Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 5 ianuarie

LUNI, 5 ianuarie 2009

CURIERUL ZILEI

Unde au petrecut politicienii Revelionul

Noaptea dintre ani a fost prilej de veselie pentru toatã lumea, inclusiv pentru politicieni, care au ales sã şi-o petreacã, în cele mai multe cazuri, alãturi de cei dragi. Unii nu au rezistat însã departe de colegii de serviciu şi au organizat petrecerea astfel încît sã fie împreunã cu aceştia.

Constantin Nicolescu a fost la ţarã
Preşedintele Consiliului Judeţean l-a întîmpinat pe 2009, ca de obicei, la ţarã, la Rãdeşti. De data aceasta însã, copiii sãi au preferat alte destinaţii, astfel cã a fost o reuniune doar a aripii „mature" a familiei.

Toatã Primãria a petrecut la Carmen
De ani de zile, primarul Tudor Pendiuc merge, dupã ce terminã cu manifestãrile organizate în piaţã şi cãsãtoriile civile, la restaurantul Carmen, în Cramã. Nu singur, ci cu majoritatea colegilor din Primãrie, refãcînd astfel echipa de lucru. Toţi au venit însã cu soţiile şi chiar copiii, aşa cã atmosfera a fost una de distracţie. Una pe cinste, petrecerea prelungindu-se pînã dimineaţã. Meniul, cu mîncare tradiţionalã, dar şi cu ceva delicatese speciale, a costat doar 2 milioane de lei vechi de persoanã.

Deputatul Andrei Gerea şi-a dus fetele la munte
Liberalul Andrei Gerea, deputat de Argeş, a profitat de cele cîteva zile libere şi şi-a dus fetele la munte. „Am fost de Revelion la Vãliug, în Semenic, cu fetele, şi cele mici şi cea mare, şi cu prieteni... Gaşca a fost destul de mare. Zona e superbã, a fost zãpadã multã şi ne-am simţit foarte bine. Am stat la o vilã, unde am avut tot ce ne-a trebuit, şi mîncare, şi distracţie, totul la pachet, pentru cinci zile. Nu am cheltuit cine ştie ce pentru o familie, nu ne-am dat peste cap !", ne-a povestit domnul Gerea, cu nostalgie dupã zilele frumoase petrecute la munte.
 
Senatorii Valeca şi Tãmagã, în mijlocul familiei
Obosiţi de anul 2008 şi de obstacolele pe care le-au avut de trecut, senatorii de Argeş ªerban Valeca şi Constantin Tãmagã au stat de Revelion acasã, împreunã cu familiile lor. „Am stat acasã, în familie, şi am avut invitaţi cîţiva prieteni. De data aceasta nu am mai vrut sã plecãm nicãieri!", ne-a povestit Şerban Valeca. Şi Constantin Tãmagã s-a bucurat de copii şi de nepoţelul sãu, care i-au fost aproape în noaptea dintre ani.

Cristian Boureanu, la New York
Liderul PD-L Argeş, Cristian Boureanu, împreunã cu soţia lui, Valentina Pelinel, petrece Revelionul, în fiecare an, la New York. Pentru 2009 avea programatã o întîlnire într-un club din marea metropolã cu Andreea Escaşi soţul sãu şi cu alţi prieteni buni din
România.

ARGESUL

Ce politică s-a făcut în România anului 2008?
Anul 2008 a fost unul relativ calm din punct de vedere politic, dacă ar fi să-l comparăm cu anii precedenţi, în ciuda faptului că am avut parte de un guvern minoritar şi de două tururi de scrutin. Au fost destule cazuri pe care Justiţia le-a adus în prim-plan. Unii dintre miniştrii lui Tăriceanu au fost luaţi la cercetat.
Parlamentarii s-au unit în jurul imunităţii lui Adrian Năstase, în timp ce Miron Mitrea a demisionat din legislativ. 
Joc de glezne pentru miniştrii Justiţiei
La 9 decembrie 2007, ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, anunţă că renunţă la funcţie. 
Pe 16 decembrie 2007, conducerea P.N.L. aprobă propunerea premierului Tăriceanu ca Norica Nicolai să fie desemnată pentru funcţia de ministru al Justiţiei. Cum Băsescu a refuzat propunerea, la 29 februarie 2008, premierul îl propune pe Cătălin Marian Predoiu.
Revenirea lui Năstase
22 februarie 2008 - Adrian Năstase câştigă şefia Consiliului Naţional al P.S.D., revenind astfel în prim-planul partidului, după aproape doi ani de la marginalizare, în urma scandalurilor de corupţie.
NATO la Bucureşti
2-4 aprilie 2008 - România organiza, la Bucuresti, în premieră, al XX-lea Summit NATO. Rezultatele acestei întâlniri nu au fost însă prea spectaculoase. Începerea procedurilor de aderare a Ucrainei şi Georgiei a fost amânată, scutul american antirachetă în Europa a rămas în suspensie, deşi aprobat. Preşedintele rus Vladimir Putin a venit la Bucureşti în ultima parte a Summit-ului, unde a discutat cu liderii Alianţei Nord-Atlantice şi cu preşedintele Băsescu.
Diplomaţia,
pusă la zid
11 aprilie 2008 - Adrian Cioroianu era înlocuit, la Ministerul de Externe, de Lazăr Comănescu. Al doilea ministru de externe al Cabinetului Tăriceanu, Adrian Cioroianu, lăsa diplomaţia românească cu un scandal penibil, după cazul „Crulic", românul mort de foame în Polonia, în detenţie, fără asistenţă din partea statului român, dar şi după câteva gafe monumentale făcute în vizitele oficiale, printre care şi aceea cu deportarea ţiganilor în Egipt.
Alegerile locale
1 şi 15 iunie 2008 - Se desfăşoară cele două tururi de scrutin ale alegerilor locale pentru primari, consilieri locali, consilieri judeteni şi, în premieră, preşedinţi de consilii judeţene, care vor fi aleşi în vot uninominal. Primăria Capitalei revine fostului lider P.S.D., tranzitat în independent, Sorin Oprescu. La voturile pentru consilieri judeţeni, P.D.-L. a obţinut 28,38% - 425 de mandate, aproape la egalitate cu P.S.D. - 28,22%, dar tot 425 de mandate, iar P.N.L. a obţinut 18,65% din voturi - 279 de mandate. P.S.D. a obţinut cei mai mulţi preşedinţi de consiliu judeţean, iar P.D.-L. cele mai multe primării. În Argeş, P.S.D. a câştigat detaşat, fiind prima organizaţie la nivel naţional în rândul social-democraţilor.
Calul Troian pentru actuala guvernare
30 septembrie 2008 - Legea privind majorarea salariilor profesorilor cu 50% a fost adoptată, pe articole, de Camera Deputaţilor. Aleşii au dezbătut proiectul de lege iniţiat de social-democraţi, care prevedea majorarea cu cel puţin 50% a salariilor cadrelor didactice. Votul final a fost dat o zi mai târziu. Preşedintele a promulgat legea, dar Cabinetul Tăriceanu a dat mai multe ordonanţe prin care majorarea salariilor a fost amânată, deşi toţi liberalii din Parlament au votat pentru.
Ordonanţa
de urgenţă, la modă
15 octombrie 2008 - Curtea Constituţională a declarat constituţionale mărirea salariilor cu 50% pentru profesori şi modificările prin care s-a mărit cu 50% şi, respectiv, 25% punctul de pensie la categoriile I şi, respectiv, II de muncă. Guvernul, care a sesizat C.C.R. în acest caz, a dat rapid o ordonanţă de urgenţă pentru amânarea creşterilor până în aprilie 2009. 
11 noiembrie 2008 - înainte ca C.C.R. să ia o decizie, Guvernul a dat o nouă ordonanţă, prin care salariile cadrelor didactice ar urma să crească diferenţiat, cu până la 28%, în două trepte.
4 decembrie 2008 - Executivul a amânat, tot prin O.U.G., Legea de majorare a pensiilor pentru grupele I şi II de muncă, iar pensionarii vor primi diferenţa de la 1 ianuarie 2010.
Ministru care visa steluţe - demis
7 octombrie 2008 - Premierul Tăriceanu l-a demis pe ministrul Educaţiei şi Cercetării, Cristian Adomniţei, un alt demnitar care s-a remarcat prin gafe jenante. Acesta a fost acuzat că s-a dus la propria nuntă cu un elicopter al M.I.R.A. 
8 octombrie 2008 - În locul lui Adomniţei a fost numit Anton Anton.
Alegeri... într-un fel uninominale
30 noiembrie 2008 - Alegerile pentru Parlamentul României nu reuşesc să stabilească niciun câştigător. P.S.D. a obţinut cu câteva voturi mai mult, P.D.-L. câştiga trei mandate de parlamentar în plus. P.N.G. şi P.R.M. nu au mai intrat în Parlament. Rezultatele alegerilor au fost: P.S.D. +P.C. - 33,09% la Camera Deputaţilor şi 34,16% la Senat, P.D.-L. - 32,36 la Cameră şi 33,57% la Senat, P.N.L. - 18,57% la Camera Deputaţilor şi 18,74% la Senat, U.D.M.R. - 6,17% la Cameră şi 6,39% la Senat. P.D.-L. a obţinut 166 de mandate, P.S.D.+P.C.-163, P.N.L. - 93, iar U.D.M.R. - 31. La Camera Deputaţilor, P.D.-L. are 115 mandate, Alianţa P.S.D.+P.C. are 114 mandate, P.N.L. - 65 şi U.D.M.R. - 22.  La Senat, P.D.-L. are 51 de mandate, P.S.D.+P.C. - 49, P.N.L. - 28 şi U.D.M.R. - 9 mandate. Noua formulă a născut şi anomalii, candidaţi care obţinuseră mai multe voturi în colegiu pierzând în faţa altor candidaţi, unii dintre ei clasaţi chiar şi pe locul al treilea.
Unii îi spun F.S.N.
P.N.L. a rămas pe dinafară, iar P.S.D. şi P.D.-L. au decis să formeze o alianţă de guvernare, numită Parteneriatul pentru România. Preşedintele Băsescu l-a desemnat premier pe Theodor Stolojan (10 decembrie), care s-a retras însă după câteva zile (15 decembrie), în locul său fiind nominalizat liderul P.D.-L., Emil Boc (15 decembrie), care a format, până la urmă, un cabinet ce a trecut de Parlament. Lista miniştrilor Cabinetului Boc: vicepremier - Dan Nica (P.S.D. - fost ministru al Comunicaţiilor), Ministerul Administraţiei şi Internelor - Gabriel Oprea (P.S.D. - fost prefect de Bucureşti), Ministerul Finanţelor - George Pogea (P.D.-L. - fost vicepremier în Cabinetul Tăriceanu I), Ministerul Economiei - Adriean Videanu (P.D.-L. - fost primar al Capitalei), Ministerul de Externe - Cristian Diaconescu (P.S.D. - fost ministru al Justiţiei), Ministerul Apărării - Mihai Stănişoară (P.D.-L. - fost consilier prezidenţial), Ministerul Muncii, Familiei şi Solidarităţii Sociale - Marian Sârbu (P.S.D. - fost ministru al Muncii), Ministerul Transporturilor - Radu Berceanu (P.D.-L. - fost ministru al Transporturilor), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Ilie Sârbu (P.S.D. - fost ministru al Agriculturii), Ministerul Dezvoltării Regionale - Vasile Blaga (P.D.-L. - fost ministru de Interne), Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile - Nicolae Nemirschi (P.S.D.), Ministerul Comunicaţiilor - Gabriel Sandu (P.D.-L.), Ministerul Sănătăţii - Ionuţ Bazac (P.S.D.), Ministerul Culturii - Toader Paleologu (P.D.-L.), Ministerul Educaţiei şi Inovării - Ecaterina Andronescu (P.S.D. - fost ministru al Educaţiei), Ministerul pentru Tineret - Monica Iacob Ridzi (P.D.-L. - deputat în Parlamentul European), Ministerul pentru I.M.M. - Constantin Niţă (P.S.D. - preşedinte C.J. Braşov), Ministerul Turismului - Elena Udrea (P.D.-L. - fost consilier prezidenţial), ministru pentru relaţia cu Parlamentul - Victor Ponta (P.S.D. - fost şef al Corpului de Control al Guvernului), ministrul Justiţiei - Cătălin Predoiu (fost ministru de resort în cabinetul Tăriceanu).
30 decembrie 2008 - Cabinetul Boc discută Bugetul de Stat pe 2009, având de rezolvat şi probleme delicate, precum majorarea salariilor pentru profesori, taxa auto sau indemnizaţia pentru mame.
Pagină realizată de
Mircea SĂRĂRESCU

Averile miniştrilor argeşeni din Cabinetul Boc
Aşa cum v-am informat, în actualul Cabinet Boc există trei miniştri care au legături cu judeţul Argeş. Este vorba despre ministrul de Externe Cristian Diaconescu, care provine din Stâlpeni, Marian Sârbu, de la Ministerul Muncii, care este din Bascov şi a lucrat la Alprom, şi Gabriel Oprea, de la Interne, care provine din zona Curtea de Argeş. Citiţi mai jos care sunt averile celor trei.

În familia Diaconescu,
soţia e cu... banul
Ministrul de Externe, social-democratul Cristian Diaconescu, deţine două apartamente şi o casă de locuit cu teren intravilan în Bucureşti şi încă una  în Stâlpeni. Conduce un Ford din 2001, luat în leasing, şi este moştenitorul unor tablouri cu o valoare estimată la 6.000 de euro. În prezent, are credite la două bănci: la B.C.R. un credit imobiliar, scadent în 2012, de 138.500 de euro, şi la Banca Ţiriac, pentru maşină, în valoare de 11.965 euro. Veniturile cele mai mari în familie au fost aduse anul trecut de soţia sa, 282.000 lei, ca salariat la ASIROM, în timp ce Diaconescu a contabilizat 26.000 lei ca avocat şi 37.773 lei ca senator.
Marian Sârbu
are conturi
solide
Ministru al Muncii, social-democratul Marian Sârbu deţine din 2007 o casă de 156 mp în localitatea Popeşti Leordeni, judeţul Ilfov. În declaraţia sa de avere sunt trecute două autoturisme: o Skoda Octavia din 2005 şi un Land Rover din 2004. Sârbu a strâns din indemnizaţia de parlamentar 53.433 lei anual, din diurna de cazare de 20.993 lei, iar veniturile soţiei au totalizat 8.000 lei. Noul ministru a deschis, în 2008, la B.R.D.,un depozit bancar de 109.800 euro şi mai are încă 119.440 lei, plasaţi sub formă de titluri de stat la B.C.R., plus alţi 1.000 lei - acţiuni la I.N.S.A. Bucureşti.
Case...
de piatră pentru
Gabriel Oprea
Gabriel Oprea, ministrul Administraţiei şi Internelor, are trei case de locuit din care două în Bucureşti, una în Pipera, două apartamente pentru perioadele de vacanţă, la Predeal şi Mangalia, un spaţiu comercial şi alte două apartamente în Capitală. De asemenea, în zona Pipera, mai deţine un teren intravilan de 324.5 mp. În 2007 a vândut o serie de terenuri în aceeaşi zonă care i-au adus 2,5 milioane de euro. Conturile sale bancare actuale se cifrează la 33.560 de euro, alţi 48.000 de euro fiind împrumutaţi unei rude. Oprea mai declară 10.000 de euro sub formă de bijuterii şi alţi 50.000 de euro investiţi în obiecte de artă. Proprietăţile sale imobiliare i-au adus din închirieri circa 186.000 de euro, sumă care s-a adăugat indemnizaţiei de deputat, de 68.568 lei, şi pensiei militare, de 36.000 de lei.

Orice început e plăcut

Mihai GOLESCU
Da, aşa spunea Goethe şi cred că avea dreptate. Sau, mai bine zis, nu avea întotdeauna. O luăm aşadar iarăşi de la capăt în 2009. Cu un nou guvern, cu un nou set de probleme generate de criza economică, cu o echipă parlamentară nouă. Doar preşedintele ţării a rămas acelaşi. Imprevizibil ca şi viitorul care ne aşteaptă.

Orice început este plăcut, fiindcă are în el o porţie serioasă de nou. Noul este menit să trezească în noi ambiţii, dorinţa de a învinge, de a controla ceea ce este altfel decât până acum. Noi sunt, iată, şi măsurile de austeritate pe care le ia Guvernul Boc la începutul acestui an. Ne place sau nu ne place, constatăm că nu sunt bani în bugetul public şi, prin urmare, trebuie să strângem din nou cureaua. A câta oară? Sunt limitate cheltuielile publice. Nu este de departe o plăcere, mai ales pentru demnitari. Să nu mai poţi să încasezi şi pensia, şi salariul, ba şi compensaţii. Fabuloase, uneori. Nu este pentru ei, puţini, dar este pentru cei mulţi care se zbat în sărăcie. Să fii secretar de stat şi să nu poţi zbura cu avionul la clasa de lux, ori să nu poţi lua taxiul ca diplomat iar nu este o plăcere. Nu este, dar este acum o necesitate, fiindcă deficitul din vistieria publică se ridică la 5% din PIB. Şi mai grav, din motive de economie, să nu mai poţi să iei salarii tot fabuloase ca şef de agenţie, ori ca membru într-un consiliu de administraţie la o societate de stat iar nu este o plăcere. Plăcerea rămâne totuşi pentru cei mulţi să audă din gura prim-ministrului că vor suferi şi cei ajunşi, bogaţii, că posturile de conducere vor fi limitate la maximum 12% din numărul total al funcţiilor publice, că cheltuielile pentru achiziţionarea de maşini şi mobilier făcute din banul public vor reduse la jumătate ş.a.m.d.
Aşadar, cuvântul de ordine în noul an este regimul de economie, austeritatea.
Poate fi numi asta o plăcere? Nici vorbă! Nu poate, dar e vorba despre cei puţini care au fost cu voie sau fără voie părtaşi la jaful naţional declanşat de procesul trecerii proprietăţii de stat în proprietate particulară pe căi nu dintre cele mai oneste. Nu poate fi numită o plăcere nici schimbarea directorilor, a şefilor de instituţii, inclusiv a prefectului, ori de câte ori se schimbă partidul de la putere, dar câţi dintre aceştia au fost numiţi pe criterii de competenţă, şi nu de simulare a valorii prin concursuri regizate?
O luăm aşadar de la capăt cu perspectiva iminentă a restrângerii activităţii economice, cu perspectiva şomajului, a aspririi vieţii, a sacrificiului. Păi, mai poate fi numită asta o plăcere? A, nu v-am spus că olimpianul Goethe se gândea la dragoste când a rostit adevărul de mai sus. Dar ce adevăr e acela care se verifică doar în domeniul sentimentelor, nu şi al raţiunii? Or, noi, acum avem nevoie mai mult decât oricând să lucrăm cu raţiunea, cu intelectul, nu cu sentimentele. O ţară, un judeţ, o instituţie se conduc cu măsuri dictate de raţiune. Iar raţiunea îndeamnă într-adevăr la economisire severă sub toate aspectele. Iată, ca şi altădată când a fost în avangarda privatizării, presa este prima care dă semnalul înscrierii pe curba de sacrificiu. Din acest motiv şi nu din altele, mi se pare judicioasă măsura trecerii la apariţie săptămânală a cotidianului „Observator", măsură luată din vreme, nu când va fi prea târziu, cum se va întâmpla cu alte publicaţii similare. Între altele, această măsură va duce şi la „plecarea unui val de proşti din presă", ca să-l citez pe dl. Gh. Smeureanu ca pe unul care se pronunţă în cunoştinţă de cauză.
Cum se vor înţelege la Argeş, în acest an, pesediştii cu pedeliştii? Va fi o plăcere sau un calvar pentru domnii Nicolescu şi Boureanu? Pentru că numai de dragoste nu se poate vorbi în acest tandem. Dar, dacă nu-i dragoste, poate fi loc de raţiune, ceea ce înseamnă o mare şansă şi pentru actualul guvern căruia altminteri nu-i preziceam nici şase luni. Cu raţiune se pot armoniza şi interesele publice, nu doar cele private, se poate coabita la vremuri de criză.
După cum vedeţi, n-am spus o vorbă despre revelioanele de la cumpăna dintre ani. N-am făcut-o, fiindcă nu cred că merita. Acum trece şi Sfântul Ion şi numai de petreceri nu ne mai arde.

TOP

Fulga se pregăteşte pentru alegerile europarlamentare

Marian Fulga, preşedintele PRM Argeş, ne-a declarat că este încrezător că partidul său va reveni în prim-planul scenei politice a ţării după ce la alegerile din 2008 a rămas pentru prima oară în afara Parlamentului. „Am muncit mult şi, deşi la nivel naţional nu am făcut pragul electoral pentru a intra în Parlament, în Argeş am trecut de 5%. Acest lucru ne dă speranţe că avem şanse de reuşită în încercarea de a ne reveni. Pregătim deja alegerile europarlamentare din acest an şi sunt convins că vom putea face o figură frumoasă.", ne-a declarat Fulga. De altfel, Fulga ar putea candida din nou în 2009, de această dată pentru un post de europarlamentar.

Dumitriu speră să ajungă ministru secretar de stat
Fostul deputat de Argeş al PC Dragoş Dumitriu ne-a declarat că este în cărţi pentru un post de secretar de stat într-o agenţie a noului Guvern PSD-PD-L. Dumitriu ne-a spus că discuţiile în ceea ce-l priveşte au vizat o funcţie la Ministerul Turismului. Încă de anul trecut Dumitriu şi-a aranjat „apele" pentru o funcţie în Guvern, conştientizând faptul că nu va mai ajunge deputat. De altfel, Dumitriu nici nu a mai candidat pentru o funcţie de deputat în Argeş şi nici în altă zonă a ţării.

Prefectul se aşteaptă să fie schimbat în curând
Odată cu sfârşitul vacanţei de Revelion politicienii vor relua discuţiile privind împărţirea funcţiilor în administraţia centrală şi cea locală. Prefectul judeţului Argeş Ion Popa (pus în funcţie de Guvernul liberal) ne-a declarat că se aşteaptă la o schimbare din funcţie în curând, deşi nu mai este membru al niciunui partid politic, dar mai ales pentru că la putere este o alianţă care nu mai include PNL. „Mi se pare firesc ca un prefect să fie la dispoziţia Guvernului. Voi decide ce voi face pe viitor după ce Guvernul va anunţa decizia în ceea ce mă priveşte. Cert este că nu voi duce grija zilei de mâine, voi avea ce face.", ne-a declarat Ion Popa.

Emil Boc a devenit de Anul Nou personajul unui colind

În perioada Crăciunului, la puţin timp după desemnarea lui ca prim-mi-nistru, Emil Boc devenea personajul unei balade populare. De Anul Nou, acelaşi Boc a fost protagonistul unui colind. Ca şi în cazul baladei, care ironiza obedienţa premierului şi a liderului PD-L faţă de preşedintele Traian Băsescu, nici în privinţa colindului nu se ştie cine este autorul. Colindul, care şi el îl ia peste picior pe Emil Boc, a circulat, transmis prin sms-uri pe telefoanele mobile, şi printre democrat-liberalii argeşeni, care s-au amuzat copios, din nou, pe seama şefului lor de partid. Iată textul ineditului colind: „Boc, Boc, Boc, la uşa ta,
Vreau să-ţi urez ceva!
Îţi doresc să fii Năstase,
Să ai minim patru case!
Îţi urez să fii Videanu
Ca să vinzi borduri tot anu'!
Să fii mai isteţ ca Geoană,
Şi la bani peste Prigoană!
Să bei coniac cu ţoiu,
Ca nea' Nicu Văcăroiu!
Ca Băsescu de bărbat,
Ca să dormi cu Udrea-n pat!
Asta am avut de spus,
La mulţi ani, paharul sus!"

Continuă disputa între aliaţii din Consiliul Local

Finalul de an 2008 a adus cu sine şi un conflict în Consiliul Local Piteşti între social-democraţi şi democrat-liberali, deşi aceştia guvernează ţara împreună. Ştefan Ciocănel, consilier local al PD-L, a declarat că în Consiliul Local partidul său va face opoziţie şi că s-ar fi putut vorbi de o coaliţie în Consiliul Local doar dacă PD-L ar fi avut un post de viceprimar. Primele reacţii ale social-democraţilor nu au întârziat să apară, replica cea mai dură venind de la consilierul local Silviu Marinescu.
„Nu ştim să ne fi solicitat ei o funcţie de viceprimar"
PSD are 14 consilieri la Piteşti şi aşa şi-a putut permite să aibă doi viceprimari. Silviu Marinescu, consilier local al PSD, afirmă că spusele lui Ciocănel nu ar avea acoperire în realitate. „În primul rând, nu ştiu să ne fi solicitat ei, cei de la PD-L, o funcţie de viceprimar. În al doilea rând, când or avea cei de la PD-L oameni pe jumătate măcar de pregătiţi cum sunt viceprimarii noştri de la Piteşti (n.r. Cornel Ionică şi Liliana Gagiu), atunci vom mai sta cu ei de vorbă. Până atunci, ce să vorbim?", ne-a declarat Silviu Marinescu. În ceea ce priveşte opoziţia pe care PD-L o face în Consiliul Local, Silviu Marinescu afirmă că „şi în PSD este democraţie şi nu văd de ce nu ar fi democraţie şi în Consiliul Local unde, totuşi, trebuie să ne armonizăm opiniile.".

PD-L Argeş va afla dacă va avea oameni în administraţia centrală

Conducerea centrală a PD-L se va reuni în cursul acestei săptămâni într-o şedinţă în care vor fi stabilite persoanele din partid care ar urma să ocupe funcţii în administraţia guvernamentală. Democrat-liberalii îşi vor nominaliza secretarii de stat, subse-cretarii de stat şi şefii agenţiilor, ai regiilor şi ai companiilor de stat care au revenit PD-L în urma negocierilor cu PSD+PC. Din PD-L Argeş, cele mai mari şanse să ocupe funcţii la centru le au Bogdan Ivan şi Cătălin Teodorescu. Bogdan Ivan, preşedinte al organizaţiei de tineret a PD-L Argeş, consilier judeţean şi director al Direcţie pentru Tineret, ar putea ocupa un post în Ministerul Transporturilor sau în Ministerul Tineretului şi Sportului. Cătălin Teodorescu, vicepreşedinte al fi-lialei judeţene a PD-L, aspiră la o funcţie în conducerea Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare. Potrivit unor surse democrat-li-berale, şi Bogdan Badea, consilierul parlamentar al deputatului Cristian Boureanu, consilier local în Ştefăneşti, şi-ar dori un post în administraţia centrală. Cert este, însă, că PD-L Argeş nu poate emite pretenţii la prea multe funcţii în administraţia guvernamentală din cauza rezultatelor sub media naţională a partidului pe care le-a obţinut la alegerile parlamentare de anul trecut. Prioritate vor avea persoanele din judeţe care repre-zintă filiale cu scoruri electorale peste media naţională a PD-L.

Angajaţii la stat nu vor mai primi bonuri de masă!

Angajaţii din administraţia publică centrală şi locală nu vor beneficia de tichete de masă în cursul acestui an. Măsura a fost luată de către Guvernul Emil Boc, printr-o ordonanţă de urgenţă, şi face parte din programul de austeritate al noului Executiv. Decizia guvernanţilor îi va afecta şi pe salariaţii Consiliului Judeţean Argeş, ca şi pe salariaţii administraţiilor locale din comunele, oraşele şi din municipiile judeţului. Prin aceeaşi ordonanţă de urgenţă, Guvernul a stabilit că, nici în 2009, statul nu le va acorda bani pensionarilor în schimbul tichetelor CFR pe care nu le-au folosit în cursul acestui an. Amintim că pensionarii primesc în fiecare an câte 6 tichete de călătorie cu trenul, la clasa a doua şi la preţ redus cu 50% faţă de tariful standard.

Adio, reducere de 5% la plata impozitelor către stat!

Printre multe alte proiecte pe care le-au anulat invocând criza economică, noii guvernanţi au abrogat şi un act normativ al fostului Executiv, care încuraja plata în avans a dărilor către stat. Ca urmare a deciziei luată de către Guvernul Boc, contribuabilii din Argeş şi din întreaga ţară nu vor mai beneficia de o reducere de 5% în cazul în care îşi achită impozitele şi taxele la stat cu cel puţin 10 zile înainte de scadenţă. Bonusul fiscal de 5%, la care noii guvernanţi au renunţat, ar fi urmat să intre în vigoare în prima zi a acestui an. De asemenea, invocând acelaşi motiv al crizei economice, Guvernul Boc a anulat şi prevederea potrivit căreia firmele care angajează şomeri urmau să beneficieze de o primă de la stat de câte 1 000 de euro pentru fiecare şomer angajat.
Mihai Paul Codunas

Socializare la un şpriţ

Aştept ca şi Constantin Nicolescu şi Cristian Boureanu, după modelul şefilor lor de la Bucureşti, să organizeze întâlniri amicale între pesediştii şi pedeliştii argeşeni. Sub formă de baluri, de ceaiuri dansante sau, pur şi simplu, de „şezători", cu bancuri şi cu şpriţuri cumpătate, la vreun restaurant mai select al Piteştiului. Băsescu, Geoană, Boc, Gabriel Oprea, Udrea, Blaga, Ecaterina Andronescu, Videanu au socializat între ei, cu şampanie şi pe ritmuri de sârbă. Este timpul, nu-i aşa?, ca şi provincia politică să procedeze la fel.
Nicolescu şi Boureanu, Filip Georgescu şi Davidescu, Tămagă şi Marius Jurubiţă, Cornel Ionică şi Mariean Neacşu, Tudor Pendiuc şi Ştefan Ciocănel, Mînzînă şi Cătălin Teodorescu ar urma să stea la aceeaşi masă. Ar schimba păreri despre economie, fotbal, despre încălzirea globală şi despre ten-dinţele în moda noului an. Nu ar lipsi tovarăşele de viaţă ale politicienilor, pentru ca socializarea să fie cu atât mai plăcută. De pildă, fotomodelul Valentina Pelinel, jumătatea artistică a cole-ricului Boureanu, i-ar povesti doamnei Nicolescu despre cât de cool este să trăieşti şi să faci carieră în New-York.
Gheorghe Davidescu, Gogu, după cum el însuşi s-a prezentat electoratului pe afişele din campania în care făcea praf şi pulbere PSD-ul, s-ar întreţine cordial cu Filip Georgescu, don Felipe, după cum îl alintă cunoscuţii. Davidescu i-ar mărturisi partenerului de coaliţie cât de mare este dragostea lui pentru pădure şi pentru vânătoare. La rândul său, Filip Georgescu şi-ar consola aliatul în momentele grele prin care acesta trece după ratarea şansei de a prinde un loc sub soarele strălucitor al ROMSILVA.
Constantin Tămagă şi Marius Jurubiţă ar vorbi ore în şir despre soarta şeptelului românesc şi despre oportunităţile de a face din porcul autohton cel mai respectabil porc european. Cu plăcută surprindere, ar ajunge la concluzia că, de fapt, PSD şi PD-L au avut dintotdeauna proiecte foarte asemănătoare întru punerea pe roate a agriculturii şi a zootehniei. Ar ciocni câte-un pahar de vin roşu pentru uitarea gâlcevii de altădată şi pentru consfinţirea noii ordini politice.
Viceprimarul Cornel Constantin Ionică ar afla de la Mariean Neacşu că ar fi cel mai potrivit să conducă destinele Termoficării, iar Tudor Pendiuc i-ar da dreptate lui Ştefan Ciocănel, căindu-se că a lăsat preţurile prea mari, foarte mari, la utilităţi şi la transportul în comun. Asta în timp ce Ion Mînzînă i-ar cere, spăşit, iertare lui Cătălin Teodorescu pentru că i-a „furat" scaunul de lider al conservatorilor din judeţ.
În capul mesei ar sta Nicolescu şi Boureanu. Mai marele peste pesediştii din Argeş i-ar da sfaturi de viaţă „junelui" de la PD-L. Boureanu l-ar asculta cu atenţie şi i-ar mulţumi, mai apoi, pentru preţioasele-i recomandări. Totodată, i-ar cere scuze pentru cuvintele grele pe care i le-a adresat în trecut, explicându-i că, uneori, vorbeşte gura fără el. Nicolescu l-ar ierta şi l-ar îmbrăţişa ca pe-un fiu rătăcitor. Au de condus un judeţ. Ce mai contează că argeşenii cu scaun la cap nu înţeleg şi pace ce caută ei la aceeaşi masă!

Gerea versus Miuţescu: 1 - 0

Intrarea în opoziţie a liberalilor poate fi pentru PNL Argeş un prilej de limpezire a apelor în partid. De o bună bucată de vreme, conducerea filialei de aici nu mai acţionează ca o adevărată echipă. Tensiunile acumulate în timp au nevoie de un debuşeu. Cât mai repede cu putinţă, pentru binele imaginii sale, PNL Argeş trebuie să organizeze o conferinţă judeţeană în urma căreia „pisica" să fie ruptă în două: sau Miuţescu, sau Gerea. Nu mai există cale de mijloc şi nici posibilitatea unor jumătăţi de măsură.
Disputa pentru supremaţia în partid este mai veche. Vicepreşedintele Gerea a preferat, însă, să aştepte rezultatele alegerilor parlamentare din urmă cu o lună înainte să dea cărţile pe faţă. A fost o opţiune corectă având în vedere deznodământul scrutinului în ceea ce-l priveşte şi eşecul lui Miuţescu. Indirect, electoratul şi, în special, sistemul de vot aşa-zis uninominal, l-au ajutat pe Andrei Gerea să pornească, în principiu, cu prima şansă în alegerile pentru noua conducere a Partidului Naţional Liberal Argeş.
Gerea a rămas deputat, Miuţescu, nu. Pe de altă parte, scorul pe care liberalii l-au înregistrat în judeţ la parlamentarele de la 30 noiembrie nu este unul strălucit. Iată doar două realităţi care deja i-au dat apă la moară vicepreşedintelui care se vrea lider al partidului. În mod normal, dat fiind statutul actual de al doilea om în PNL Argeş, Andrei Gerea ar trebui să răspundă solidar cu Adrian Miuţescu pentru rezultatele pe care el le-a consi-derat ca destul de slabe. Gerea a fost, însă, abil şi a ieşit în presă cu declaraţii prin care Miuţescu era făcut vinovat pe de-a-ntregul.
Imediat după anunţarea rezultatelor scrutinului pentru Parlament, Andrei Gerea a continuat să fie o prezenţă publică activă. A făcut o conferinţă de presă, într-un cadru relaxat, şi a răspuns apelurilor telefonice ale jurnaliştilor care căutau să afle puncte de vedere din partea liberalilor ajunşi în opoziţie. În schimb, zile la rând, Adrian Miuţescu a tăcut. Nu a răspuns la telefoanele presei. Consecinţa? În toată această perioadă, s-a creat cumva impresia că liderul de facto al PNL Argeş este Gerea, iar nu Miuţescu.
Acesta din urmă a greşit. Insuccesul său personal nu îi justifică atitudinea. Deputat sau nu, Adrian Miuţescu este preşedintele partidului. În consecinţă, în acele săptămâni nebune în care PNL a trecut de la guvernare în opoziţie şi în care PD-L şi PSD au bătut palma pentru construirea cele mai mizerabile coaliţii politice din 1990 încoace, era firesc ca el să fie primul care să exprime opinii în numele liberalilor argeşeni.
Adrian Miuţescu a pierdut prima rundă a „războiului" cu Andrei Gerea. Din punct de vedere al comunicării cu presa şi, prin presă, cu membrii PNL şi cu electoratul din judeţ al partidului, repet, într-o perioadă dificilă pentru liberali, Gerea s-a impus în faţa lui Miuţescu. Nu înseamnă, însă, că vicepreşedintele va fi câştigat deja. Chiar dacă nu mai e parlamentar, este de presupus că Adrian Miuţescu se bucură, pe mai departe, de susţinerea unora dintre membrii Biroului Permanent Judeţean şi a unor preşedinţi de organizaţii. Pe deasupra, în partid, destui reclamă relaţia prea amicală pe care Andrei Gerea ar avea-o cu liderul PSD Argeş, Constantin Nicolescu. Unii dintre aceştia ar putea merge în continuare pe mâna actualului preşedinte al partidului nu pentru că l-ar simpatiza pe Miuţescu, ci de teamă că PNL ar risca să devină în judeţ o „anexă" a PSD dacă Gerea ar prelua şefia. Disputa rămâne deschisă.

Prefectura, o instituţie pe cale de dispariţie

 Cum li se zice, de ceva timp, prefecţilor şi subprefecţilor? Înalţi funcţionari publici? Şi dacă i-au numit aşa, ce-am avut noi de câştigat? Cu ce a fost mai performant prefectul de acum decât cel dinaintea sa şi cu ce va fi mai breaz prefectul care va să vină? Nu că oamenii care s-au perindat pe la conducerea Prefecturii Argeş vor fi fost toţi o apă şi-un pământ. Au existat diferenţe. Problema este, însă, instituţia ca atare. Prefectura nu are putere şi nu se poate impune în faţa nimănui. Este un fel de a cincea roată la căruţă.
De-a lungul timpului, mii de ţărani din Argeş au făcut coadă la Prefectură în încercarea lor, disperată, de a intra în posesia pământurilor care li se cuveneau. S-au plâns de numeroase nereguli. Primarii au fost reclamaţi în repetate rânduri. Degeaba. Nici nu se putea altfel. Prefectura a fost mereu neputincioasă în faţa primarilor, neavând pârghiile legale care să-i permită să dea de pământ cu noii „feudali" din satele argeşene. „Primarii sunt aleşi. Nu avem ce le face.", mărturiseau oamenii Prefecturii în discuţiile particulare. Cu toate acestea, Prefectura a continuat să vândă iluzii.
Pe de altă parte, prefectul şi subprefecţii aşa-zişi apolitici n-au avut niciodată cu adevărat un cuvânt de spus în numirea directorilor instituţiilor de stat din judeţ. În egală măsură, nu au putut să-i sancţioneze, de vor fi vrut vreodată, pe acei şefi care au călcat în străchini, suspectaţi de corupţie, sau care s-au dovedit nepricepuţi în ale managementului. Directorii serviciilor deconcentrate au fost şi sunt la mâna politicienilor, şi, în special, a şefilor lor pe linie de partid. În niciun caz nu „joacă" după cum le „cântă" prefectul.
Din 1990 încoace, în Piaţa „Vasile Milea", sindicatele au organizat zeci şi sute de proteste. Rolul Prefecturii în astfel de situaţii a fost şi este egal cu zero. Liderii protestatarilor se întâlneau cu prefectul, îi înmânau o petiţie cu revendicări, discutau cu el preţ de câteva minute, după care plecau fără a fi rezolvat ceva. Firesc. Solicitările sindicatelor trebuiau şi puteau fi soluţionate nu de către Prefectură, ci doar de către Guvern. Prefectul se rezuma să asculte şi să-i asigure pe sindicalişti că hârtia cu revendicări va ajunge pe masa Executivului de la Bucureşti.
Descentralizarea va schimba, însă, lucrurile din temelii. Serviciile deconcentrate vor intra în grija administraţiilor judeţene şi locale. Aşa este normal. De şcolile sau de spitalele din Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş sau din Costeşti trebuie să se ocupe Consiliul Judeţean şi consiliile locale, iar nu ministerele. Procesul va dura o perioadă şi va fi făcut treptat. La capătul lui, însă, Prefectura va fi o instituţie care nu-şi va mai avea rostul nici măcar formal, ca acum, şi care, prin urmare, va fi desfiinţată. Inspectoratul Şcolar, Direcţia de Sănătate şi alte instituţii aflate astăzi, pe hârtie, în coordonarea Prefecturii, vor trece în administrarea comunităţilor locale.
În mod normal, descentralizarea şi autonomia locală ar fi trebuit să fie realitate la această oră. Nu a existat, însă, voinţă politică şi, probabil, nici noi, cetăţenii, nu eram pregătiţi să o acceptăm. Sunt convins, însă, că descentralizarea este inevitabilă, că va fi începută cât de curând şi încheiată în câţiva ani. Pe deasupra, cred că România va arăta, nu peste mult timp, cu totul altfel decât acum şi din punct de vedere al împărţirii administrativ-teritoriale. Asta este, însă, altă temă de discuţie, asupra căreia vom zăbovi pe viitor.

Mii de piteşteni au petrecut Revelionul în stradă
Ca de obicei în ultimii ani, Primăria Piteşti a organizat şi în noaptea Revelionului 2008-2009 manifestări devenite aproape „tradiţionale". Nu au lipsit focurile de artificii, căsătoriile civile, concerte ale unor artişti cunoscuţi, sticlele de şampanie, dar şi o Tombolă. O Tombolă care a atras mii de argeşeni, mai ales că marele premiu a fost o Dacia Logan. În acest an marele premiu al Tombolei Primărie va ajunge la Leordeni, mai precis în satul Glâmbocata. Ca şi anul trecut, maşina a fost câştigată tot de o femeie.
Trafic blocat în noaptea de Revelion!
Pe la ora 22,00 în seara zilei de 31 decembrie 2008 lumea era deja în toiul distracţiei. Restaurantele au fost aproape pline, unele locuinţe au devenit cluburi de noapte ad-hoc, dar şi străzile au fost un loc bun pentru distracţie. În ciuda interdicţiilor, de peste tot se auzeau în Piteşti sunete ale pocnitorilor. La miezul nopţii, la trecerea dintre ani, lumea a ieşit veselă afară să dea cu artificii, să ciocnească un pahar de şampanie cu cei dragi sau, cei care erau în Centru, să urmărească focul de artificii al Primăriei. Foc de artificii care a durat aproape 15 minute şi care i-a făcut pe şoferii de pe I.C. Brătianu şi de pe Republicii să se oprească. Aşa se face că cele două artere de circulaţie amintite mai sus erau efectiv blocate, sute de maşini staţionând iar şoferii lor privind la focul de artificii şi făcând fotografii de zor!
Flux-reflux
Cu o jumătate de o oră înainte de miezul nopţii în Centrul Primăriei era forfotă mare. Mii de piteşteni ajunseseră deja în Piaţa Primăriei sau erau pe drum, Strada Mare arătând ca într-o zi însorită de sărbătoare când lumea iese, cu mic cu mare, la plimbare. În Primăriei se cărau de zor baxurile cu sticle de şampanie şi se făceau ultimele pregătiri, în timp ce prezentatorul spectacolului din Centru anunţa că urmează să cânte Mihai Mărgineanu. În scurt timp piaţa s-a umplut, câteva mii de argeşeni sărbătorind împreună trecerea dintre ani. La nici jumătate de oră de la miezul nopţii străzile din Centru şi Piaţa Primăriei aproape că s-au golit ca prin farmec. Aşa se face că trupa germană The Underdog Project, „vedeta" Revelionului de la Piteşti, a cântat în faţa a puţin peste 1000 de oameni, restul plecând acasă.
Cu gândul la
recesiune...
Deşi a fost un moment al bucuriei, al petrecerilor alături de cei dragi, pe Strada Mare din Piteşti am putut surprinde cu puţin timp înainte de miezul nopţii şi discuţii care trădau îngrijorarea piteştenilor faţă de acest nou an în care deja au fost anunţate mari probleme financiare. „Hai, bre, să petrecem acum bine, că la anul nu se ştie! Zice ăştia că e criză!", le-a spus „tovarăşilor" lui un bărbat între două vârste. „O mai fi atâta lume la Revelionul de la anul? Că dacă vor fi disponibilizări, nu le va mai arde de distracţie la oameni...", se căina o femeie. În aşteptarea focului de artificii din piaţă mulţimea e asaltată şi de „tradiţionalii" purtători de miei (invariabil, pe toţi îi cheamă „Vasilică") pe care dacă-i atingi îţi aduc noroc. Toate gândurile negre au dispărut însă ca prin farmec la miezul nopţii, atunci când focul de artificii, bucuria trecerii în noul an şi cele peste 500 de sticle de şampanie oferite de Primărie participanţilor la spectacol i-au făcut pe oameni să uite, pentru o clipă măcar,  de griji.
Moda sticlelor sparte
Pe lângă petarde (cică interzise de lege), piteştenii din Piaţa Primăriei au avut de înfruntat şi un alt „duşman". Euforia bahică i-a cuprins pe mulţi petrecăreţi, aşa că străzile şi trotuarele, dar şi Centrul, au devenit...poligon de tragere! Sute de sticle de băutură (în special şampanie) au fost sparte rând pe rând de petrecăreţi în plină stradă, dându-le de furcă atât şoferilor, cât şi pietenilor. Angajaţii Administraţiei Domeniului Public şi cei ai Salubrităţii au strâns chiar în noaptea de Revelion zeci de kilograme de sticle şi ambalaje de tot felul din piaţă. 
Tombolă
Aşadar, a fost organizată şi o Tombolă a Revelionului 2008-2009. Tombola a fost „dotată" cu 10 premii, din care cel mai important a fost o Dacia Logan. Camelia Cristian din Leordeni, sat Glâmbocata, a fost fericita câştigătoare a marelui premiu, tichetul său norocos fiind extras din urnă chiar de primarul municipiului Piteşti Tudor Pendiuc. Iată însă cine sunt câştigătorii premiilor puse în joc la Tombola Revelionului organizată de Primăria Piteşti:
22 de căsătorii civile
22 de cupluri au dorit să îşi unească destinele în noaptea de Revelion la Primăria Piteşti. „Credem că aşa vom avea o amintire deosebită, o amintire specială pentru tot restul vieţii.", ne-a declarat Bogdan Tilipan care aştepta nerăbdător să se căsătărească cu iubita sa, Anca Dineţ. După ce primarul Tudor Pendiuc a oficiat căsătoriile, mulţi tineri îşi făceau deja planuri pentru luna de miere. „O să mergem în străinătate, probabil. Vom vedea şi ce timp vom avea. Ne dorim în primul rând să fim sănătoşi şi să avem copii sănătoşi.", ne-a declarat Daniel Motoran care zâmbea de fericire alături de aleasa inimii sale Luminiţa Grecu. Iată însă cine cu cine s-a căsătorit la Piteşti în noptea de Revelion, acestea fiind primele căsătorii civile ale anului în curs:
1. Costache Dacian cu Costache Georgeta
2. Gheorghe Aurelian Virgil cu Diaconeasa Elena Iulia
3. Mihai Sorin cu Ţârcomnicu Ileana
4. Chelu Alberto Florin cu Gheorghe Alexandra
5. Tilipan Laurenţiu Bogdan cu Dineţ Elena Anca
6. Tudor Adrian Mădălin cu Tănase Florica
7. Petre Mihail Adrian cu Voicu Adelina
8. Onu Eduard Avram cu Matei Zamfira Ioana
9. Motoran Daniel cu Grecu Luminiţa
10. Parău Nicolae Adrian cu Dobrescu Cristina Liliana
11. Boştinaru Marian cu Enache Puşa Alina
12. Preda Florin Marian cu Arsene Corina Florentina
13. Anghel Florin cu Vînt Adriana
14. Onu Florin Andi cu Ionescu Corina Andreea
15. Năstase Florin cu Popa Ileana Adriana
16. Deaconu Nicolae Liviu cu Enache Cristina
17. Iordache Marian Romulus cu Tănase Marilena Mihaela
18. Alexe Emil Laurenţiu cu Dobre Viorica Violeta
19. Chivu Mihai cu Bîrleanu Alexandra
20. Dumitrescu Constantin Maradona cu Vieru Maria Mirela
21. Negulescu Şerban Marcel cu Pauliuc Anca Mariana
22. Ivan Mihai cu Vieru Elena Otilia
Taxele şi impozitele locale pot fi plătite la Piteşti începând cu 7 ianuarie

Piteştenii care sunt nerăbdători să plătească din prima zi a anului impozitele şi taxele aferente anului în curs trebuie să mai aştepte. Primăria Piteşti nu va încasa taxe şi impozite locale decât începând cu miercuri, 7 ianuarie, pentru ca sistemele informatice să fie puse la punct. De asemenea, tot începând de miercuri, 7 ianuarie piteştenii pot depune la Primărie cereri pentru eliberarea certificatelor fiscale. Există însă şi unele plăţi care pot fi făcute luni, 5 ianuarie, adică azi. Este vorba de plata amenzilor (de circulaţie, de exemplu) şi a taxelor extrajudiciare. Plăţile pot fi făcute atât la casieria Primăriei Piteşti, cât şi la centrele de încasare a taxelor şi impozitelor din cartiere.

23% dintre piteştenii vor ca impozitul pe terenuri să crească!

Primăria Piteşti a realizat la finalul anului trecut un sondaj de opinie pentru a vedea care este percepţia cetăţenilor cu privire la nivelul impozitelor şi taxelor locale. Cei mai mulţi dintre cei chestionaţi au spus că taxele şi impozitele sunt la un nivel acceptabil, însă când a venit vorba de „defalcarea" impozitelor şi taxelor au apărut surprizele. Astfel, 23% dintre piteşteni ar vrea să crească impozitele pe terenuri, la fel cum 27% dintre cei chestionaţi ar vrea ca impozitul pe profit să crească! Rezultate
Conform sondajului, 26% dintre cei chestionaţi vor ca impozitul pe venitul din tranzacţiile imobiliare să scadă, dar 24% vor ca acesta să crească! Restul vor menţinerea impozitului la valoarea actuală. 32% dintre piteşteni ar vrea ca impozitele pe chirii şi concesiuni să crească, iar 27% vor ca acestea să scadă. Se constată, aşadar, că povestea cu „capra vecinului" are rădăcini adânci la Piteşti, acolo unde mulţi dintre cei ce nu au posibilitatea să închirieze un imobil ar vrea ca cei care au această posibilitate să plătească mai mulţi bani la stat. Când vine însă vorba de impozitul pe automobile, procentul celor care vor majorarea este de doar 9%, semn că o astfel de taxă atinge la buzunar mai multă lume. 35% dintre cei chestionaţi vor reducerea impozitului pentru automobile. Nu mulţi îşi permit să stea la hotel. Aşa că nu ne surprinde faptul că 38% dintre cei chestionaţi vor să crească taxele hotelierele la Piteşti! De neînţeles este însă răspunsul piteştenilor în ceea ce priveşte impozitul pe terenuri, 23% dintre cei chestionaţi dorind ca acesta să crească! În schimb, doar 7% dintre cei chestionaţi vor să crească impozitul pe clădiri, restul dorind menţinerea sau scăderea acestuia.

Consiliul Judeţean a majorat taxele
Consiliul Judeţean Argeş a decis să majoreze taxele pentru pu-
blicitatea stradală. Aşa se face că, începând cu 1 ianuarie 2009, au intrat în vigoare tarife mai mari pentru publicitatea pe drumurile judeţene. Astfel, taxa pentru un panou fără faţă luminoasă (adică neluminat) a crescut de la 216 lei la 235 de lei pe lună. Pentru un panou luminat taxa este şi mai mare. Aceasta a crescut de la 373 de lei la 405 lei pe lună. De asemenea, au fost majorate şi taxele pentru spaţiile de acces către zonele comerciale din aria drumurilor judeţene. Taxa de acces a fost majorată de la 22 de lei metrul liniar la 24 de lei metrul liniar.

Cutremur de 4,3 grade pe scara Richter în prima zi a anului
Prima zi a anului în curs a adus cu sine şi primul cutremur important din România în 2009. Astfel, cu numai 3 minute înainte de ora 02,00 a zilei de 1 ianuarie 2009 în zona Vrancea s-a înregistrat un seism cu magnitudinea de 4,31 grade pe scara Richter. Cutremurul s-a produs la o adâncime de numai 5 kilometri, o adâncime considerată de specialişti ca fiind sigură, în sensul că un cutremur de suprafaţă nu ar produce tot atâtea pagube precum unul de adâncime. Cutremurul a fost precedat de un altul, de numai 1,40 grade pe scara Richter, în aceeaşi zonă. Seismul nu a fost resimţit la Piteşti şi nici nu a produs pagube în zona unde s-a produs.