Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 6 mai 2009

Curierul Zilei
Azi se decide marea descentralizare
Azi, Guvernul va lua în discuţie spre aprobare actele normative privind transferul competenţelor de la nivel central cãtre cel local, în  procesul supranumit „marea descentralizare".

Miniştrii au avut la dispoziţie 60 de zile pentru a pregãti strategiile ce vor fi discutate azi. O datã ce Guvernul va da undã verde acestui proces, autoritãţile locale vor avea o putere de decizie mult mai mare decît în prezent, pentru cã vor avea în subordine mult mai multe instituţii publice, precum şcolile, spitalele, teatrele sau aeroporturile. În agriculturã, urmeazã sã fie desfiinţatã Administraţia Domeniului Statului, iar Societatea şi Agenţia Naţionalã de Îmbunãtãţiri Funciare, Agenţia Naţionalã pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie şi Romsilva vor trece în subordinea administraţiilor locale. De asemenea, Agenţia pentru Domeniile Statului se va descentraliza, prin transferul activitãţii cãtre consiliile locale. În domeniul sportului, ministrul Nica a anunţat cã toate bazele sportive vor trece în subordinea autoritãţilor locale, cu obligativitatea pãstrãrii timp de 99 de ani a destinaţiei respective.

"Sunt demis pe criterii politice"
Ministrul Sãnãtãţii, Ion Bazac, a decis demiterea din funcţie a 73 de manageri de spitale din ţarã, printre care şi doi din judeţul nostru. Este vorba de managerul Spitalului Judeţean Argeş, Gabriel Copciag, şi managerul Spitalului Municipal Cîmpulung, Ileana Dumitrache. Aceştia au fost evalu-aţi, luna trecutã, de o comisie a DSP şi nu s-au încadrat în anumiţi indicatori prevãzuţi în contractul de management, pe care-l semnaserã cu Ministerul Sãnãtãţii.
Copciag a depãşit cheltuielile cu personalul, iar Dumitrache nu a îndeplinit un criteriu general de management, şi anume controlul activitãţii. Au fãcut contestaţie la minister, dar aceasta le-a fost respinsã. Gabriel Copciag ne-a spus cã se aştepta sã fie demis, dar cã nu a primit oficial nimic, deocamdatã. Se vehiculeazã cã în locul lui Copciag la Judeţean va veni colegul sãu ortopedul Dragoş Şerb, care va face echipã cu Cristina Stocheci, ca director medical, şi Tatiana Preduţ. Şeful Judeţeanului considerã cã schimbarea sa din funcţie se datoreazã criteriilor politice şi cã şi-a îndeplinit bine atribuţiile de manager, aducînd schimbãri semnificative spitalului, în ultimii trei ani de cînd ocupã postul respectiv. Dupã data de 15 mai, cînd va primi efectiv ordinul de schimbare din funcţie, Gabriel Copciag va reveni la profesia sa de bazã, aceea de medic ortoped în Spitalul Judeţean. Oricum, în toamnã îi expira contractul de management cu Ministerul Sãnãtãţii.

„Mã aşteptam sã fiu schimbat"
Gabriel Copciag susţine cã a cerut, anul trecut, renegocierea contractului de management, din cauza apariţiei unor noi ordine de ministru cu privire la acordarea unor sporuri salariale personalului sanitar, dar cã nu s-a ţinut cont de acest lucru. „Este sigur o decizie politicã! Mã aşteptam sã fiu schimbat. Toţi managerii am fost evaluaţi pe baza unor indicatori asumaţi, pe la jumãtatea anului trecut, conform contractului de management. Aveam voie o datã pe an sã renegociem contractul. Spre sfîrşitul anului trecut, au fost date douã ordine de ministru care prevedeau noi sporuri salariale pentru unele categorii de angajaţi din Sãnãtate. Cînd am vãzut acest lucru, am depus la DSP o cerere de renegociere a indicatorului cu privi-re la cheltuielile de personal. DSP a trimis-o la minister, de unde nu am primit nici un rãspuns. Ministerul nu a mai fãcut act adiţional la contract despre acest indicator. În decembrie, a trebuit sã dau retroactiv aceste sporuri şi am depãşit cheltuielile de personal cu un procent faţã de cele pe care mã angajasem sã le îndeplinesc. Din acest motiv, am fost scos în aplicaţia electronicã la evaluare drept nesatisfãcãtor. Indicatorii economico-financiari au o valoare foarte mare la evaluare. În aceeaşi situaţie ca mine au fost mulţi manageri de spitale din judeţul nostru, care au avut chiar mai mulţi indicatori neîndepliniţi. Am fãcut contestaţie, lor li s-a aceptat, mie nu. Am fost ultimul la contestaţii şi am înţeles cã s-a intervenit ca eu sã nu mai trec", ne-a declarat managerul Judeţeanului. Dumnealui ne-a mai spus cã nu are de gînd sã apeleze la alte cãi de atac privind decizia  ministerului şi cã îşi asumã responsabilitatea nerealizãrii acestui indicator, dar cã nu considerã cã este cea mai mare problemã a spitalului. „Vreau sã mulţumesc personalului şi colaboratorilor cu care am avut o relaţie foarte bunã şi sper ca noua conducere sã continue reforma acestei unitãţi medicale. Pentru mine a fost o experienţã deosebitã, o provocare, şi mã mîndresc cu activitatea pe care am fãcut-o. Am implementat lucruri noi, cum ar fi un compartiment de chirurgie cardiovascularã, alergologie, informatizarea electronicã a spitalului, compartimentul care urmãreşte activitatea pe fiecare secţie în parte şi altele", a mai precizat managerul.

„Este sigur o decizie politicã! Mã aşteptam sã fiu schimbat. În aceeaşi situaţie ca mine au fost mulţi manageri de spitale din judeţul nostru, care au avut chiar mai mulţi indicatori neîndepliniţi. Am fãcut contestaţie, lor li s-a aceptat, mie nu".

Proprietarii fermelor din Arges sunt linistiti
Deşi gripa porcinã se extinde în ţãrile europene, românii nu par speriaţi de noua boalã despre care Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii a fãcut avertizãri în ultima perioadã, aşteptîndu-se o pandemie la nivel global. Dacã autoritãţile au intrat în alertã, populaţia de rînd a reacţionat mult mai calm decît în cazul gripei aviare. Singura diferenţã dintre cele douã situaţii este faptul cã gripa aviarã a lovit ţara noastrã, astfel de cazuri înregistrîndu-se şi în Argeş, în timp ce virusul N1H1 n-a fãcut la noi nici o victimã. 

Nu se iau mãsuri în plus 
Autoritãţile sanitare se menţin rezervate cu privire la informaţiile despre gripa porcinã, dar ne asigurã cã nu existã nici mãcar o suspiciune de îmbolnãvire cu virusul H1N1. Directorul Direcţiei de Sãnãtate Publicã Argeş, Mioara Bucur, ne-a spus cã în spitale sînt chiar mai puţine prezentãri la camerele de gardã ca de obicei, iar numãrul virozelor şi al pneumoniilor se menţine în limitele normale pentru aceastã perioadã a anului. La DSP Argeş nu se aflã rezerve de medicamente antivirale, tot stocul fiind în depozitul Ministerului Sãnãtãţii, iar în situaţia în care ar apãrea cazuri, ar urma sã fie distribuite în teritoriu. În cele 10 ferme de porci din judeţul nostru nu se iau mãsuri în plus faţã de cele obişnuite pentru biosecuritate. În Argeş, în ferme sînt crescuţi peste 44.000 de porci. „Gripa porcinã este cunoscutã de 50 - 60 de ani. S-a produs mutaţia la om, iar acum vorbim de o nouã tulpinã de virus gripal uman. Proprietarii de ferme îşi iau mãsuri de precauţie cum fãceau şi pînã sã aparã pericolul pandemiei umane", ne-a spus directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Argeş, Daniel Lupu.

Vor fi puse afişe informative în locurile publice
Ministrul de Interne, Dan Nica, a anunţat ieri cã au fost luate decizii pentru ca o eventualã pandemie sã nu constituie o problemã pentru România. Autoritãţile statului vor pune accentul pe partea de prevenire. Fiecare cetãţean trebuie sã ştie care sînt mãsurile ce trebuie luate în caz de îmbolnãvire. Un afiş cu cîteva mãsuri de prevenire a îmbolnãvirii va fi pus în locurile publice, fiecare familie va primi în regim de urgenţã o scrisoare de la Ministerul Sãnãtãţii şi s-a discutat asigurarea funcţionãrii instituţiilor statului în caz de pandemie. OMS avertizeazã cã gripa porcinã ar putea da înapoi sau ar putea cunoaşte un reviriment de o virulenţã fãrã precedent. Epidemia s-a soldat pînã acum cu 23 de morţi şi s-a extins în zeci de ţãri. În prezent, Ministerul Sãnãtãţii are capacitatea sã trateze 460.000 de persoane cu medicaţie antiviralã.  Mai mult, România are capacitatea, prin Institutul Naţional Cantacuzino, de a demara producţia vaccinului în trei luni de la izolarea tulpinii. România este una dintre cele 8 ţãri europene  capabile sã producã vaccin antigripal. Celelalte 7 ţãri sînt: Franţa, Anglia, Olanda, Elveţia, Italia, Germania
şi Ungaria.

În cele 10 ferme de porci din judeţul nostru nu se iau mãsuri în plus faţã de cele obişnuite pentru biosecuritate. În Argeş, în ferme sînt crescuţi peste 44.000 de porci.

La Bîlea, înca se poate schia
Odatã cu încãlzirea vremii, salvamontiştii argeşeni vin cu veşti bune pentru iubitorii muntelui: traseele turistice din judeţul Argeş sînt acum deschise pînã la altitudinea de 2.000 de metri. Stratul de zãpadã în zona Cota 2000 - Bîlea Lac mãsoarã 163 cm, iar risc de avalanşã mai existã doar în zona alpinã înaltã, la peste 2.000 de metri, unde are gradul 2, risc moderat, şi se referã în special la pericolul de rupere a cornişelor.
Pe toate pantele deschise se poate practica schiul de primãvarã. Salvatorii montani avertizeazã însã cã este interzisã intrarea schiorilor pe vîlceleşi vãi de abrupt, unde acumulãrile de zãpadã nu sînt încã stabillizate. Pentru turiştii care vor sã parcurgã segmente ale crestei Fãgãraşului, recomandarea foarte strictã este sã aibã asupra lor echipamentul de iarnã: colţari, beţe de schi sau piolet pentru traversarea pantelor îngheţate, unde existã pericolul de alunecare.

Traian Tamaga, parasit de sotie
Dupã trei ani de cãsnicie, Traian Tãmagã, fiul senatorului Constantin Tãmagã, este în divorţ cu soţia sa, Flavia. În oraş s-a auzit cã el a fost pãrãsit de Flavia, care s-a cuplat cu un misterios bucureştean, chiar mai bogat, se pare, decît Traian Tãmagã. Potrivit zvonurilor, acesta ar fi şi motivul rupturii dintre cei doi piteşteni. 
Dacã vã gîndiţi cã Traian a rãmas burlac, trebuie sã ştiţi cã se mai aude cã şi el s-a cuplat apoi cu fiica omului de afaceri Cristian Prodãnel. Cît despre divorţul pe care unii l-au dat deja drept pronunţat, Traian Tãmagã infirmã şi spune, într-un mod elegant, cã nu doreşte sã facã publice amãnunte din viaţa sa privatã. Totuşi, din declaraţia lui, se poate interpreta cã ar mai fi loc de împãcare între el şi Flavia. Iatã ce ne-a spus, ieri: „Deocamdatã, divorţul nu s-a pronunţat. Cînd o sã se pronunţe, dacã o sã se pronunţe, vom discuta la acel moment. Pînã atunci, prefer sã nu comentez, pentru cã e vorba de viaţa mea privatã".

Au avut nuntã de cinci stele
Nunta soţilor Tãmagã, Traian şi Flavia, a fost cel mai important eveniment monden din Piteşti al anului 2006.  Flavia  este fiica doctorului stomatolog Flaviu Beşliu. Cununia civilã a fost oficiatã de primarul Tudor Pendiuc, iar cea religioasã a avut loc la biserica Sf. Gheorghe. Petrecerea s-aţinut la Hotelul Star şi, cum era de aşteptat, a durat pînã în zori.
Dintre invitaţi nu au lipsit primarul Pendiuc şi preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Nicolescu. Nu a fost prezent, însã, Adrian Mutu, cel mai bun prieten al mirelui, care a avut alte probleme.

TOP
Campania PNL pentru europarlamentare va miza şi pe imaginea lui Antonescu
Crin Antonescu va fi vârf de lance în campania electorală a PNL pentru alegerile europarlamentare. Liberalii mizează pe ima-ginea bună pe care preşedintele lor o are în ochii opiniei publice şi pe trendul ascendent al acestuia în sondajele de opinie. Pe de altă parte, Crin Antonescu va fi angrenat în campania pentru alegerile de la 7 iunie şi pentru propria sa imagine, în perspectiva prezidenţialelor de la sfârşitul anului. Candidatura lui Antonescu pentru funcţia de şef al statului urmează să fie votată sâmbătă, la Braşov, de către Delegaţia Permanentă a PNL. Tot în cursul acestei săptămâni, va avea loc şi lansarea oficială în campanie a eurocandidaţilor liberali. Printre ei se numără şi doi argeşeni, Dumitru Cosmescu şi Andrei Moşteanu, ambii poziţionaţi pe locuri neeligibile. În campania electorală a alegerilor pentru Parlamentul European, care va debuta vineri, PNL va ieşi „la bătaie" cu mai multe sloganuri: „Apărăm interesul tău în Europa", „Bani pentru români. Bani europeni" şi „Europa e liberală". 

Un singur deputat argeşean a votat pentru moţiunea PNL pe Agricultură
După cum era de aşteptat, moţiunea simplă a PNL pe tema politicii guvernamentale în agricultură, depusă la Camera Deputaţilor, a fost respinsă. Intitulată „Agricultura şi dezvoltarea rurală, spre dezastru", moţiunea, prin care liberalii solicitau demisia ministrului de resort, pesedistul Ilie Sârbu, a primit doar 56 de voturi favorabile, împotrivă pronunţându-se 134 de parlamentari. La momentul votului de luni seara, în jurul orei 21:00, în plenul Camerei se aflau doar 4 dintre cei 9 deputaţi ai Argeşului: Mircea Drăghici, de la PSD, Cristian Boureanu şi Sorin Buta, de la PD-L, toţi trei votând împotrivă, şi Andrei Gerea, de la PNL, care a votat pentru adoptarea moţiunii. De altfel, Gerea s-a numărat şi printre semnatarii documentului. Potrivit paginii pe internet a Camerei, pesediştii Ion Burnei, Filip Georgescu, Bogdan Niculescu Duvăz şi Radu Vasilică şi democrat - liberalul Sorin Pandele au absentat. 

Mînzînă vede în Partidul Conservator „a 4-a cale"
Ion Mînzînă, preşedintele Partidului Conservator, filiala Argeş, a declarat că partidul său se doreşte a deveni un „nucleu al partidelor mici". Mînzînă crede că PSD, PD-L şi PNL sunt partidele care deja au monopol pe „piaţa politică", însă spune că misiunea PC ar trebui să fie aceea de a coagula alte forţe politice mici în jurul său. „PC este a patra variantă, a patra cale. PC este un loc de trăit în politică. Oricât ar fi unii răutăcioşi, PC este partid parlamentar. Ori, cred eu, este mai bine să faci politică într-un partid parlamentar decât într-un partid neparlamentar unde nu te ascultă nimeni.", a spus Mînzînă.

Fiica lui Miuţescu, doar simplu membru în conducerea TNL Argeş
Raluca Miuţescu, fata liderului PNL Argeş, Adrian Miuţescu, nu a mai candidat pentru încă un mandat, de doi ani, de vicepreşedinte al organizaţiei de tineret a partidului. La scrutinul de zilele trecute din TNL Argeş, ea a concurat doar pentru un loc de simplu membru în noul Birou Teritorial, primind voturile necesare. Până la aceste alegeri, Raluca Miuţescu era unul dintre vicepreşedinţii TNL Argeş. În schimb, au urcat în ierarhia organizaţiei, fiind aleşi vicepreşedinţi, doi dintre consilierii şi oamenii de încredere ai deputatului Andrei Gerea, adversar al lui Miuţescu. Este vorba de Simona Brătulescu şi de Mihai Petre. Ceilalţi vicepreşedinţi sunt Răzvan Pătraşcu, Denisa Zevedei, Alexandru Ştefan, Mihai Burduşa, Sorin Filfănescu şi Florin Baboi, fostul lider al organizaţiei. Amintim că preşedinte al TNL Argeş a fost ales câmpulungeanul Lucian Ionescu. Precizăm că şi celălalt copil al lui Adrian Miuţescu, Răzvan, face politică, fiind membru al TNL Piteşti.

PD-L are slogan pentru alegerile europarlamentare
După ce au luat în calcul mai multe va-riante, se pare că democrat - liberalii s-au decis în privinţa sloganului pe care îl vor folosi în campania electorală pentru alegerile europarlamentare. „PD-L - la bine şi la greu", aceasta ar urma să fie deviza sub care se va desfăşura campania partidului. Oficial, sloganul va fi anunţat sâmbătă, de Ziua Europei, atunci când, la Sala Palatului din Capitală, în prezenţa a mii de delegaţi din toată ţara, va avea loc lansarea în campanie a eurocandidaţilor democrat - li-berali. Amintim că printre candidaţi nu se numără niciun reprezentant al PD-L Argeş. Bogdan Ivan, propus de către filiala judeţeană, s-a retras de pe listă, nemulţumit că a fost po-ziţionat abia pe locul 38, în condiţiile în care eligibile sunt considerate primele 14 - 15 locuri. Ivan este preşedintele organizaţiei de tineret a PD-L Argeş, consilier judeţean şi consilier personal al ministrului Transporturilor, Radu Berceanu.

ARGESUL
„Nu vrem să închidem fabrica!"
Ieri, cei 300 de salariaţi de la Nova Textile Bumbac Piteşti - firmă ce aparţine grupului Societăţile Comerciale Române - nu au mai intrat în secţiile de producţie, ci au rămas în curtea fabricii, în grevă generală. Din cei 6.000 de salariaţi ai Textilei, astăzi mai sunt doar 300, iar, lunar, câte 20-25 de salariaţi sunt trimişi în şomaj.
Începutul de an a stat şi la Nova Textile Bumbac sub semnul crizei. Ianuarie şi februarie au fost luni cu pierderi, însă în martie şi aprilie societatea a realizat profit.
Fără C.C.M.
„Din luna februarie a.c., după cum ne-a informat Constantin Grigorescu, preşedintele Sindicatului Textilistul Piteşti, am reluat negocierile pentru contractul colectiv de muncă 2009-2010. Cel vechi a expirat la
30 martie, iar de la 1 aprilie lucrăm fără contract colectiv de muncă. Am respectat toate prevederile legii, dar nu am ajuns la o înţelegere cu preşedintele societăţii, Ştefan Vuză. Nu cerem nimic în plus faţă de 2009, vrem aceleaşi salarii şi sporuri. Nu mai discutăm despre garantarea locurilor de muncă, pentru că nimeni nu ne garantează. Lunar sunt trimişi colegi în şomaj."
O grevă paşnică
Sindicaliştii au lăsat lucrul şi au stat, fără să protesteze, fără să strige sau să înjure, ore în şir în curtea fabricii. „Este o grevă paşnică, afirma viceliderul Constantin Voica. Am înţeles că suntem în criză, dar salariile sunt diminuate în fiecare lună. S-au mărit normele de producţie fără acordul sindicatului şi acest lucru duce la diminuarea salariului. Un muncitor are salariul de bază de 600-800 lei, dar acasă ajunge şi cu 400 lei..."
Trimişi acasă
Şi tot în fiecare lună, salariaţii din diferite secţii sunt trimişi câte trei-cinci zile în concediu fără plată. „Dacă luna trecută am realizat doar 90% din planul secţiei - ne-a spus Lucian Duşcă, liderul secţiei Finisaj - şi trei zile am stat acasă, pierdem la salariu vreo 250 lei. Noi am crezut că stingem conflictul prin negociere, dar nu s-a reuşit. Nu vrem să închidem fabrica! Vrem să muncim şi am dori ca şi statul să încurajeze societăţile care au mai rămas şi să le protejeze. Se ştie că industria textilă suferă din cauza chinezismelor, dar nimeni nu pune o taxă pentru cei care aduc în ţară marfă de proastă calitate. Ce ţesături se făceau aici pe vremuri, ţesături care mergeau peste mări şi ţări... De 34 de ani sunt aici, mă doare sufletul când văd ce se întâmplă..."
Sindicaliştii aşteptau sosirea preşedintelui societăţii şi sperau că vor găsi înţelegerea necesară pentru semnarea contractului colectiv de muncă. Altfel, greva continuă.

Profesorii au dreptate, dar elevii vor suferi
Prefectul judeţului, Marcel Proca, a precizat că îi înţelege pe profesori, pentru că îşi cer un drept garantat chiar printr-o lege votată de toţi parlamentarii, dar că momentul ales pentru a pune presiune pe Guvern este unul nefericit, având în vedere că s-a ajuns într-o situaţie economică în care, în curând,
va fi dificil să fie asigurate până şi pensiile şi salariile. Prefectul şi-a exprimat şi îngrijorarea că cel mai mult de suferit vor avea, în final, tot elevii. "Îmi exprim îngrijorarea pentru situaţia creată, pentru că acum cei mai afectaţi vor fi copiii, dacă se va ajunge la situaţia în care nu vor fi susţinute tezele unice. Înţelegem problemele profesorilor, dar suntem totuşi într-o situaţie de criză, de constrângeri, în care fiecare minister încearcă să chibzuiască cât mai bine  banii. Neparticiparea la teze mi se pare un gest puternic, care va avea un impact în primul rând asupra celor care nu ar trebui să sufere. Este adevărat că profesorii au tot dreptul să îşi solicite salarii majorate, este adevărat şi că sunt numai anumite momente în care pot pune presiune, dar trebuie şi să înţelegem că economia este într-o situaţie gravă şi că momentul în care doresc să facă presiune este unul destul de prost ales. Este o foarte mare diferenţă între ceea ce se ştia când a fost adoptată legea majorării salariale a cadrelor didactice şi ceea ce s-a întâmplat ulterior. S-a înregistrat un grad de încasare foarte mic la bugetul naţional. În prezent suntem în situaţia în care riscăm să nu mai avem din ce asigura salariile şi pensiile. Situaţia este la fel de gravă în întreaga comunitate europeană. De altfel, s-a previzionat un deficit la nivelul U.E. de  6%, ceea ce este o cifră imensă", a precizat prefectul Marcel Proca.

SOCIETATEA ARGESEANA
„Protejaţi cetãţenii şi firmele care se împrumutã la bãnci!"
# Este cererea deputatului Mircea Drãghici cãtre premierului Boc
Deputatul PSD Mircea Drãghici a depus o interpelare premierului Emil Boc, prin care solicitã protejarea  beneficiarilor de credite bancare.
Potrivit parlamentarului social-democrat: „Din cauza crizei financiare, tendinţa de politicã monetarã a Bãncii Naţionale este de creştere a dobânzilor. De altfel, fenomenul s-a observat deja pe parcursul anului trecut, când dobânzile la credite au crescut simţitor şi condiţiile de creditare au fost înãsprite". Mircea Drãghici i-a cerut primului-ministru ca actualul executiv sã implementeze o procedurã în colaborare cu Banca Naţionalã, astfel încît contractele-cadru bancare, pentru persoanele fizice şi juridice sã fie vizate de Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Consumatorului şi Consiliul Concurenţei, ca mãsurã de protecţie pentru beneficiari. De asemenea, reprezentantul Colegiului Curtea de Argeş în Parlamentul României a solicitat înfiinţarea unor departamente specializate, în cadrul Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului şi al Consiliul Concurenţei, care sã se ocupe de aceastã activitate. În justificarea demersului sãu, deputatul Mircea Drãghici a argumentat cã numeroase IMM-uri au contractat credite de la bãnci preponderent cu capital strãin, iar în prezent le-au fost impuse condiţii noi de platã şi garantare, care schimbã datele iniţiale, aducîndu-i în situaţii neprevãzute, greu de suportat: „Firmele mici şi mijlocii, cel puţin teoretic au la dispoziţie fonduri structurale nerambursabile de la Uniunea Europeanã. Deoarece aceste fonduri nu se pot obţine fãrã garanţii, planuri de afaceri şi un avans necesar derulãrii investiţiei, mulţi întreprinzãtori sunt nevoiţi sã treacã mai întâi pe la bancã, iar vizarea contractelor de cãtre  Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Consumatorului şi Consiliul Concurenţei poate reprezenta o mãsurã de protecţie şi încredere pentru redresarea sectorului IMM-urilor, destul de afectat de criza economicã".  

Palatul Administrativ trebuia sã aibã 8 nu 7 etaje
Palatul Administrativ Argeş, sau Casa Albã cum era numitã înainte de 1989 ar fi trebuit sã fie mai înaltã cu un etaj. "Pentru cã la vremea respectivã, fondurile prevãzute pentru o investiţie nu puteau fi depãşite şi pentru cã cineva a greşit cînd a calculat costurile lucrãrii au fost nevoiţi sã se opreascã la etajul şapte în loc de opt", a povestit ieri preşedintele C.J. Argeş, Constantin Nicolescu. Acum în Palatul Administrativ Argeş funcţioneazã Consiliul Judeţean şi Prefectura.

BitPress
Draghici i-a cerut premierului Boc sa protejeze cetatenii si firmele care se imprumuta la banci
Deputatul PSD, Mircea Draghici a depus o interpelare premierului Emil Boc, prin care solicita protejarea  beneficiarilor de credite bancare. Potrivit parlamentarului social-democrat, „din cauza crizei financiare, tendinta de politica monetara a Bancii Nationale este de crestere a dobanzilor. De altfel, fenomenul s-a observat deja pe parcursul anului trecut, cand dobanzile la credite au crescut simtitor si conditiile de creditare au fost inasprite."

Mircea Draghici i-a cerut primului-ministru ca actualul executiv sa implementeze o procedura in colaborare cu Banca Nationala, astfel incat contractele-cadru bancare, pentru persoanele fizice si juridice sa fie vizate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului si Consiliul Concurentei, ca masura de protectie pentru beneficiari.

De asemenea, reprezentantul Colegiului Curtea de Arges in Parlamentul Romaniei a solicitat infiintarea unor departamente specializate, in cadrul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului si al Consiliul Concurentei, care sa se ocupe de aceasta activitate.

In justificarea demersului sau, deputatul Mircea Draghici a argumentat ca numeroase IMM-uri au contractat credite de la banci preponderent cu capital strain, iar in prezent le-au fost impuse conditii noi de plata si garantare, care schimba datele initiale, aducandu-i in situatii neprevazute, greu de suportat:

„Firmele mici si mijlocii, cel putin teoretic au la dispozitie fonduri structurale nerambursabile de la Uniunea Europeana. Deoarece aceste fonduri nu se pot obtine fara garantii, planuri de afaceri si un avans necesar derularii investitiei, multi intreprinzatori sunt nevoiti sa treaca mai intai pe la banca, iar vizarea contractelor de catre  Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului si Consiliul Concurentei poate reprezenta o masura de protectie si incredere pentru redresarea sectorului IMM-urilor, destul de afectat de criza economica."

Gabriel Bratu va fi dat afara din Inspectorat pe motiv de incompetenta
S-a vehiculat prin presa, in ultima perioada, faptul ca Gabriel Bratu urmeaza sa fie demis pe 7 mai din fruntea Inspectoratului Scolar Arges. Cum se poate acest lucru tinand cont ca si-a castigat in instanta posibilitatea de a-si duce la capat mandatul managerial?

Potrivit vicepresedintelui Consiliului Judetean, Florin Tecau, in Ordonanta de Urgenta care vizeaza demiterea directorilor de institutii ar exista un articol care spune ca toate contractele manageriale vor fi evaluate de catre o comisie ministeriala. Cu alte cuvinte, mandatul de pana acum al lui Gabriel Bratu va fi analizat de respectiva comisie, care invariabil va ajunge la concluzia ca Bratu a dovedit lipsa de competenta in fruntea institutiei. Ceea ce nu ar fi deloc departe de adevar...

Magnatul Gigi Axinte se relaxeaza in Dubai, in timp ce angajatii sunt neplatiti de 3 luni
Revolta in batatura magnatului Gheorghe Axinte, client fidel al DNA! Angajati ai acestuia se plang ca sunt neplatiti de 3 luni, timp in care domnul Axinte s-ar relaxa pe plajele insorite ale Dubaiului. Catalin Augustin Cirstea este unul dintre fostii angajati, hotarat sa-l dea in judecata pe patronul Argecom intrucat, pe langa faptul ca de 3 luni nu l-a platit, l-a mai si dat afara. Motivul? Ar fi furat 30 de litri de motorina. Cu toate ca-si putea demonstra pe loc nevinovatia, Cirstea sustine ca a fost dat afara fara drept de apel, iar in situatia sa ar fi multi altii.

Axinte isi face hotel in Dubai?
Zvonurile potrivit carora magnatul Gigi Axinte intentioneaza sa falimenteze Argecomul exista de ceva timp pe piata. De asemenea, exista si zvonul potrivit caruia intentioneaza sa-si plaseze afacerile pe numele unei cunostinte. Cat de adevarate sunt, nu stim, cert este ca la firmele lui Axinte au inceput concedierile pe banda rulanta. Potrivit lui Catalin Cirstea, angajat pana mai curand ca sofer la deszapeziri, motivele pentru care Axinte doreste sa se dispenseze de proprii angajati sunt cat se poate de contradictorii.

Pe de o parte, Cirstea sustine ca Axinte ar fi incasat banii de la Consiliul Judetean Arges pe lucrarile efectuate, numai ca prefera sa-i foloseasca pentru propria relaxare, chiar daca nu si-a mai platit angajatii de trei luni. Mai mult, fostul angajat al Argecom sustine ca nu intelege de ce firma face concedieri din moment ce ar mai avea lucrari de efectuat ,,Eu nu inteleg de ce nu ne-au dat salariile, caci banii stiu ca au venit de la Consiliul Judetean. Au inceput lucrare la Targoviste, au de asfaltat 20 de kilometri, au de carat vreo 2.000 de tone de piatra concasata de langa Miercurea Ciuc, mai au de plombat pe la Maracineni si inspre Campulung. Deci au nevoie de oameni! Numai ca domnul Axinte si-a dat afara soferi pe care-i avea de cand s-a infiintat firma. Ba, am auzit ca vrea sa-si inchirieze masinile altor firme, din alte judete. De curand am avut o sedinta in curtea unitatii. Ne-a adunat pe toti in ploaie sa ne spuna ca daca vrem sa mergem inainte cu el, si cu salariile neplatite de trei luni, bine, daca nu, la revedere! E singura data cand l-am vazut pe domnul Axinte, ca in rest e prin Dubai, se relaxeaza. Sau isi face hotel, dupa cum am auzit de la unii" ne-a declarat Catalin Cirstea.

Preinfarct, dupa o cearta cu Nicolescu
Pe de alta parte, insa, Cirstea a mai auzit de la colegii sai si varianta potrivit careia Axinte intentioneaza sa-si falimenteze propria societate, intrucat ar avea datorii serioase catre stat. Plus de asta, ar exista zvonuri printre muncitori potrivit carora bunele relatii dintre Gigi Axinte si Constantin Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean, s-au deteriorat intr-atat de tare, incat Axinte ar fi suferit si-un preinfarct. ,,Am inteles de la alti colegi ca Axinte vrea sa-si falimenteze firma, iar muncitorii care vor mai ramane nedati afara vor fi preluati pe o firma a finului sau, unul Florea. Cica nu s-ar mai intelege cu domnul Nicolescu, iar acum trei luni si ceva ar fi facut si un preinfarct in urma unei discutii mai aprinse, dupa care s-ar fi dus la recuperare in China" mai declara Catalin Cirstea.

Fostul angajat al Argecom se teme ca ITM nu va putea face lumina in acest caz
Asa cum va spunea, Cirstea este decis sa-i intenteze proces patronului Argecom, intrucat considera ca este nedrept sa fie acuzat de furt, asa cum ar fi fost si alti colegi de-ai sai. ,,Pot intelege ca o firma merge prost si ca trebuie sa dea angajati afara, dar puteau sa-mi spuna ca nu mai au nevoie de mine, nu sa fiu acuzat de furt. Au mai fost si altii acuzati de furt, sunt multi si sunt acuzati in continuare altii si altii. Problema este ca eu le puteam face pe loc dovada ca nu am furat, caci avem un sistem de GPS care masoara combustibilul fiecarei masini, numai ca nu am fost lasat. Am depus o plangere la ITM si am rugat sa fie trimisi inspectori pentru a analiza acest caz, numai ca mi-e teama ca cererea mea va fi ignorata, caci sunt toti, mana in mana." 

In adresa catre ITM Arges a lui Catalin Cirstea chiar scrie: ,,Domnule director, as vrea sa luati in serios aceasta plangere. Ca mine sunt sute de oameni, dar le este frica, pentru ca domnul Axinte este... deci as vrea dreptate si nu influenta politica."

ARGES EXPRES
Pentru cei mai mulţi chiriaşi - Cumpărarea ANL-urilor rămâne un vis
Deşi locuinţele ANL au fost scoase la vânzare de mai bine de o lună, până în prezent niciun chiriaş nu s-a arătat dornic să achiziţioneze apartamentul sau garsoniera în care locuieşte. "Nu a depus nimeni cerere pentru cumpărarea locuinţei şi poate acest lucru se datorează şi preţurilor pe care cei mai mulţi le consideră ridicate. Totuşi, cred că o altă cauză o constituie condiţiile grele de creditare", a declarat viceprimarul Costinel Vasilescu. Acesta a precizat că a discutat cu câţiva chiriaşi care au spus că nu-şi permit să ia un credit pentru care trebuie să plătească lunar câteva sute de euro timp de 30 ani. "Am înţeles de la un chiriaş că dacă va face credit, va trebui să plătească 400 euro pe lună, ceea ce înseamnă destul de mult, mai ales pentru salariile de la noi din oraş. Să sperăm că din iulie băncile vor veni pe piaţă cu oferte de creditare mult mai flexibile, care or să aibă dobânzi mai mici decât acum cu până la 5%", a mai adăugat viceprimarul.
Creditul ipotecar - o măsură greu de pus în practică
Marea majoritate a chiriaşilor spun că nu cred că vor reuşi să facă credit ipotecar anul acesta, deşi au aşteptat cu nerăbdare ca apartamentele să fie scoase la vânzare. "Anul trecut erau alte vremuri... Nu era criza asta în care îţi este teamă pentru ziua de mâine când te gândeşti că poate rămâi fără serviciu. Atunci ne gândeam că o să cumpărăm apartamentul imediat ce va fi scos la vânzare. Ne făcusem planuri pentru luarea unui credit de la bancă, însă acum ne temem să mai facem asta. Dacă nu o să mai avem cu ce plăti? Şi, oricum, dobânzile sunt foarte mari, aşa că o să mai aşteptăm cel puţin un an până când o să ne gândim serios la achiziţionarea acestui apartament", a declarat Andrei, un tânăr care locuieşte cu familia într-unul dintre ANL-urile de pe strada Nevers. Acesta, la fel ca şi ceilalţi chiriaşi, vor locui în continuare în aceste imobile. "Chiriaşii pot rămâne tot chiriaşi dacă nu au posibilitatea să cumpere locuinţele. În ceea ce priveşte chiria, aceasta rămâne nemodificată deocamdată, pentru că noi avem nişte parametri stabiliţi de lege. În cazul în care aceasta se va mări, oricum nu va depăşi parametrii reali, nu va fi mai mare decât chiriile practicate de piaţa imobiliară de la noi din oraş. Şi atâta timp cât chiriaşii îndeplinesc în continuare condiţiile conform cărora au obţinut aceste apartamente sau garsoniere, pot sta liniştiţi că nu vor fi daţi afară! Este dreptul lor să cumpere sau nu aceste locuinţe. Oricum, vor putea locui acolo şi dacă nu-şi permit să le achiziţioneze", a încheiat viceprimerul Costinel Vasilescu.