Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 5 februarie

JOI, 5 FEBRUARIE 2009
TOP

PSD îşi drege imaginea prin sondaje comandate
La scurt timp după ce un sondaj al INSOMAR arăta că PD-L conduce detaşat în preferinţele de vot ale românilor, Asociaţia pentru Transparenţă şi Libertatea de Exprimare (ATLE) a dat publicităţii ieri un sondaj conform căruia PSD ar fi, de fapt, în frunte. Sondajul a fost făcut şi cu interlocutori din Argeş. Alegătorii argeşeni trebuie să privească însă cu maximă rezervă aceste sondaje de opinie de cele mai multe ori contradictorii, întrucât anul 2009 este tot un an electoral (alegeri europarlamentare şi prezidenţiale), iar manipularea prin sondaje este una din metodele de influenţare a votului.
Rezultate
Conform sondajului ATLE, ie-rarhia partidelor în momentul de faţă ar fi următoarea:
PSD - 36,8%
PD-L - 32,1%
PNL - 17,3%
UDMR - 6,2%
Nici PRM şi nici PNG-CD, ca să nu mai vorbim de PC, nu au reuşit în acest sondaj să treacă pragul electoral de 5% care le-ar permite prezenţa în Parlament. În ceea ce priveşte încrederea în oamenii politici, preşedintele României Traian Băsescu este pe primul loc, urmat fiind de preşedintele PSD, Mircea Geoană.

Cristian Meleşteu a fost propus mare şef la Protecţia Consumatorilor
Biroul Permanent al PSD Argeş a aprobat în ultima şedinţă propunerea conducerii partidului ca alesul judeţean Cristian Meleşteu să devină şef al Oficiului Regional pentru Protecţia Consumatorilor, funcţie ocupată acum de liberalul Cristian Libertatu. Cristian Meleşteu este consilier judeţean şi director al Casei Studentului din Piteşti. Meleşteu este nimeni altul decât soţul secretarei lui Constantin Nicolescu, preşedintele PSD Argeş şi al Consiliului Judeţean. El a fost propus la sugestia organizaţiei de tineret a partidului condusă de deputatul Radu Vasilică, cel care a anunţat că şi-a propus să „propulseze" cât mai mulţi tineri din partid pe funcţii de conducere la nivelul instituţiilor deconcentrate.

„Înţelegerea PSD - PD-L pentru ciolan funcţionează şi în Consiliul Judeţean"
Penelistul Dan Crişan arată cu degetul către coaliţia la putere
Liberalii acuză coaliţia guvernamentală din Argeş că acţionează împotriva interesului public. Consilierul judeţean PNL Dan Crişan spune că pesediştii şi pedeliştii votează cot la cot în CJ doar de dragul „parteneriatului" politic care îi leagă, chiar dacă unele proiecte aduc deservicii cetăţeanului obişnuit. „Aşa-zisa Înţelegere pentru România (nr - Parteneriat pentru România) pe care au semnat-o cele două partide este, de fapt, Înţelegerea pentru ciolan! Cel puţin deocamdată, Înţelegerea pentru ciolan funcţionează de minune şi în Consiliul Judeţean Argeş.", declară libe-ralul Dan Crişan. Consilierul PNL dă ca exemplu votul pentru majorarea capitalului social al „Apă Argeş", proiect pe care reprezentanţii PSD şi ai PD-L l-au aprobat deşi, în opinia lui Crişan, astfel „se bagă mâna în buzunarele argeşenilor".

Bogdan Pandelică este incompatibil cu funcţia de consilier local
Conform secretarului municipiului Piteşti
Bogdan Pandelică, proaspăt „uns" în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) este incompatibil cu funcţia de consilier local al municipiului Piteşti. Iosiv Cerbureanu, secretarul municipiului Piteşti, ne-a declarat că funcţiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi ministru sunt incompatibile cu cea de consilier local. Cum social-democra-tul Bogdan Pandelică are rang de se-cretar de stat, el este incompatibil cu funcţia de consilier local. Pandelică este încă preşedinte al celei mai importante comisii a Consiliului Local Piteşti, şi anume cea de Buget-Finanţe, şi va trebui să fie înlocuit de PSD (cel mai probabil cu Mihail Zaharia, fost consilier local). Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi-a exprimat în mai multe rânduri dorinţa de a rămâne şi în Consiliul Local Piteşti dacă legea i-ar fi permis.

Peneliştii reclamă că Libertatu nu le mai răspunde la telefon

Liderii locali ai PNL s-au obişnuit cu gândul că îl vor „pierde" pe Cristian Libertatu, care este ca şi înscris în PD-L: „Nu ne mai putem baza pe dânsul", declară Dan Crişan, vicepreşedinte al liberalilor din Piteşti. Crişan reclamă că Libertatu nu le mai răspunde la telefon liderilor PNL, care ar fi vrut să discute cu el despre motivele care îl determină să plece din partid: „Nu am reuşit să mai luăm legătura cu dânsul. Persoane din conducerea partidului nostru l-au sunat, dar nu răspunde.". Dan Crişan a confirmat că Libertatu şi-a înaintat demisia, în scris, din PNL, după alegerile parlamentare, invocând „motive personale", dar precizează că acesta a revenit ulterior asupra deciziei. „Are cotizaţia la partid plătită la zi.". Cristian Libertatu se va înscrie în PD-L Argeş, fiind un apropiat al preşedintelui Cristian Boureanu, urmând să fie propus de către democrat - liberali pentru şefia Oficiului Argeş al Inspectoratului pentru Protecţia Consumatorilor. În prezent, el este şef peste Regionala Argeş a Protecţiei Consumatorilor, funcţie pe care va trebui, însă, să o părăsească pentru că ea îi va reveni, politic, unui reprezentant al PSD.

Sofianu vrea schimbarea lui Miuţescu de la şefia PNL Argeş
Chestionat de TOP asupra posibilităţii să candideze pentru funcţia de preşedinte al PNL Piteşti, Narcis Sofianu declară că „prioritară pentru mine este acum schimbarea conducerii PNL Argeş". După Andrei Gerea, Sofianu este al doilea liberal care se pronunţă public pentru înlocuirea lui Adrian Miuţescu din postul de preşedinte. Fost consilier municipal, aflat într-o relaţie proastă atât cu liderul PNL Argeş, cât şi cu şeful PNL Piteşti, Marius Postelnicescu, Narcis Sofianu este un apropiat al deputatului Andrei Gerea. De altfel, Sofianu consideră că Gerea este „unul dintre cei mai potriviţi" candidaţi pentru preşedinţia partidului. În PNL Argeş urmează să aibă loc alegeri interne, la expirarea mandatului de patru ani al conducerii de acum.

Valeriu Tudor încă îşi linge rănile căpătate la alegerile locale din 2008
Valeriu Tudor, preşedintele PRM Ştefăneşti, este supărat pe conducerea filialei Argeş şi numai, susţin surse din PRM. Conform acestor surse, Valeriu Tudor încă nu poate ierta faptul că la alegerile locale din iunie 2008, când a candidat pentru funcţia de primar al oraşului Ştefăneşti, nu a fost ajutat de conducerea partidului. „A fost singurul peremist care a intrat în România în turul doi al alegerilor pentru funcţia de primar al unui oraş, şi încă şi de pe prima poziţie. Cu toate astea, nu a fost ajutat. Nimeni de la Bucureşti nu a venit să îl ajute în turul doi, aşa cum ar fi fost normal. De asta şi acum este supărat şi nu prea mai pune suflet la PRM.", ne-au declarat surse din PRM. „Nu comentez aceste informaţii. Tot ce spun este că nu mă interesează să fac politica unui partid anume, ci să fac treabă pentru comunitatea care m-a ales consilier local.", ne-a declarat Tudor. Deoarece este în vigoare o lege a stopării migraţiei politice, Valeriu Tudor nu poate pleca la un alt partid, căci în acest caz şi-ar pierde funcţia de ales local. Din acest motiv este obligat să îşi continue activitatea în PRM.

PNL face congres extraordinar în martie

Noul preşedinte al liberalilor argeşeni ar putea fi ales pe 14 martie
Delegaţia Permanentă naţională de ieri a liberalilor a decis ca PNL să organizeze congres extraordinar pe 20 şi 21 martie. Congresul va decide noua echipă de conducere a partidului, inclusiv noul preşedinte. Poimâine, Delegaţia Permanentă Judeţeană va hotărî, la rândul ei, data alegerilor din PNL Argeş. Există două posibilităţi: fie ca alegerile să se desfăşoare înaintea congresului de la nivel central, pe 7 sau pe 14 martie, fie ulterior acestuia. Potrivit unor surse din partid, alegerile din PNL Argeş se vor desfăşura, cel mai probabil, înainte de congres, pe 14 martie. Pentru funcţia de preşedinte al PNL Argeş ar urma să candideze actualul lider, Adrian Miuţescu, deputatul Andrei Gerea şi şeful PNL Piteşti, Marius Postelnicescu.

EDITORIAL- MIHAI PAUL CODUNAS

Unde-au dispărut parlamentarii de Piteşti?
Dacă aţi uitat, daţi-mi voie să vă amintesc: Piteştiul are patru parlamentari. Un senator şi trei de-putaţi. Cu excepţia liberalului Andrei Gerea, ceilalţi au dispărut din peisaj. Pe Mircea Cinteză, pe Cristian Boureanu şi pe Bogdan Niculescu-Duvăz îi mai vedeţi, din când în când, la televizor. În ultima vreme, Boureanu nu s-a mai înfăţişat, însă, nici măcar pe la talk-show-urile televiziunilor centrale.
A început o nouă sesiune ordinară a Parlamentului. Firesc ar fi fost ca fiecare dintre parlamentarii piteştenilor să fi organizat câte-o conferinţă de presă în care să-şi prezinte proiectele de legi pe care au de gând să le iniţieze. Cu câteva zile înainte de debutul sesiunii, era obligatoriu să anunţe în colegiu ce intenţionează să facă, în următoarele luni, în Cameră şi la Senat, pentru comunitatea pe care o reprezintă.
Mai corect spus, pentru comunitatea pe care ar fi trebuit să o reprezinte în Parlament. La ora actuală, nu mă simt reprezentat nici de Cinteză, nici de Boureanu şi nici de Duvăz. Atitudinea celor trei mă irită. Dau impresia că, odată ce s-au văzut cu sacii-n căruţă, cu încă un mandat de parlamentar, nu le mai arde de problemele Piteştiului.
De la alegeri încoace, singura prezenţă publică a senatorului Mircea Cinteză la un eveniment de interes şi pentru piteşteni s-a consumat la întâlnirea pe care mai multe oficialităţi au avut-o pe tema situaţiei alarmante de la „Dacia". În rest, eu unul nu am habar ca Cinteză să se fi agitat prin colegiu. Probabil că senatorul de Piteşti este, mai degrabă, medic de Bucureşti. Prin urmare, preferă Capitala.
Cât despre Cristian Boureanu, mult mai bine i s-ar fi potrivit să fie parlamentar al românilor din America. Imediat după alegeri a tăcut mâlc, ruşinat de coaliţia pe care PD-L a legat-o cu PSD. Abia la câteva săptămâni după scrutin, le-a mulţumit piteştenilor din colegiul Sud că l-au făcut iarăşi deputat. De sărbători a plecat la New-York. Întors de acolo, s-a apucat să negocieze cu Nicolescu şi să împartă funcţii în partid. Ca deputat de Piteşti nu s-a manifestat în niciun fel.
Bogdan Niculescu-Duvăz este mai abitir purtător de cuvânt al PSD decât parlamentar al piteştenilor din colegiul Centru. În numele partidului, Duvăz vorbeşte, vorbeşte şi iar vorbeşte. Spune de toate. Ca deputat de Piteşti, însă, nimic, zero! Ce să înţeleg de aici? Că o funcţie în care a fost desemnat de partid contează mai mult, pentru el, decât calitatea de ales al câtorva mii de piteşteni? Ar fi cazul ca Duvăz, Boureanu şi Cinteză să conştientizeze că au fost aleşi uninominal şi să acţioneze în primul rând ca parlamentari ai piteştenilor. Domnilor, suntem cu ochii pe voi!

ARGESUL

Se mişcă partidele

Derobările de la Ministerul Administraţiei şi Internelor aduc în prim-plan un fapt de luat în seamă: partidele nu sunt chiar aşa de sudate precum vor să pară. N-au doar o voce, ci „una plus altele", acestea în surdină. Oprea şi Dragnea n-au demisionat chiar numai pentru motivaţia pe care au aruncat-o în eter. Mai există, vorba lui Orwell, şi o „nonvorbă", ceva ce nu se spune direct, care i-a determinat să renunţe la portofolii. În cazul P.S.D., partener surprinzător al P.D.-L. la guvernare, derobările celor doi sunt mai mult decât cazuri individuale. Partidul încă n-a trecut de şocul logodnei propus de stafful central. Au existat - şi la centru - voci care n-au fost de acord cu coaliţia. În teritoriu, sentimentul frustrării a fost unul foarte puternic. La vremea potrivită s-a vorbit despre platforme incompatibile, despre ideologii potrivnice, despre incompatibilităţi caracteriale. Ideea de a guverna, pentru impunerea proiectelor social-democrate, a avut darul de a mai şterge din reproşuri. Acestea însă, iată, au rămas un depozit mocnit. Polii de putere care s-au constituit în jurul unor lideri iradiază, iată, la nivelul deciziilor centrale ale partidului. Consecinţa? Mai pe faţă, mai pe ocolite, atât Oprea, cât şi Dragnea şi-au motivat demisiile (şi) prin jocurile interne de impunere, în funcţii importante, a unor persoane neconvenabile lor.
Nici P.N.L., acum în Opoziţie, nu trăieşte un moment de concordie generală. Ideea, declarată, de a schimba liderul, de a da partidului o nouă imagine, una „post-Tăriceanu", a adus P.N.L. la un punct de fierbere vizibil.
Nici P.D.-L. nu se poate lăuda că-i „monolit". Tot mai mulţi observatori au văzut în retragerea lui Stolojan nu numai o neacomodare cu P.S.D., ci şi o reacţie a jocurilor grupurilor de influenţă din interiorul partidului.
Criza financiară cere o gândire nouă pentru o lume nouă. Nu toţi politicienii, promovaţi mai ales pe fidelitate faţă de ţelurile partidelor lor, fac faţă acestui exerciţiu de competenţă. Deficitul lor de competenţă este compensat, uneori, de ştiinţa, de abilitatea de a trage pârghii ce duc spre putere. P.D.-L. se deosebeşte însă de toate celelalte partide. În timp ce în celelalte există o viziune mai democratică cu privire la exprimarea opiniilor - chiar şi a celor divergente - în P.D.-L. „vocea" lui Băsescu - chiar neauzită, dar rostită clar de... Boc - anulează tendinţele de ieşire din rând.
Guvernului i se va da, până la urmă, un buget. Facerea lui însă a epuizat coaliţia, în efortul pe care cele două partide l-au făcut de a trece peste neînţelegeri. Partidele lui Geoană şi Boc chiar au simţit nevoia, după acest exerciţiu istovitor, de a se limpezi. Fiecare a urcat la munte, la aer tare, pentru a-şi lămuri tacticile de a rămâne totuşi împreună, trecând peste multe diferenţe de abordare.
Nu vi se pare, totuşi, că Guvernul încă nu guvernează? Lipsa de coerenţă în episoadele Braşov şi Ciorogârla sunt semnale clare. Succesul de la Haga este mai degrabă unul al tehnocraţilor. Speranţa chiar aceasta este: „buna guvernare" să fie asigurată de echipele de specialişti din ministere, nevirusate de politic.

CURIERUL ZILEI
Populatia, neinteresata de noul Ministru de Interne
Marţi searã, PSD a decis sã îl numeascã ministru de Interne, în locul demisionarului Liviu Dragnea, care a stat doar 12 zile, pe Dan Nica, cel ce era deja vicepremier. O mare parte a societãţii civile a acuzat deja faptul cã schimbãrile atît de dese la acest minister, luînd în calcul şi demisia lui Oprea dupã numai 21 de zile, nu este un lucru prea bun pentru coaliţia de guvernare şi pentru ţarã. Ce pãrere au oamenii despre cel pus sã apere liniştea şi ordinea în ţarã, sã realizeze curãţenie în sistem şi ce încredere au cã va face treabã am încercat sã aflãm într-un sondaj. Anonim, pensionar: „Nu cred. Eu, dacã aş fi domnul Nica, aş da de pãmînt cu mulţi dintre cei prinşi în neregulã, cum sînt cei de la noi, de la Permise. Decapitam tot! Dar la noi, lumea interlopã îşi face de cap. Este deja o încrengãturã prea mare între interlopi, poliţişti, politicieni... Sincer, nu cred cã vom reuşi niciodatã sã ieşim la luminã. Dar ştiţi cine cred eu cã ar fi fost bun pentru postul acesta de ministru de Interne? Eu l-aş fi ales pe domnul Tãrãcilã, sau chiar pe Blaga. Nici nu mã intereseazã din ce partide fac parte unul sau altul! Dar sã sperãm cã şi Nica va reuşi sã mişte ceva".
Vasile Simion, 52 de ani, angajat Dacia: „Greu de zis! Cred cã, vorba lui Brucan, ne vor mai trebui 20 de ani ca sã facem ceva sã curãţãm societatea româneascã şi sã aducem totul la normal, ca într-o societate civilizatã. Eu unul cred cã nimeni nu prezintã în momentul de faţã încredere, indiferent cine ar veni la conducere. De la un mandat la altul toţi deprind aceleaşi apucãturi. Poate generaţiile care se nasc acum, doar dacã nu vor învãţa şi ele de la ãştia corupţi".
Gheorghe Pãduraru, 69 de ani, pensionar: „Ce credeţi, cã la cît sîntem noi de supãraţi cu viaţa asta, mai intereseazã pe cineva pe cine numesc ministru într-o parte sau alta sau dacã demisioneazã unul sau altul? Absolut deloc! Va face şi el cum au fãcut ceilalţi înaintea sa! Pentru el, nu pentru noi".
Gheorghe Minculescu, 70 de ani, pensionar: „Eu cred cã da, va face treabã bunã! Se vede cã e mai energic, mai activ, parcã mai interesat sã realizeze ceva!"
Aurel Stãnescu, 38 de ani, inginer: „Nu ştiu ce sã zic, nu cred cã va face nici el mare lucru! Nu ştiu, de fapt, dacã oricine ar face ceva! Şi nu cred cã Dragnea a demisionat neapãrat din cauza banilor şi a bugetului, cred cã a mai fost şi altceva la mijloc".

Miutescu vrea inca un mandat de vicepresedinte PNL
Liberalii argeşeni vor decide sîmbãtã, în cadrul Delegaţiei Permanente judeţene, dacã îl vor mai susţine sau nu pe actualul preşedinte al PNL, Cãlin Popescu Tãriceanu, la alegerile din 20-21 martie. Deciziei de organizare a unui Congres Extraordinar în perioada urmãtoare s-a afiliat şi liderul PNL Argeş, Adrian Miuţescu.
Potrivit liberalului, „în cadrul Congresului se va contura stategia PNL ca partid de opoziţie, se va alege o nouã conducere a partidului şi, probabil, se va desemna un candidat la preşedinţie". Miuţescu ne-a declarat cã va candida pentru încã un mandat de vicepreşedinte la nivel naţional, urmînd ca, în funcţie de rezultatul alegerilor, sã hotãrascã dacã va face acelaşi lucru şi la nivel judeţean. Fostul deputat a precizat cã în cadrul Delegaţiei Permanente de sîmbãtã se va stabili şi calendarul alegerilor în unele filiale din judeţ. Cît priveşte scrutinul de la nivelul organizaţiei judeţene, liberalul a afirmat cã acesta va avea loc în luna mai.

Cresc cheltuielile parlamentarilor
Premierul Emil Boc a prezentat, la începutul sãptãmînii în curs, forma bugetului de stat pe 2009 adoptatã în şedinţã de Guvern. Comparativ cu prevederile referitoare la bugetari, care nu vor mai beneficia de sporuri şi stimulente, cheltuielile Administraţiei Prezidenţiale, Camerei Deputaţilor şi Senatului se vor mãri. Pe de altã parte, Boc a solicitat acestor instituţii sã dea dovadã de „solidaritate" şi sã-şi reducã cheltuielile prin bugetul propriu pentru acest an. Cheltuielile de personal şi cele pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii ale Preşedinţiei şi Parlamentului vor creşte, în 2009, cu pînã la 76% faţã de nivelul din 2008, depãşind creşterea nominalã prognozatã de 12% a Produsului Intern Brut pentru acest an. 
Mãriri de 30% pentru Senat
Cheltuielile de personal ale Administraţiei Prezidenţiale sînt indicate în creştere cu 19,2%, de la 11,4 milioane lei la 13,6 milioane lei, în timp ce costurile pentru bunuri şi servicii sînt estimate în creştere cu peste 76%, de la 16,4 milioane lei la 28,9 milioane lei. Cheltuielile de capital ale Preşedinţiei vor creşte cu aproximativ 2%, la 3,5 milioane lei, conform proiectului de buget pentru anul 2009.
- În cazul Senatului, cheltuielile de personal din acest an vor fi cu 30,4% mai mari decît în 2008, urcînd de la 66,8 milioane lei la 87,2 milioane lei, o creştere uşoarã, de circa 1 milion lei, fiind prognozatã pentru costurile cu bunuri şi servicii, de la 21,9 milioane lei la 22,9 milioane lei. Cheltuielile de capital ale acestei Camere vor creşte în acest an cu 13,6%, la 10,2 milioane lei.
- Cheltuielile de personal ale Camerei Deputaţilor vor fi, ca şi în cazul Preşedinţiei, cu 19,2% mai mari decît în 2008, ajungînd la 196,9 milioane lei, în timp ce costurile pentru bunuri şi servicii vor atinge un nivel de creştere de 27,2% comparativ cu anul precedent, de la 61,4 milioane lei la 78,2 milioane lei. Cheltuielile de capital vor creşte tot cu 19,2%, de la 29 milioane lei la 34,6 milioane lei.

Nu atragi fonduri europene, nu primeşti sporuri!
În acelaşi timp, sporurile salariale şi stimulentele, altele decît cele prevãzute în Codul Muncii, vor fi reduse ori eliminate printr-un act normativ distinct. Premierul a arãtat astfel, din nou, cã sporul de 75% din salariul de bazã pentru funcţionarii care lucreazã cu fonduri europene va fi limitat la acest nivel, acordat numai personalului cu atribuţii direct legate de absorbţia banilor comunitari şi plãtit numai pe baza unor criterii de performanţã. „Ai atras bani europeni, ai sporuri, n-ai atras, ai salariul minim!", a spus Boc.
- Sporul salarial de 20% pentru participarea în comisiile de concurs va fi tratat ca atribuţie de serviciu şi, deci, eliminat, la fel ca şi sporul acordat funcţionarilor care lucreazã cu împrumuturi externe.
- „Indemnizaţia de 25% pentru auditul public din cadrul instituţiilor publice va intra ca atribuţie de serviciu, iar sporul de utilizare a unei limbi strãine, de 15% sau 20%, va fi, de asemenea, atribuţie de serviciu. Ne referim la cei din Ministerul de Externe, unde ca funcţionar public într-o asemenea instituţie trebuie sã cunoşti o limbã strãinã", a declarat premierul.
- Indemnizaţia de conducere de pînã la maximum 55% va fi acordatã în continuare, dar diferenţiat, în funcţie de performanţã.  „La aceste sporuri ne referim, sporurile din Codul Muncii rãmîn intacte. Nu ne atingem de sporul de vechime, pentru timp de noapte, iar munca suplimentarã o tratãm în condiţiile Codului Muncii, prin compensarea cu ore libere. S-ar putea sã se fi înţeles cã avem de-a face şi cu sporul medicilor pentru gardã, şi cu al poliţiştilor pentru dispozitiv, dar nu!", a arãtat premierul.

SEDLEX va decide, luni, dacã  intrã în grevã
Ştefan Grigore, liderul de sindicat al SEDLEX - Filiala Argeş, nu a vrut sã comenteze ieri mãsurile anunţate de Guvern: „Deocamdatã, nu existã o lege prin care sã se spunã cã s-au sistat sporuri-le şi stimulentele salariale. Pentru a dezbate prevederile din bugetul de stat pe 2009, toţi liderii de sindicat din teritoriu ne vom întîlni luni la sediul SEDLEX din Bucureşti. Vom vedea atunci dacã va fi cazul sã facem mişcãri sindicale. Încã nu le avem planificate". Ştefan Grigore este reprezentantul membrilor de sindicat din cadrul Finanţelor Publice Argeş, sindicat la care sînt afiliate 680 de persoane. Întrebat dacã ştie ceva despre greva generalã pe care Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici a anunţat-o pentru 27 februarie, acesta nu a putut da detalii. „Nu ştiu despre ce e vorba", a precizat Grigore.

Camera Deputaţilor a aprobat ieri proiectul de buget al Camerei pe 2009, în sumã de 301 milioane lei. Şi Senatul şi-a votat bugetul pe 2009, în valoare de 120.582.000 lei, din care 49.960.000 lei sînt repartizaţi pentru fondul de salarii şi 22.512.000 lei,
pentru indemnizaţiile de delegare.

În cazul Senatului, cheltuielile de personal din acest an vor fi cu 30,4% mai mari decît în 2008, urcînd de la 66,8 milioane lei la 87,2 milioane lei, o creştere uşoarã, de circa 1 milion lei, fiind prognozatã pentru costurile cu bunuri şi servicii, de la 21,9 milioane lei la 22,9 milioane lei. Cheltuielile de capital ale acestei Camere vor creşte, în acest an, cu 13,6%, la 10,2 milioane lei.

„Nu e drept ce se întîmplã!"
În urma unui sondaj efectuat în rîndul cîtorva piteşteni, a reieşit faptul cã aceştia sînt cu totul împotriva majorãrii bugetului parlamentarilor.
- Cãtãlin Andreescu, 28 de ani: „Nu mi se pare normal sã se mãreascã cheltuielile pentru parlamentari şi sã se taie din sporuri pentru bugetari. Eu nu lucrez în sectorul public, dar am o sorã care este bugetarã, lucreazã la Finanţe. Nu mi se pare corect! În vremuri de crizã, trebuie sã fie la fel pentru toatã lumea".
- Sergiu Papadopol, 50 de ani: „Era de aşteptat. Ce aţi fi vrut, sã fie invers? Niciodatã noi, oamenii simpli, nu vom fi la fel de privilegiaţi ca şi cei pe care îi alegem. Or sã se elimine sporurile, pentru a se face acele mãriri salariale de 5%. Dintr-o parte se ia, pe de alta se dã".
- Alexandra Bisericescu, 32 de ani: „Sînt funcţionar public şi normal cã sînt împotriva mãsurilor pe care le anunţã Guvernul. Este dreptul nostru prevãzut în Codul Civil sã avem sporuri. De ce sã ni le elimine? Pentru ce? Da, mi se pare normal sã nu îţi dea spor doar pentru cã vorbeşti o limbã strãinã, dar aşa... Oricum, parlamentarii întotdeauna au fost privilegiaţi. Ar trebui sã se elimine şi din cãlãtoriile în strãinãtate pe care le fac aceştia, sã nu-şi mai ia maşini noi mereu".
- Anca Badiu, 43 de ani: „Eu sînt economist. Nu mã mirã cã existã diferenţe între cele douã categorii. Mereu
s-au fãcut astfel de diferenţe. Şi aşa nu sînt salarii mari pentru cei care lucreazã la stat! Sã ni se mai ia şi din banii aştia, ce va mai rãmîne?!".
- Laurenţiu Forţã, 33 de ani: „Ar fi bine pentru toatã lumea sã se reducã din cheltuieli, sã se investeascã în infrastructurã, în drumuri publice, în utilitãţi. Se iau aceşti bani de la unii şi se dau la alţii. În loc sã fie echitate socialã, este discriminare. Dar aşa a fost mereu. Nu trebuie sã ne speriem, chiar dacã e nedrept pentru unii".

ARGES EXPRES
Criza nu e pentru toţi

În sfârşit, după zile şi nopţi de sforţări, hai să le zicem de-a dreptul ciondăneli, Emil Boc a anunţat luni seara definitivarea proiectului de buget pe 2009. După ce a prezentat-o partenerilor sociali - sindicatele şi patronatele - Legea bugetului va ajunge în Parlament pentru a fi luată la refec de deputaţi şi senatori.
Din ceea ce a transpirat prin presă ar reieşi că deşi premierul nu pierde niciun prilej să ne amintească de grava criză în care am intrat şi de sacrificiile pe care miniştrii cabinetului său consimt să le facă, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Astfel, Administraţia Prezidenţială şi-a propus să cheltuiască pentru personal 13,6 milioane lei, cu aproape 20% mai mult ca în 2008. De asemenea, la capitolul "Bunuri şi servicii", bugetul instituţiei este cu trei sferturi mai mare faţă de anul trecut! La fel stau lucrurile şi la Parlament. Cheltuielile cu personalul Senatului sunt cu peste 30% mai mari, iar deputaţii au aprobat pentru bunuri şi servicii sume mai mari cu 22% faţă de 2008. Cu alte cuvinte, salariaţii de la Cotroceni şi ai Parlamentului vor fi protejaţi de criză, în timp ce mare parte dintre firmele private se zbat ca peştii pe uscat să supravieţuiască, concediindu-şi angajaţii din cauza reducerii comenzilor.
Aşadar, e criză, dar nu pentru toţi! Pentru unii se vor găsi întotdeauna nişte bănuţi în plus în ziua de salarii, pentru cei mai mulţi angajaţi va răsuna celebrul îndemn al strângerii curelei. Nu încetez să mă minunez de cum ne-au prostit şi ne prostesc în continuare guvernanţii noştri iubiţi. Nu vă reamintesc promisiunile din campanie, să zicem că nici n-au fost făcute. Mai mult, să admitem că n-au avut cunoştinţă de gaura neagră lăsată de liberali în buget, deşi nu-mi închipui că s-au aşteptat ca Tăriceanu să le pună  deoparte câteva miliarde, să aibă băieţii de la PSD şi PD-L de un suc şi o cafea! Dar cum Dumnezeu, pentru ei se găsesc bani, iar pentru pensionari nu? Că ne-au minţit în campanie, accept, că aşa au făcut toţi, dar şi acum, după instalare, continuă cu neruşinare să ne mintă şi parcă nu mai e în regulă. L-a văzut o ţară întreagă pe Emil Boc anunţând că toate pensiile şi salariile vor creşte cu 5%, cât va fi în 2009 rata inflaţiei, ca tot omul să nu sufere din această cauză. Luni seara ne-a anunţat sec: s-ar putea să crească doar din aprilie, şi cu 3% în funcţie de performanţa economică, iar diferenţa de două procente o vom vedea prin octombrie. Deci, dacă lucrurile vor sta aşa, nu va fi o creştere de 5%, ci doar de 2,75%! Şi face premierul această precizare în condiţiile când încă n-a ajuns peste noi criza cea mare, programată pe undeva prin primăvară. Dacă până atunci tot mai multe companii se vor închide, lăsând oamenii pe drumuri, vor scădea şi veniturile statului, deci avem toate şansele ca nici cele 2-3 procente să nu ajungă în pensiile şi salariile noastre.
De fapt, salariile şi pensiile românilor vor scădea în 2009, iar guvernul nu ne dă speranţe că va scoate ţara la liman prea curând. Dar măcar ar face bine să ne spună adevărul şi să termine odată cu amăgirea oamenilor. Aşa am suporta, cred, mai uşor criza, şi cine ştie, poate şi aleşii vor realiza că mai potrivită ar fi în aceste timpuri grele o reducere, chiar şi foarte mică, simbolică, a veniturilor. Că mai mult, nu le putem cere...

Al 13-lea ministru a rezistat 13 zile! Blestemul Internelor?

Toată povestea începe să capete un aer de SF. După istorica decizie a formării Coaliţiei dintre PD-L şi PSD, cu premier democrat, alianţa competitorilor s-a concentrat asupra împărţirii prăzii: portofoliile guvernamentale. Ca să nu iasă cu bătaie, s-a procedat ca la alegerile echipelor de maidan: unul tu, unul eu şi vedem ce-o ieşi! Forţaţi să cedeze conducerea Guvernului, social-democraţii au avut prioritate la alegerea primului minister. Nu ştiu ce s-a întâmplat atunci în conclavul din Kisseleff, dar Geoană a ieşit cu o decizie surprinzătoare: nu Transporturile - care era ministerul cel mai dorit, şi de Mitrea, şi de Dragnea, a fost considerat cel mai important pentru partid, ci Internele! De ce? Un posibil răspuns avea să vină atunci când s-au decis titularii: au candidat pentru acest post reprezentanţii a două grupuri radicale din PSD. Cea a Ilfovului lui Oprea - cu strânse relaţii în mediul de afaceri transpartinic, precum şi la limita celui interlop şi cea a ferentarianului Vanghelie, cu conexiuni clare în mediul infracţional. Practic, s-au bătut pentru acest post doi "cunoscători" şi a învins, la limită, cel cu gradul mai mare. Şi cu ambiţia mai mare. Şi cu aroganţa mai mare. Văzut în vârful movilei, Oprea s-a considerat produsul propriei sale valori şi, pe baza unor asigurări destul de dubioase primite de la "amicii" din tabăra cealaltă, s-a considerat apt să se măsoare cu oricine. Inclusiv cu manevrabilul Geoană, tocmai căzut în capcana de putere a baronilor locali. Numirea lui Ardelean la noul "doi şi-un sfert" a fost doar pretextul care a dus la demolarea bruscă a speranţelor de mărire ale ilfoveanului. Protectorul sus-pus l-a lăsat din braţe şi partidul, într-un elan de simţire umanim, l-a aruncat peste bord. Cu trei demisii în trei zile, după un parcurs de doar trei săptămâni la comanda trupelor, Oprea a stabilit un veritabil record. Greu de egalat sau de depăşit.
Iată însă că realitatea demonstrează că orice este posibil. Numit în funcţie pe 20 ianuarie, Liviu Dragnea, noul ministru, n-a rezistat decât până pe 2 februarie. Adică exact 13 zile. Dacă mai punem la socoteală şi faptul că este cel de-al 13-lea ministru de Interne postdecembrist, intrăm la fandacsia superstiţioasă. Luni seară, Dragnea a luat prin surprindere pe toată lumea. Anunţata sa declaraţie a fost suspectată ca fiind un triumf al poliţiei asupra criminalilor. Nici pomeneală. După ce abia fabricase un suspect cu portret-robot copiat după cel al unui puşcăriaş învoit de la Craiova, poliţia a intrat în mediul său favorit: cercetările îndelungi şi fără rezultat. Dragnea însă a anunţat doar că renunţă la o funcţie pe care tocmai o acceptase, cu îndelungi ezitări. Motivul: subfinanţarea de la buget a ministerului! Fără bani nu poţi nici să prinzi infractori (dovada - cazul de la Braşov), nici să asiguri liniştea cetăţeanului (acelaşi caz). Aşa că, adio şi n-am cuvinte, eu mă întorc în Teleormanul meu drag şi vă las să vă descurcaţi voi cu câţi bani vă dă Boc! Ce semnificaţii are gestul lui Dragnea? În primul rând, cred, unul de nesupunere pe linie de partid. Ce i-a dat Boc a fost convenit cu Geoană. Şi de unde nu e... Cred, mai degrabă, că Dragnea s-a confruntat în scurtul său mandat cu o paletă atât de complexă de probleme de o gravitate ieşită din comun, încât s-a speriat. Şi s-a gândit, ca omul: de ce să-mi rup eu aici gâtul când cine ştie ce poliţai prost va face o boacănă majoră, în loc să-mi văd liniştit de treburile mele la Alexandria, unde toată lumea mă cunoaşte şi mă respectă şi unde, oricum, nu mă poate deranja nimeni patru ani? Cu atât mai mult cu cât aştia de la Centru nici măcar nu mi-au dat prinţesa pe care o cerusem eu (Miss Transporturi), ci pe urâta asta cu epoleţi, de care nu se putea înamora decât unul ca Oprea?
Chiar aşa!

BIT PRESS
Doua tesediste argesene au discutat la Bruxelles despre protectia mediului
La invitatia Grupului Socialist din Parlamentul European, Sorina Marin si Mariana Pana, au participat, in perioada 28-30.01.2009, la Bruxelles, la o conferinta internationala, avand ca tema „Globalizarea si schimbarile climatice".

Cele doua tinere social-democrate au avut ocazia, sa dialogheze, cu specialisti din agricultura si mediu, dar si cu oficialitati europene: Martin Schulz, presedintele Grupului Socialist din Parlamentul European, Anna Colombo, secretar general al Grupului Socialist din PE si Margot Wallstrom, vicepresedinte al Comisiei Europene.

Temele de discutie ale conferintei au fost legate de surse de energie, schimbari climatice, echitatea dintre economie, politica sociala si mediu. Potrivit Sorinei Marin, „Mesajele conferintei au fost mobilizatoare, politicile de combatere a schimbarilor climatice fiind la ordinea zilei. Mai mult, UE si SUA doresc sa colaboreze pe acest segment. Schimbarile climatice pot fi gestionate corect - vointa omului este cheia, in sensul ca, omenirea dispune de cunostintele, de instrumentele, de tehnologia si mijloacele necesare pentru atenuarea pericolelor ce tin de poluare."

Tudor Pendiuc crede ca Adunarea Generala a Municipiilor va fi politizata
Primarul Tudor Pendiuc, alaturi de secretarul general al Primariei Pitesti, Iosiv Cerbureanu si directorul economic Mariana Boncea vor fi prezenti, maine, la Adunarea Generala a Municipiilor ce se va desfasura tocmai la Vata de Jos, in Judetul Hunedoara. La eveniment au fost invitati toti ministrii Guvernului Boc.

Dincolo de discutiile despre descentralizare, se va alege si noua structura de conducere a acestui organism. Alegeri care vor fi politizate, considera primarul Pendiuc, cel care, la acest moment, detine functia de vicepresedinte. „Cu siguranta actiunea va avea tenta politica, iar daca va fi vot politic, nu e bine. Eu trebuie sa reprezint orasul, societatea civila acolo. Cand e vorba de politica, reprezint partidul" a declarat Tudor Pendiuc. Asa cum era de asteptat, primarul nu a dorit sa raspunda daca va mai candida sau nu, rezumandu-se la a declara ca multi colegi l-au sfatuit sa o faca, dar el se mai gandeste, mai cumpaneste, sta sa vada cum va fi maine vremea... Oricum, spune Pendiuc, o functie de conducere presupune multe responsabilitati si, in plus, nici macar nu este remunerata. Tinand cont ca de propunerile Adunarii Generale a Municipiilor nici nu s-a prea tinut cont de catre guvernanti, atunci chiar ii impartasim indoielile primarului.

Cristian Libertatu isi sfideaza colegii de partid, refuzand sa le raspunda la telefon
De o buna bucata de timp, despre Cristian Libertatu, directorul Protectiei Consumatorului, se spune ca deja s-a inscris in PDL, pentru a-si putea pastra functia in fruntea institutiei. Asta nu ar fi nicio problema, intrucat Libertatu n-ar fi nici primul si nici ultimul traseist. In plus, plecarea sa din PNL ar putea fi de inteles, tinand cont ca si-a dorit sa candideze pentru Parlament, dar nu a fost lasat sa o faca, in favoarea unor stranieri sau, mai rau, a unor no-name-uri.

De asemenea, decizia lui Libertatu ar fi putut fi inteleasa si prin prisma faptului ca a inceput sa aiba mult mai multi prieteni in PDL, decat in PNL, in compania carora este vazut din ce in ce mai des si pare a se simti destul de bine. Ceea ce nu este de inteles este de ce Cristian Libertatu nu vrea sa le raspunda la telefon liberalilor. Si nu doar liberalilor, ci nici reprezentantilor mass-media. Consilierul judetean Dan Crisan a declarat astazi ca mai multi colegi de-ai sai l-au sunat pe Libertatu in repetate randuri, acesta refuzand sa le raspunda.

Oricat de mult si-ar dispretui colegii (sau fostii colegi), gestul lui Libertatu pare a fi mai mult decat deplasat si al carui sens chiar nu-l intuim...