare parte nelucrat, deci nu are cum produce şi, ca atare, mâncăm hrană de la alţii. Aproape trei sferturi din alimentele consumate de români sunt produse de agricultura din alte ţări. Cum s-a ajuns aici, nu e greu de explicat.
În primul rând munca în exploataţia agricolă, indiferent că e mare sau de subzistenţă, e grea şi cu venit mic pentru producător. Câştigă mai bine negustorul, mai degrabă samsarul, care vinde produsele fermierului cu adaosuri mult prea mari faţă de puterea noastră de cumpărare. În al doilea rând, marile lanţuri comerciale care au pătruns în România după 1989 şi-au promovat propriile produse, mai ieftine decât cele autohtone, dar şi de calitate mai proastă. Aşa s-a ajuns ca fermierul român să renunţe la a mai cultiva pământul, aşa au dispărut complexele zootehnice, dar şi livezile şi viile. Pur şi simplu nu merită să mai faci agricultură în România! Nu-ţi scoţi nici măcar banii băgaţi!
Ceea ce spun eu aici nu sunt noutăţi, dimpotrivă. Sunt lucruri care frământă lumea satului de ani buni, şi aici e şi explicaţia exodului către Spania şi Italia produs după revoluţie. Mi-am amintit însă toate astea la taraba din piaţă cu "cireşe româneşti". Aici am ajuns! Căpşunile şi cireşele româneşti sunt o raritate în ţara noastră, în timp ce aceleaşi fructe, frumos ambalate, dar din alte ţări, le găseşti în supermarket-uri în orice lună din an.
Politica agricolă de după 1989 a fost dezastruoasă. Fărâmiţarea exagerată a pământului, distrugerea industriei de maşini agricole şi importurile masive de alimente au provocat colapsul agriculturii româneşti. Urmarea o resimţim cu toţii. Preţurile alimentelor din magazinele româneşti sunt cel puţin egale cu cele din Occident, în vreme ce venitul mediu al românului abia dacă trece de trei sute de euro. Iar măsurile anunţate de guvernul Boc vor scădea şi mai mult puterea de cumpărare. N-ar fi oare cazul ca lanţurile comerciale, care s-au îmbogăţit pe spinarea românilor, să-şi reducă adaosurile comerciale măcar până ieşim din criză?

"INDEPENDENŢII" DE LA STAT

Dacă era vreo logică în măsurile propuse de Boc şi Udrea, aceasta privea procentul egal de 25% aplicabil tuturor celor care iau banii de la stat. Orice excepţie ar încuraja găsirea de nenumărate portiţe de eludare, după cum s-a dovedit nu odată de-a lungul timpului.
Însă, ca mai toate măsurile acestui guvern buimac doar în aparenţă - pentru că dincolo de buimăceală se află calcule şi interese cât se poate de concrete - şi aceasta are o mare hibă: exclude de la tăieri pe angajaţii companiilor cu capital de stat şi ai instituţiilor care se autofinanţează, pe motiv că banii aceştia n-ar veni de la buget.
Dar de unde? Nu prea ştiu companii de stat care să fie profitabile şi să nu fi fost încă vândute. Mai toate îşi datorează subzistenţa apelului la buzunarul public şi funcţionează după principiul că, după ce se plătesc toate cheltuielile, dacă mai rămâne ceva, aia e a statului. Dar aşa ceva nu se întâmplă. De asemenea, avem cazul unor agenţii sau instituţii de reglementare care au fost împroprietărite de stat cu administrarea unui anumit domeniu, pentru care percep taxe. Ni se spune că trăiesc - şi trăiesc bine - din aceste taxe pe care nu le virează statul, ci le iau ei direct de la populaţie sau de la agenţii economici. Aceste instituţii se află în topul salariilor, pentru că principiul de execuţie al bugetului propriu este cât se poate de simplu: îşi stabilesc lefurile care consideră ei că sunt corecte, îşi stabilesc cheltuielile necesare funcţionării, calculează dările pe care trebuie să le verse la stat şi după ce fac totalul, scot nivelul taxelor sau tarifelor pe care trebuie să le încaseze. Simplu ca bună ziua! De obicei, aceste instituţii sunt favorizate de domeniul pe care li-l alocă statul: frecvenţele radio, perimetrul aerian, siguranţa traficului etc. Nu există nicio companie care să reglementeze, de pildă, cultivarea cartofilor şi să depindă de producţia obţinută. Toţi aceşti "independenţi" de stat merg la sigur pe mâna acestuia. Nu mai vorbim despre companiile cu capital de stat care au pierderi economice, adesea uriaşe, dar care sunt subvenţionate cu sumele exorbitante pe care încasează şefii lor - başca cele pe care le primesc trimişii speciali ai Guvernului prin consiliile de administraţie şi care reprezintă de obicei un procent de 20-30 la sută din leafa şefului, pe care tot ei o aprobă.
Aşa încât exceptările, de orice fel, nu constituie doar o eroare, ci şi o inechitate flagrantă şi dovedeşte că, de fapt, tactica guvernului este de a-i sacrifica pe cei mulţi şi neajutoraţi şi de a-i proteja pe cei care reprezintă clientela politică. Dacă TAROM-ul sau CEC-ul, ca să dau doar două exemple la întâmplare, ar fi scutite de amputări, acest lucru va crea o situaţie care va răbufni, mai devreme sau mai târziu.
Mai este un aspect pe care dl. Boc se face că nu-l vede şi nu-l aude: grila salarială la vârf din instituţiile statului: măsura populistă de a plafona lefurile şefilor a creat o situaţie cel puţin stranie: majoritatea celor din aparatul de conducere al ministerelor şi instituţiilor publice au rămas cu salarii considerabil mai mari, de care nimeni nu se atinge. Şi atunci unde-i economia - reală - dacă-i tai unui şef de serviciu rămas cu 80-90 milioane, 25 la sută? Iar bietul ministru - mai ales dacă are şi rate la bancă, ca d-na Udrea - cum se va descurca cu cele doar vreo 35-40 milioane care îi mai rămân de cheltuială?
În hei-rup-ul populist şi egoist al salvării naţiei pe spinarea celor mulţi, guvernanţii continuă să ignore sau să acopere aspecte importante ce generează inechitate şi incertitudine.

ASOCIAŢIILE AGRICOLE POT SPRIJINI DEZVOLTAREA RURALĂ

Înfiinţarea Asociaţiei Agricole "Argeşul de Nord" reprezenită un moment semnificativ din viaţa oamenilor pământului, pentru că marchează ieşirea din curtea gospodăriei proprii cu scopul asigurării unei dezvoltări într-o structură complexă. Preşedintele Virgil Baciu afirma la festivitatea prilejuită de constituire, desfăşurată la Domneşti, că ideea sa mai veche s-a materializat greu, pentru că luni de zile a trebuit să se lupte cu reticenţa oamenilor. Asociaţia a pornit la drum cu circa 60 membri din zona de nord a judeţului, propunându-şi să depăşească stadiul fermei de subzistenţă, pentru care se pot accesa fonduri europene pe Măsura 1.4.1. de câte 1.500 euro anual pentru perioade de 5 ani. Ideea de bază a fost aceea a valorificării materiei prime prin zonă, a fructelor care se găsesc din abundenţă. Asociaţia va avea un depozit de colectare la Domneşti, care va fi dublat de o unitate de procesare şi ambalare a unor produse tradiţionale ecologice, pentru a le putea scoate la vânzare prin intermediul hipermarket-urilor. Următorul pas ar fi acela al înfiinţării unor grupuri puternice de producători.
"Este momentul să facem din nou din agricultură un pilon al dezvoltării rurale, pentru că trebuie să valorificăm sprijinul european, deşi ne aflăm într-o competiţie neloială. Polonia are ca subvenţie pe ha 180 euro, noi 83, plus tot atât ca plăţi compensatorii", spunea la reuniunea amintită Marius Stroescu (APIA). La nivel de judeţ sunt depuse 443 proiecte pentru finanţare, a anunţat Marius Jurubiţă. Fostul ministru secretar de stat în Ministerul Agriculturii din mandatul guvernului liberal, Dumitru Cosmescu, şi-a anunţat disponibilitatea punerii expertizei sale la dispoziţia asociaţiei, tot aşa cum a pus gratuit şi site-ul www.piataagricola.ro, pentru a uşura comercializarea produselor fermierilor. Iniţiativa lui Virgil Baciu şi a asociaţilor săi a fost salutată de către deputatul Mircea Drăghici şi de fostul deputat Adrian Miuţescu. În acest context, s-a sugerat să se apeleze la consultanţa de specialitate care poate fi obţinută prin intermediul asociaţiei fie de la specialişti, fie de la instituţiile judeţene abilitate.

INTERES ARGESEAN

SPRIJIN FINANCIAR PENTRU PRODUCATORII DE LAPTE

Producătorii de lapte pot solicita până pe 14 iunie, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, sprijinul financiar destinat deţinătorilor de cotă care au livrat lapte în anii de cotă 2008 - 2009. Pentru a beneficia de sprijinul financiar, producătorii de lapte trebuie să meargă personal sau să trimită prin poştă o cerere la Centrul judeţean APIA şi să îndeplinească anumite condiţii. În funcţie de cantitatea de lapte livrată în anul de cotă 2008 - 2009, producătorul poate să beneficieze de un sprijin financiar de 200 de euro pentru o cantitate de lapte cuprinsă între 10.000 şi 20.000 de litri, 1.200 euro pentru o cantitate de cel puţin 200.000 litri şi cel mult 500.000 litri sau 2.000 euro pentru cantităţi mai mare de 500.000 litri. Pentru producătorii care au livrat o cantitate cuprinsă între 20.000 şi 200.000 litri de lapte valoarea sprijinului financiar se calculează pe baza cotei individuale de livrări realizată efectiv la data de 31 martie 2009 şi a coeficientului mediu de calcul. Pentru derularea măsurilor de sprijinire a pieţei în sectorul laptelui şi produselor lactate România beneficiază de fonduri europene în valoare de 5 milioane de euro.

PRIETENII FRANCEZI DIN NEVERS AU VENIT LA CURTEA DE ARGES

La sfârşitul săptămânii, a sosit la Curtea de Argeş o delegaţie din oraşul înfrăţit Nevers, care  participă la manifestările consacrate aniversării a 20 de ani de relaţii neîntrerupte între cele două oraşe, eveniment care coincide şi cu împlinirea a 20 de ani de existenţă a Asociaţiei de Prietenie Argeş - Nevers.
Din delegaţie fac parte doamna Martine Carrillon-Couvreur, deputat şi primar adjunct, domnul Alain Fremont - primar adjunct însărcinat cu parteneriatele internaţionale, Antoine Gachet - şeful Serviciului economic şi de relaţii internaţionale, Jacqueline Boujon - preşedinta Asociaţiei Nevers-Curtea de Argeş, membri ai asociaţiei din Nevers între care Guy Pommeau, cel care, în 12 februarie 1990,  a adus la Curtea de Argeş propunerea de înfrăţire din partea prietenilor francezi, dar şi  Alain Stahl şi Roland Mandet, cunoscuţi de tinerii care au participat la stagiile de cicloturism şi schi de fond.
Ciocolată şi petanque pentru toţi
Sâmbătă, de la ora 10, pe terasa Romarta Christophe Rageneau şi Frédéric Hanser au făcut o prezentare a produselor proprii din ciocolată, prezentare interactivă însoţită, evident, de degustarea acestora. Zeci de copii au asistat cu ochii mari la prezentarea produselor şi au mâncat cu mare poftă bunătăţile franţuzeşti. În acelaşi timp s-a organizat şi o demonstraţie de pétanque, joc sportiv popular francez care se practică indiferent de vârstă, în curtea grădiniţei din zonă.  La ora 12 amatorii de artă au oparticipat la Casa de Cultură la vernisajul expoziţiei de fotografie a membrilor Cine-Photo Club-Nevers. Tot sâmbătă, reprezentanţii Primăriei din Nevers au vizitat oraşul şi au mers spre munte pentru a se bucura de peisajele încântătoare ale munţilor Făgăraşi. După amiaza, la ora 18, a avut loc întâlnirea festivă în cadrul căreia au fost rememorate cele mai importante momente ale celor 20 de ani, iar Asociaţia de Prietenie Argeş-Nevers a acordat tradiţionalul premiu Michele Courtinot, premiu care poartă numele  primei preşedinte a asociaţiei de prietenie din Nevers.
Ieri, oaspeţii francezi însoţiţi de gazdele lor au vizitat Complexul Muzeal de la Goleşti şi centrul oraşului Piteşti.
Nu în ultimul rând, prezenţa francezilor la Curtea de Argeş  constituie şi prilejul de a propune şi a lansa, în cadrul unei şedinţe de lucru a celor două asociaţii, noi proiecte şi parteneriate orientate în special în favoarea tinerilor.