Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 4 septembrie 2009

VINERI, 4 SEPTEMBRIE 2009

ARGES EXPRES

Salarizarea bugetarilor, în 39 acte normative

Din 1991 şi până astăzi s-au produs numeroase modificări ale nivelului salariilor de bază în anumite sectoare de activitate. Potrivit deputatului PSD, Mircea Drăghici, numărul şi nivelul sporurilor la salariul de bază s-au multiplicat, ceea ce a generat dezechilibre majore între salariile personalului bugetar, mergând până la un raport de 1 la 29. Social-democratul a precizat că în prezent, salarizarea în sectorul bugetar este reglementată de un număr de 39 acte normative, existând peste 400 niveluri de salarizare, ceea ce face imposibilă monitorizarea şi transparenţa în materie. Mircea Drăghici a susţinut că ierarhizarea iniţială între domeniile de activitate din societatea românească a fost de multe ori deformată prin decizii conjuncturale, care nu au ţinut cont de evoluţia firească a importanţei sociale a respectivelor domenii. În opinia acestuia, asemenea motive, dar şi angajamentele politice asumate, au condus la necesitatea unei legi unice şi unitare a salarizării în domeniul bugetar: “Se va crea o nouă ierarhie a salariilor de bază atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu. Această ierarhizare se va face ţinând cont de importanţa, răspunderea, complexitatea activităţii şi nivelul studiilor necesare unei munci de calitate.”
Mircea Drăghici a declarat că raportul dintre salariul minim din sectorul bugetar şi salariul maxim al personalului plătit din fonduri publice trebuie să se apropie de practicile europene: “Salariul de bază va deveni principalul element al câştigului salarial. Acest lucru se va realiza prin includerea în salariul de bază a unor sporuri care au un caracter general (sporul de vechime, indemnizaţia de conducere, indemnizaţia de merit).”

BITPRESS

Draghici, despre salarizarea in domeniul bugetar: este reglementata de 39 de acte normative!

Din 1991 si pana astazi s-au produs numeroase modificari ale nivelului salariilor de baza in anumite sectoare de activitate. Potrivit deputatului PSD, Mircea Draghici, numarul si nivelul sporurilor la salariul de baza s-au multiplicat, ceea ce a generat dezechilibre majore intre salariile personalului bugetar, mergand pana la un raport de 1 la 29.

Social-democratul a precizat ca in prezent, salarizarea in sectorul bugetar este reglementata de un numar de 39 de acte normative, existand peste 400 de niveluri de salarizare, ceea ce face imposibila monitorizarea si transparenta in materie. Mircea Draghici a sustinut ca ierarhizarea initiala intre domeniile de activitate din societatea romaneasca a fost de multe ori deformata prin decizii conjuncturale, care nu au tinut cont de evolutia fireasca a importantei sociale a respectivelor domenii. In opinia acestuia, asemenea motive, dar si angajamentele politice asumate, au condus la necesitatea unei legi unice si unitare a salarizarii in domeniul bugetar: „Se va crea o noua ierarhie a salariilor de baza atat intre domeniile de activitate cat si in cadrul aceluiasi domeniu. Aceasta ierarhizare se va face tinand cont de importanta, raspunderea, complexitatea activitatii si nivelul studiilor necesare unei munci de calitate.”

Mircea Draghici a declarat ca raportul dintre salariul minim din sectorul bugetar si salariul maxim al personalului platit din fonduri publice trebuie sa se apropie de practicile europene: „Salariul de baza va deveni principalul element al castigului salarial. Acest lucru se va realiza prin includerea in salariul de baza a unor sporuri care au un caracter general (sporul de vechime, indemnizatia de conducere, indemnizatia de merit).”

TOP

Întâlnirea de taină de ieri a şefilor PSD a fost degeaba

• Geoană şi ai lui s-au adunat în Argeş ca să mănânce şi să stabilească faptul că nu se schimbă nimic • Social-democraţii au decis să rămână la guvernare
Toată floarea cea vestită a PSD la nivel naţional a fost ieri la Călineşti, în judeţul Argeş, acolo unde, în ambianţa intimă a hanului primarului comunei gazdă, Ion Gavrilescu, social-democraţii au pus ţara la cale înainte de alegerile prezidenţiale. De la şedinţa de ieri a Comitetului Executiv al PSD nu au lipsit nici Adrian Năstase, fost premier, nici Ion Iliescu, fost şef al statului, dar nici oameni precum Victor Ponta (ministru al Relaţiei cu Parlamentul) sau Viorel Hrebenciuc, eminenţa cenuşie a PSD.
Parada şoferilor şi a chelnerilor
Parcarea hanului de pe malul la-cului din Călineşti a fost ieri plină ochi de maşini care mai de care mai scumpe. Sute de mii de euro adunate la un loc. Maşinile, aranjate ca pentru o expoziţie auto, erau păzite de o adevărată mică armată a şoferilor mai-marilor PSD. Şoferii se întreţineau veseli unii cu alţii pe malul lacului, trăgând din când în când cu ochiul şi la câţiva pescari amatori. Pe aleea dinspre bucătărie spre locul unde avea loc, cu uşile închise, întâlnirea social-democraţilor defilau la propriu chelneri încărcaţi cu bucate apetisante spre a potoli foamea aleşilor. Pe platouri - rulouri cu carne, cârnăciori, salate, brânză, chiftele, fripuri la grătar sau înăbuşite, şniţele şi prăjituri, toate stropite din belşug cu apă mi-nerală sau plată, băuturi fine şi răcoritoare. Unii lideri social-democraţi mai ieşeau din când în când la aer să îşi facă siesta, aşa cum s-a întâmplat cu Hrebenciuc. În tot acest timp, reprezentanţii mass-media aşteptau pe terase şi în carele de transmisie să înceapă mult-promisa conferinţă de presă a lui Mircea Geoană, preşedintele PSD, cel care şi-a făcut însă apariţia în faţa jurnaliştilor cu întârziere de ore bune faţă de ora anunţată iniţial. Speriat să nu apară cumva înregistrări din timpul şedinţei secrete, aşa cum s-a întâmplat nu cu mult timp la o altă vizită în ţară, Mircea Geoană a ţinut ca presa să nu aibă acces nici măcar la uşa clădirii în care avea loc şedinţa.
PSD rămâne la guvernare. Până îl dă Băsescu afară
După dezbateri îndelungi departe de ochii presei, Mircea Geoană a susţinut o conferinţă de presă în care a anunţat concluziile Comitetului Executiv de ieri. Cea mai importantă este aceea că, cel puţin pentru moment, PSD rămâne la guvernare alături de PD-L. Geoană l-a atacat însă pe preşedintele ţării, Traian Băsescu, şi şi-a reafirmat intenţia fermă de a candida la rândul său la preşedinţia României. „România nu-şi poate permite o criză politică. Responsabilitatea şi luciditatea trebuie să fie cuvintele de ordine în momentul de faţă. Din păcate, Traian Băsescu vrea ca PSD să fie ţapul ispăşitor pentru această criză economică. PSD este dispus să continue să investească în această formulă de guvernare alături de PD-L, dar dacă Traian Băsescu şi premierul Emil Boc vor alt Guvern trebuie să o spună direct, nu să apeleze la fel de fel de tertipuri. PD-L trebuie să înţeleagă că avem un parteneriat pentru România, nu pentru Traian Băsescu.“, a declarat ieri Geoană la Călineşti.

Mircea Drăghici pledează pentru grila unică de salarizare în sectorul bugetar

Mircea Drăghici, deputat de Curtea de Argeş al PSD, ne-a declarat că legea privind grila unică de salarizare este mai mult decât necesară în contextul în care din 1991 şi până astăzi s-au produs numeroase modificări ale nivelului salariilor de bază în anumite sectoare de activitate. Potrivit deputatului PSD, Mircea Drăghici, numărul şi nivelul sporurilor la salariul de bază s-au multiplicat, ceea ce a generat dezechilibre majore între salariile personalului bugetar, mergând până la un raport de 1 la 29. În prezent, salarizarea în sectorul bugetar este reglementată de un număr de 39 de acte normative, existând peste 400 de niveluri de salarizare, ceea ce face imposibilă monitorizarea şi transparenţa în materie. „Ierarhizarea iniţială între domeniile de activitate din societatea românească a fost de multe ori deformată prin decizii conjuncturale, care nu au ţinut cont de evoluţia firească a importanţei sociale a respectivelor domenii. Asemenea motive, dar şi angajamentele politice asumate, au condus la necesitatea unei legi unice şi unitare a salarizării în domeniul bugetar. Se va crea o nouă ierarhie a salariilor de bază atât între domeniile de activitate cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu. Această ierarhizare se va face ţinând cont de importanţa, răspunderea, complexitatea activităţii şi nivelul studiilor necesare unei munci de calitate. Salariul de bază va deveni principalul element al câştigului salarial. Acest lucru se va realiza prin includerea în salariul de bază a unor sporuri care au un caracter general (sporul de vechime, indemnizaţia de conducere, in-demnizaţia de merit).“, a subliniat Mircea Drăghici.

Partenerii de guvernare se ceartă pentru a deţine controlul asupra alegerilor

Mărturisiri din interiorul coaliţiei PSD-PD-L
Deputatul de Ştefăneşti al PSD Argeş Radu Vasilică a declarat în cadrul emisiunii „Ora Întrebărilor“ de miercuri seară de la Argeş TV că adevărata miză a tensiunilor existente între PSD şi PD-L o reprezintă Ministerul de Interne. Declaraţia lui Vasilică a fost întărită ieri şi de un cotidian central care a arătat că PD-L ar vrea să dea afară PSD de la guvernare pentru a putea avea controlul Ministerului de Interne (deţinut acum de PSD) care se ocupă de organizarea alegerilor prezidenţiale. De asemenea, şi preşedintele PSD Mircea Geoană a spus ieri la Călineşti, în judeţul Argeş, că Traian Băsescu ar vrea să „fure“ de la PSD Ministerul de Interne pentru a putea controla alegerile prezidenţiale.  „Trebuie să o spunem cinstit. Motivaţia acestor provocări venite din partea PD-L este una singură: şi anume, cine numără voturile. Cine deţine controlul Ministerului de Interne şi al Administraţiei care organizează şi veghează la buna desfăşurare a alegerilor. Dar dacă Traian Băsescu este un om politic responsabil, căci de la el vin toate aceste tensiuni în coaliţie, lasă Guvernul să îşi ducă mandatul până la capăt. Singurul beneficiar al unei crize politice ar fi preşedintele ţării căruia îi plac conflictele, dar nu este bine să se întâmple aşa ceva pentru România.“, a declarat Radu Vasilică.

Ţărăniştii aşteaptă clarificări de la liberalii argeşeni

Vasile Mihăilescu, prim-vicepreşedintele PNŢCD Argeş, ne-a declarat că liberalii argeşeni trebuie să îşi clarifice poziţia cât mai rapid pentru ca PNŢCD să poată şti pe cine susţine în alegerile prezidenţiale din noiembrie. „Se pare că în scurt timp scena politică românească va fi bulversată de aşteptata rupere a coaliţiei aflată la guvernare. Aşa cum anticipam, înainte de începerea campaniei electorale pentru prezidenţiale, nefericita coabitare construită împotriva tuturor diferenţelor doctrinare îşi va da obştescul sfârşit. În această degringoladă politică se va crea un culoar favorabil consolidării în forţă pe scena politică a forţelor de dreapta. Asta, deoarece dreapta reprezintă singura soluţie viabilă în aceste momente de criză economică puternică. Şi atunci, îmi permit să-i întreb pe colegii noştri liberali: «Ce aveţi de gând să faceţi?». E timpul să puneţi armele jos, să lăsaţi luptele intenstine care macină organizaţia judeţeană Argeş! Nu că m-ar durea foarte mult cum vă distrugeţi organizaţia, dar aş vrea să ştim dacă trebui să vă susţinem în campanie sau ne vom orienta spre alte sfere politice. Pe 12 septembrie la Bucureşti va avea loc un Congres extraordinar al PNŢCD care va hotărî alianţele pentru prezidenţiale. Pe plan local, însă, se vor face alianţe dictate de interesele specifice fiecărei localităţi sau zone. În aceste condiţii, aşteptăm o clarificare a situaţiei din PNL Argeş pentru a putea crea premisele unui puternic pol de dreapta în Argeş.“, ne-a declarat Vasile Mihăilescu. 

Judecarea recursului lui Miuţescu, amânată

Ieri ar fi trebuit să se judece la Bucureşti recursul formulat de preşedintele PNL Argeş Adrian Miuţescu împotriva deciziei Curţii de Onoare şi Arbitraj a partidului de anulare a alegerilor pentru şefia filialei argeşene. Acest lucru nu a fost însă posibil, mai mulţi membri ai Curţii fiind plecaţi în concediu. Aşa se face că judecarea contestaţiei va fi posibilă abia pe 10 septembrie, deci săptămâna viitoare, aşa cum, de altfel, a şi decis conducerea PNL. Până la clarificarea aspectelor legate de conducerea PNL Argeş organizaţia va fi coordonată din partea conducerii centrale de către Dan Radu Ruşanu, cel care are mai multe proprietăţi în zona de nord a judeţului Argeş.

Boureanu îi ţine partea Elenei Udrea

Deputatul de Piteşti Cristian Boureanu, preşedintele PD-L Argeş, a declarat că tot scandalul în care este implicată Elena Udrea, protejata lui Traian Băsescu ajunsă Ministru al Turismului, nu este decât „o făcătură“. Boureanu susţine că, de fapt, tot acest scandal ar fi artificial şi ar fi „opera“ PSD care ar dori să decridibilizeze PD-L înaintea alegerilor prezidenţiale. „Comisia Udrea nu este decât o strategie de campanie electorală a Partidului Social Democrat. Nu este nimic altceva. Pe noi ne interesează însă actul de guvernare şi nu astfel de comisii care nu au nicio utilitate. I-am auzit cu toţii pe membrii comisiei al căror singur scop era să găsească ceva cu care să o înfunde pe Elena Udrea! Nu contează cum s-a ajuns să se facă înregistrările în comisie, organele abilitate să îşi facă datoria şi să afle, dar important este că membrii acelei comisii nu au alt scop decât să o găsească ţap ispăşitor pe Elena Udrea.“, a spus Boureanu. 

PRM Argeş a cerut ieri Consiliului Local Ştefăneşti excluderea lui Emil Dina

Dina şi-a dat însă demisia şi din Consiliul Local Ştefăneşti
Conducerea PRM Argeş a formulat ieri o cerere către Primăria Ştefăneşti, în atenţia Consiliului Local al oraşului, pentru ca Emil Dina să fie exclus din forul decizional al urbei de lângă Piteşti. Numai că mai-marii PRM Argeş au aflat cu această ocazie că Dina şi-a depus tot ieri demisia din Consiliul Local Ştefăneşti. Dina şi-a dat miercuri demisia din PRM al cărui vicepreşedinte era, conducerea PRM aflând între timp că el avea şi adeziune la PD-L. Există informaţii conform cărora Dina s-ar fi înscris în PD-L pentru a-şi păstra funcţia de condu-cere de la Inspectoratul de Stat pentru Cazane şi Instalaţii de Ridicare (ISCIR) unde şef va ajunge, însă, Valeriu Tudor, fostul său „inamic“ din Ştefăneşti pe care l-a şi înlocuit în Consiliul Local. Conducerea PRM Argeş vrea să ceară, pe de altă parte, membrilor din Ştefăneşti să se reînscrie în partid şi de abia după acest lucru va face o propunere pentru înlocuirea lui Dina care, conform legii privind stoparea migraţiei politice, nu mai poate fi ales local al PRM şi nici al altui partid în acest mandat.

Scandal în şedinţa de ieri - Un consilier judeţean a protestat contra unor propuneri de "Cetăţean de Onoare"

Consiliul Judeţean, acuzat că îi face „Cetăţeni de Onoare“ pe foştii nomenclaturişti comunişti sau pe directorii care au falimentat fabrici
Şedinţă cu scântei, ieri, la Consiliul Judeţean Argeş. În şedinţa extraordinară programată ieri au fost aprobate propunerile pentru decernarea titlurilor de "Fiu al Argeşului", respectiv "Cetăţean de Onoare" al Argeşului. 22 de persoane au fost propuse pentru a primi titlul de "Cetăţean de Onoare", dar prezenţa unor foşti nomenclaturişti pe lista prezentată de Consiliul Judeţean l-a scos din pepeni pe consilierul judeţean Constantin Polexe. Acesta a părăsit sala de şedinţe în semn de protest faţă de prezenţa pe listă a unor foşti prim-secretari comunişti şi a unor directori de întreprinderi care, în opinia sa, nu aveau de ce să primească titlul de "Cetăţean de Onoare".
A propus-o pe Elena Ceauşescu în băşcălie
Încă de la începutul şedinţei Constantin Polexe a propus un amendament prin care a solicitat să fie retrase de pe listă propunerile privindu-i pe "foştii nomenclaturişti comunişti şi pe directorii care au falimentat fabrici şi au lăsat mii de oameni fără servicii". Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean, a ascultat şi alte păreri pro şi contra acestui amendament, după care a decis să supună aprobării fiecare propunere în parte. După ce o parte dintre consilierii PD-L şi cei ai PNL s-au abţinut în privinţa propunerii privindu-l pe primarul din Topoloveni, Gheorghiţă Boţârcă, a venit rândul unui fost prim-secretar al judeţului, Gheorghe Catană. "Este o problemă de principiu. De ce să nu o facem şi pe Tăvarăşa (n.r. Elena Ceauşescu) cetăţean de onoare, pentru că a construit combinatul chimic de la Piteşti şi a dat de lucru la oameni?", a spus, ironic, Polexe. "Nu putem să-i băgăm în aceeaşi oală şi pe comunişti, şi pe securişti, şi pe cei ce au făcut puşcărie politică, de exemplu!", a intervenit şi consilierul PNL Marius Postelnicescu. A venit apoi rândul fostului director de la ARO Câmpulung Muscel, Nicolae Matea. "A stins lumina la ARO!", a intervenit prompt Polexe. Când însă în discuţie a apărut propunerea privindu-l pe fostul primar din Câmpulung de dinainte de 1989 Gheorghe Oancea, Polexe - originar din Câmpulung - nu a mai rezistat. "Este prea mult! Mai veniţi şi cu un primar care a demolat Câmpulungul! Nu mai pot!", a spus Polexe, părăsind apoi imediat şedinţa. Toate propunerile au fost însă aprobate, chiar dacă la unele dintre ele au mai existat comentarii şi voturi împotrivă sau abţineri de la vot.

Georgiu Gingăraş, blocat de concediul medical al directorului încă în funcţie

Fostul ministru al Tineretului şi Sporturilor nu poate să îşi preia funcţia de director al Serviciului POS Mediu Piteşti
Georgiu Gingăraş, fost ministru al Tineretului şi Sporturilor în guvernarea Năstase, rămâne în continuare singurul fost candidat al PSD Argeş pentru funcţia de deputat (în toamna lui 2008) care încă nu a obţinut o funcţie publică de condu-cere. Ajuns în Consiliul Judeţean după ce o serie de colegi de partid au renunţat la statutul de ales local pentru alte funcţii, Georgiu Gingăraş părea că va scăpa de blestemul neocupării unei funcţii în momentul în care PSD l-a nominalizat pentru postul de conducere al Serviciului POS Mediu Piteşti (care coordonează activitatea mai multor judeţe). Deşi nominalizarea a fost făcută în urmă cu două luni, nici până acum însă Gingăraş nu şi-a luat postul în primire!
Gingăraş, blocat de Baron
De ce s-a întâmplat acest lucru? Deoarece directorul pe care Gingăraş ar trebui să-l înlocuiască în funcţie la POS Mediu Piteşti ţine postul blocat, fiind în concediu medical! Este vorba de Petruţa Baron, cea care a fost numită de PNL pe această funcţie. Aşa se face că Gingăraş stă cu propunerea de numire în buzunar şi nu poate să îşi vadă îndeplinită dorinţa de a conduce o instituţie publică. Deputatul de Ştefăneşti al PSD Radu Vasilică ne-a declarat că această situaţie nu este unică în Argeş. „Este inadmisibil ce se întâmplă! Sunt oameni care nu înţeleg că a venit altă putere şi că este vremea să se dea la o parte, este şi lege în acest sens. În cazul de la POS Mediu situaţia este şi mai rea deoarece, pentru că nu are cine să semneze, un proiect de milioane de lei pentru amenajarea Văii Miceasca nu poate fi pus în practică deşi este aprobat. Ori, se ştie ce prăpăd a făcut pârâul din zona respectivă la inundaţiile din 2005!“, ne-a declarat Radu Vasilică.

Primăriile din Argeş au început să solicite bani pentru creşterea suprafeţei spaţiilor verzi

30 de Primării din judeţul Argeş au depus la Ministerul Mediului proiecte pentru obţinerea de fonduri nerambursabile pentru creşterea suprafeţelor de spaţii verzi în localităţi. Proiectele mai pot fi depuse în acest scop la Ministerul Mediului până pe 15 septembrie. Pentru anul 2009, suma alocată este de 200 de milioane de lei, dar valoarea finanţării acordate pentru un proiect variază între 200.000 şi 2.000.000 lei, în funcţie de mărimea unităţii administrativ-teritoriale şi de tipul amenajărilor avute în vedere. Pentru că este municipiu reşedinţă de judeţ desemnat de Guvern ca fiind pol de dezvoltare urbană, municipiul Piteşti poate beneficia însă de fonduri pentru mai multe proiecte, şi nu doar pentru unul.  Scopul programului derulat de Ministerul Mediului este acela ca localităţile din toată ţara să ajungă la norma de spaţiu verde pe cap de locuitor stabilită de Uniunea Europeană, respectiv 26 metri pătraţi pe cap de locuitor.

Consiliul Judeţean Argeş a inventat şi titlul de „Primar de Carieră“

Pentru a mulţumi cât mai multe persoane, având în vedere că nu toţi edilii şi oamenii de afaceri din Argeş pot primi titluri de „Fiu al Argeşului“ ori de „Cetăţean de Onoare“, Consiliul Judeţean a inventat încă un premiu în cadrul „Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului“. Este vorba de titlul de „Primar de Carieră“ care va fi acordat primarilor care se află la cel de-al V-lea mandat. În această ca-tegorie (pe lângă primarii din Piteşti Tudor Pendiuc şi din Topoloveni Gheorghiţă Boţârcă ce vor primi titlul de „Cetăţean de Onoare“) au fost incluşi 5 edili din judeţ. Iată care sunt primarii ce vor primi în acest an titlul de „Primar de Carieră“:
l Vasile Nica, primar Valea Danului
l Eugen Pătru, primar Pietroşani
l Ion Preda, primar Ciomăgeşti
l Ion Toader, primar Cetăţeni
l Dumitru Voicu, primar Miceşti.

Contestatarii primarului Fănel Proca au formulat plângeri penale împotriva acestuia

Săptămână agitată în cazul complicat al admi-nistraţiei de la Berevoieşti. După cum se ştie, prefectul Marcel Proca a emis deja un ordin pentru organizarea unui referendum de dizolvare a Consiliului Local, la cererea primarului Fănel Proca, însă mai mulţi aleşi locali contestă acest ordin. Mai mult, aleşii locali vor depune azi la secţia de contencios administrativ o contestaţie în instanţă la ordinul prefectului Proca. Până una alta, însă, încă de luni au fost formulate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Muscel două plângeri penale împotriva primarului Fănel Proca.
Acuzat de abuz în serviciu şi de fals
Robert Badea, consilier local al PNL, unul dintre li-derii mişcării locale împotriva primarului din Berevoieşti, ne-a declarat ieri că plângerile penale împotriva lui Fănel Proca au fost deja înregistrate la Parchet. Badea îşi pune mari speranţe în acest demers, la fel cum speră ca referendumul să fie anulat printr-o hotărâre a instanţei. „Prima plângere penală împotriva primarului este pentru fals şi uz de fals în înscrisuri pu-blice, a modificat o hotărâre de Consiliu Local. A doua plângere penală este pentru abuz în serviciu. A emis un act care interzice aleşilor locali să intre în Primărie, iar acest lucru este un abuz.“, ne-a declarat Badea. Astăzi va avea loc şi o întâlnire a consilierilor cu un avocat pentru formularea contestaţiei la ordinul de organizare a referendumului.

CURIERUL ZILEI

PSD nu iese de la guvernare

Faptul cã Argeşul este un fief al PSD a fost confirmat încã o datã ieri, cu ocazia reuniunii de la Cãlineşti a liderilor acestui partid. Nu mai puţin de 70 de persoane, printre care Iliescu, Geoanã, Nãstase, s-au întrunit pentru discuţii care au durat mai bine de 12 ore la pensiunea turisticã a primarului Gavrilescu, situatã la ieşirea din comuna pe care acesta o administreazã. Aici, Comitetul Executiv al PSD a decis rãmînerea partidului la guvernare, dar şi strategia dupã care se vor ghida în perspectiva alegerilor prezidenţiale.    

„Un viitor pentru clubul Bãsescu sau unul pentru România?“

În prima parte a discuţiilor, aceştia au stabilit principalele mesaje faţã de partenerii din coaliţie, avîndu-l însã ca ţintã directã pe preşedintele Traian Bãsescu. „În acest moment, România nu-şi poate permite o crizã politicã menitã sã agraveze situaţia economicã şi socialã. Responsabilitatea şi luciditatea sînt cuvintele de ordine pe care trebuie sã le respectãm în aceastã perioadã. Actualul preşedinte încearcã sã gãseascã un ţap ispãşitor pentru aceastã crizã, doreşte ca  PSD sã piardã alegerile. Existã o intenţie, aceea ca principalele ministere sã fie în mîna celor apropiaţi actualului preşedinte“, a declarat Mircea Geoanã. El a fãcut referire în acest sens la Ministerul de Interne, care acum revine PSD, dar care se zvoneşte cã ar urma sã ajungã în partea PD-L, întrucît se intenţioneazã „asigurarea unor pîrghii care sã permitã controlul alegerilor“. „Ce mã deranjeazã pe mine în schimb este abuzul pe care unele instituţii îl fac în legãturã cu campania electoralã. Decizia aparţine Guvernului şi primului-ministru dacã doresc ca guvernarea sã continue.
PSD este pregãtit sã investeascã în actuala guvernare“, a precizat liderul social-democrat. „Dacã actualul preşedinte doreşte sã schimbe actuala majoritate, acest lucru trebuie spus în mod direct“, a mai punctat preşedintele PSD. Acesta a anunţat cã, în ultima decadã a lunii septembrie, va fi lansat oficial candidatul PSD la alegerile pentru Preşedinţia României, în cadrul unui Congres Extraordinar, arãtînd cã miza scrutinului de la sfîrşitul lui noiembrie „este simplã şi clarã: sau construim un viitor pentru clubul Bãsescu sau un viitor pentru România“. Preşedintele social-democrat a transmis cîte un mesaj fiecãrui partid politic. Pe cei de la PD-L i-a atenţionat cã rãmînerea la guvernare a PSD depinde de abordarea relaţiilor în interiorul coaliţiei. „Plecarea lui Traian Bãsescu este o veste bunã şi pentru PD-L“, a accentuat Geoanã. În ceea ce priveşte PNL şi UDMR, Mircea Geoanã a fost destul de generalist, afirmînd în privinţa liberalilor cã „avem cu toţii obligaţia de a gãsi formule de redresare economicã“, iar în privinţa UDMR, cã „viitorul maghiarilor în România depinde de viitorul României în ansamblu“.

„În zona ministerului economic, abordarea e contabilã“

În ceea ce priveşte partea legislativã, Mircea Geoanã a mai declarat cã a însãrcinat grupul parlamentar al partidului sã gãseascã o modalitate de a-i sprijini pe cei care au contractat credite personale, dar care nu mai au posibilitatea rambursãrii lor dupã aceeaşi grilã. De asemenea, acesta a mai menţionat faptul cã „în zona ministerului economic, efectele sociale ale crizei au o abordare oarecum contabilã“, susţinînd cã PSD spune „Nu“ şomajului. „Parlamentarii noştri vor prezenta luni iniţiative legislative legate de fondul de locuinţe, de facturile la întreţinere, dar şi de încãlzirea CET-urilor care au probleme“, a completat liderul social-democrat. Acesta a mai precizat cã anumite proiecte de legi pe care Guvernulşi-a asumat rãspunderea mai au nevoie de rafinare, cum ar fi legile educaţiei, pe care PSD va formula amendamente la care sperã ca premierul Emil Boc sã rãspundã receptiv, dar ş i pe legile privind salarizarea unicã, în cazul cãrora ministrul Muncii va mai lucra cu partenerii sociali. Geoanã a argumentat cã PSD-PC are dreptul sã aducã „corecţiile necesare“ pe nişte proiecte de lege care sînt „rezultatul unei munci nocturne a Guvernului“.

Viorel Hrebenciuc  nu a participat la prima parte a discuţiilor

Deşi presa fãcea tot felul de speculaţii, senatorul de Costeşti Constantin Tãmagã a spus relaxat, la ora 10.30, cã nu e vorba de nici o ieşire de la guvernare. Parlamentarul de Argeş a purtat însã marca de la curea la vedere, simbolul D&G strãlucind puternic în soare. Acesta nu a participat la toate discuţiile, preferînd sã stea pe terasã. Nici liderul Viorel Hrebenciuc nu a asistat la prima parte a întîlnirii, acesta ajungînd destul de tîrziu la Cãlineşti. Odatã venit, el s-a oprit tot pe terasã, alãturi de nişte tineri. Mai tîrziu au ajuns şi Victor Ponta, dar şi Marian Vanghelie. Discuţiile s-au prelungit atît de mult, încît de la ora 13.00, cînd a fost anunţatã iniţial conferinţa de presã, aceasta s-a ţinut abia la 16.30. Liderul PSD de Argeş Constantin Nicolescu nu a rãmas la întîlnirea cu presa, plecînd în grabã, dupã ce a luat masa, la şedinţa de Consiliu Judeţean, care era programatã sã înceapã la 17.00. Acesta nu a dorit sã rateze dezbaterea care avea sã urmeze, tema fiind nominalizarea Fiilor Argeşului şi Muscelului. Nicolescu
s-a întors însã la Cãlineşti dupã finalizarea şedinţei, pentru discuţii referitoare la campania prezidenţialã. Toţi cei care au participat la reuniunea de la pensiunea primarului Gavrilescu au venit cu şoferii, iar majoritatea cu SPP-iştii, aceştia formînd un grup de douã ori mai mare decît al ziariştilor. Nici numãrul acestora nu a fost scãzut, presa şi televiziunile naţionale fiind direct interesate.

Meniul, bogat în salate

În pauza dintre discuţii, liderii PSD (parlamentari, miniştri, preşedinţi de filiale) au fost invitaţi la un bufet suedez, bucãtarul principal întrecîndu-se în aranjamente care mai de care. Nu au lipsit brînzeturile, caşcavalul, fileul, salamul, salatele de varzã cu morcovi, puiul shanghai, cîrnãciorii, ficãţeii şi friptura. Pentru desert au fost aduse miniecleruri cu vanilie şi ciocolatã, dar şi miniamandine. De asemenea, strugurii au fost prezenţi la masa liderilor PSD. De ospitalitatea primarului Nicolae Gavrilescu au beneficiat încã de miercuri seara secretarul general al partidului, Liviu Dragnea, darşi o parte dintre organizatori. Tot de partea de organizare s-au ocupat şi membri din terioriu, care au fost de cu seara la pensiunea de la Cãlineşti, pentru aranjarea locului. Ei au fãcut de la dezlipirea diverselor afişe pînã la aranjarea camerelor. La conferinţa de presã, Mircea Geoanã a fost singurul care a participat, acesta fiind invitat în faţa ziariştilor de purtãtorul de cuvînt al partidului, parlamentarul de Argeş Bogdan Niculescu Duvãz. Şi primarul Tudor Pendiuc a participat la întîlnire, acesta fiind prezent de la 10 pînã la 16.20. El nu a dorit sã facã declaraţii, spunînd cã Mircea Geoanã ne va rãspunde la întrebãri. Dupã finalizarea primei runde a discuţiilor, preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a plecat înspre Bucureşti.

Bani europeni dati de CJ cu dedicatie

Prin programul PHARE 2005, pentru combaterea efectelor inundaţiilor, Consiliul Judeţean Argeş a obţinut un contract în valoare de 2.436.962 euro fãrã TVA, din care 1.656.130 euro fãrã TVA finanţare PHARE, pentru reconstrucţia de poduri. La inundaţiile din 2005 au fost afectate 28 de poduri şi podeţe în Argeş. Dintre ele, au fost alese trei, în comune cu primari PSD: Cãteasca, Ciomãgeşti şi Valea Danului. Perioada contractului era între 30 mai 2007 şi 31 august 2009, dar şansele de a mai obţine banii europeni s-au redus dramatic.

Proiect pentru sponsorii de partid

La licitaţia pentru studiul tehnic, din septembrie 2007, a participat firma piteşteanã Proiect Infra 2005, alãturi de o firmã din Bucureşti, mai mare şi cu portofoliu mai bogat. Nici o surprizã! A cîştigat firma abonatã şi la cîştigarea multor alte licitaţii organizate la Piteşti. Criteriul a fost preţul mai scãzut, iar valoarea contractului - 173.500 lei, plus TVA. Proiectul a bãtut apoi multã vreme pasul pe loc, Consiliul Judeţean invocînd „procedurile greoaie“ şi faptul cã unul din cele trei drumuri,  din Valea Danului, a ieşit din administrarea sa, deşi Caietul de sarcini a fost votat în orb de consilierii judeţeni, fãrã sã observe mãcar cã pe site este prezentat tot studiul vechi. Şi licitaţia pentru execuţie, organizatã în martie 2009, a fost cîştigatã de o firmã care şi-a adjudecat în ultimii ani aproape toate lucrãrile importante ale Primãriei şi Consiliului Judeţean: Zeus SA. Fiindcã nu avea experienţã în construirea de poduri, pentru aceastã licitaţie s-a asociat cu Metabet CF SA şi cu o firmã din Slatina, SC ADT SA. Patronii Proiect Infra, Zeus şi Metabet CF (Ecaterina Pletoiu, Grigore Dobre şi Constantin Pãnescu) au fost cu toţii sponsori indirecţi ai PSD, în 2004, prin Trofeul Calitãţii (plata unei taxe de participare la un simpozion, care a fost direcţionatã spre tipãrirea de afişe electorale). Numele lui Grigore Dobre, apare şi în lista sponsorilor PSD în 2004, în Dîmboviţa, în timp ce firma olteanã este deţinutã chiar de un senator social-democrat, Ioan Toma, care, ca toţi parlamentarii partidului, are calitatea de sponsor oficial, în 2004 şi în 2008.
Garanţia PSD: jumãtate de secol

Anunţatã doar pe SEAP, licitaţia a avut nouã participanţi, iar comisia a fost obligatã de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sã o reia dupã douã luni, cîştigãtorul rãmînînd. Criteriile de atribuire stabilite de aparatul CJ au fost: preţul - 60% din punctaj, durata de execuţie - 15%, programul calitãţii pentru lucrare - 10%, perioadã de garanţie - 15%. Din cele cinci oferte rãmase ca fiind conforme, firma Zeus, care acum 15 ani nu avea mai mult de cinci angajaţi, a reuşit sã iasã prima, oferind o garanţie de… 50 de ani, care i-a fost acceptatã, deşi Legea achiziţiilor (34/2006) interzice trucul „factorilor de evaluare ce nu reflectã avantaje economice“.
Specialiştii de la firmele de proiectare din oraş evitã sã vorbeascã despre criteriile dupã care s-a putut calcula un astfel de termen, însã în mediile constructorilor se cunoaşte cã garanţia se acordã pentru un eventual viciu ascuns al construcţiei, care, dacã existã, iese la ivealã în cel mult doi ani, dupã aceastã perioadã construcţia nemaifiind afectatã decît de eventuale calamitãţi. Conform Ordinului Nr. 1014/2001 al ministrului Finanţelor, chiar şi în perioada de garanţie executantul nu face, pentru defectele care nu au apãrut din vina lui, decît remedieri doar contra cost. Specialistul Inspectoratului de Stat în Construcţii pe astfel de probleme, inspectorul Violeta Mihaela Stancu, a acceptat sã discute despre garanţii, la modul general, nedorind sã audã de vreun caz concret. „Durata de viaţã a unui pod este de 50 - 100 de ani, dacã se fac toate lucrãrile de întreţinere prevãzute în norme. Se face o recepţie la terminarea lucrãrilor şi o recepţie finalã, la expirarea garanţiei. Noi verificãm dacã se fac recepţiile, dar perioada de garanţie se stabileşte conform contractului între investitor şi executant. Garanţia nu e totuna cu durata de viaţã, iar dacã un investitor acceptã o garanţie atît de mare, o face doar pe rãspunderea lui. De el depinde, pentru cã tot el stabileşte şi eventualele condiţii pe care le pune, pentru a putea accepta o astfel de garanţie“, ne-a declarat Violeta Stancu.

Directorul DPFI: „Am cãutat calitatea şi un criteriu avantajos financiar“

ªefa Direcţiei de Programe cu Finanţare Internaţionalã din cadrul Consiliului Judeţean Argeş, Luminiţa Enescu, nu considerã, însã, o problemã cã la cele douã licitaţii, de proiectare şi execuţie, s-au impus criterii diferite. „La cea pentru execuţie nu a mai contat doar preţul cel mai scãzut, pentru cã, în fond, suma era stabilitã prin proiectul cîştigat, deci nu ne avantaja dacã aveam acest criteriu, fiindcã banii rãmîneau necheltuiţi. Am cãutat în primul rînd calitatea şi trebuia sã existe un criteriu care sã descrie oferta cea mai avantajoasã financiar pentru noi“, explicã directoarea DPFI apariţia criteriului decisiv al garanţiei. Preşedinta comisiei de licitaţie pentru contractul de execuţie lucrãri, Codruţa Mercea, membru şi în comisia pentru contractul de servicii, considerã, la rîndul ei, cã totul s-a desfãşurat corect. „În urma contestaţiei, s-au reevaluat ofertele şi au intrat la evaluare şi firmele contestatare. Atunci, vãzînd diferenţele între garanţii, am cerut un rãspuns pe aceastã temã de la Inspectoratul de Stat în Construcţii.  Am avut şi un observator de la Direcţia Finanţelor Publice şi a fost, de asemenea, de pãrere sã cerem un rãspuns de la cineva specializat. Am primit rãspuns de la Inspectoratul de Stat în Construcţii Argeş şi în el s-a spus cã oferta respectivã nu poate fi consideratã drept neconformã. Pentru cã este lucrare de geniu, garanţia poate varia între 48 şi 600 de luni, se spunea în adresa pe care am primit-o“, ne-a explicat şefa comisiei de evaluare, care nu vrea sã comenteze şi de ce, în acest caz, unii au fãcut, practic, figuraţie la licitaţie, renunţînd sã acorde aceeaşi garanţie maximã, pentru a obţine şi ei punctajul maxim: „Au avut cu toţii aceleaşi informaţii la dispoziţie, atunci cînd au participat la licitaţii, şi nu pot sã-mi dau eu cu pãrerea de ce unii au pus doar 48 de luni, iar alţii 600 de luni“. Codruţa Mercea nu crede cã rãspunderea acceptãrii acestei garanţii nerealiste îi aparţine. „Eu sînt economist, nu inginer, de aceea am cerut o adresã de la Inspectoratul de Stat în Construcţii Argeş. Hotãrîrea noastrã are şi aviz de la autoritatea contractantã, ADR Sud - Muntenia, deci este legalã. Eu nu îmi permiteam sã refuz, sã pierd banii europeni“, spune ea, deşi nu aratã şi de unde ar fi venit acest risc. I se pare, însã, un lucru de luat în seamã cã o parte din garanţia de bunã execuţie se recupereazã de cãtre firmã de-abia la finalul perioadei de garanţie, o condiţie pusã în mod egal tuturor ofertanţilor şi care, în cazul firmei Zeus, reprezintã renunţarea la o parte din sumã. „Dacã firma respectivã acceptã acest lucru, înseamnã cã îşi permite aşa ceva“, mai constatã Codruţa Mercea.
 
Din tabel se vede cum Zeus a cîstigat, desi avea pretul cel mai mare.
Firmele participante au propus termene de executie la fel de nerealiste,
dar cu mari diferente la garantie
„S-au fãcut gropile fundamentale“

La sfîrşitul lui iulie, pe şantierul de la Cãteasca se vedea doar o agitaţie pentru turnarea a doi piloni lîngã unul din maluri şi era o certitudine cã podul - o structurã complexã de 180 de metri - nu se putea termina într-o lunã. Locuitorii din zonã ne-au spus cã nici pe 1 iunie nu începuse lucrul, ci cu aproximativ o lunã mai tîrziu. Am întrebat pe cîţiva lucrãtori dacã terminã lucrarea anul acesta şi ne-au rãspuns, fugitiv şi cu privirea în jos: Nu. Localnicii din apropiere ştiu de la muncitori cã, dacã totul merge în ritmul bun de acum, podul ar putea fi gata cam într-un an şi jumãtate. Luminiţa Enescu acorda, însã, credit total firmei Zeus. „Ce se întîmplã, dacã nu e gata totul pînã pe 31 august? Ba trebuie sã fie gata!“, insista ea, frizînd absurdul. Cum era de aşteptat, în prezent, la Cãteasca nici urmã de pod, ci în continuare se foreazã acolo unde urmeazã sã se ridice nişte stîlpi. Nici mãcar la Ciomãgeşti, unde lucrarea este mai micã, nu se circulã încã pe pod, ci mai trebuie turnat un strat de astfalt şi „e posibil sã se dea drumul la circulaţie sîmbãtã“, dupã cum ne-a declarat primarul. Luminiţa Enescu spune, însã, cã de la Ciomãgeşti a primit notificare cum cã lucrarea deja s-a încheiat, iar pentru Cãteasca termenul a fost prelungit de minister pînã la sfîrşitul lunii noiembrie, ceea ce din nou i se pare suficient. „Nu era aberant nici termenul propus iniţial, era sustenabil. Specialiştii de pe şantier au spus cã vor lucra sîmbãta şi duminica, iar dacã vremea va permite şi nu va ploua, se poate şi termina. Ce vedeţi acum sînt nişte gropi, dar acele gropi sînt fundamentale. Cînd se va încheia cu ele, dacã vremea va permite întãrirea betonului, se va adãuga structura metalicã, din care s-a fãcut deja circa o treime“, spuneşefa Direcţiei de Programe cu Finanţare Internaţionalã, încercînd sã ne convingã cã o firmã îş i face planificarea bazîndu-se pe faptul cã nu plouã toamna. Dacã obiectivul nu va fi realizat la timp, contractul nu va fi finanţat de UE nici mãcar pentru ce s-a realizat pînã acum, în caz cã nu se va mai gãsi încã o chichiţã salvatoare pentru firmele prietene.

ARGESUL

La întrunirea de la Călineşti P.S.D. a decis: rămâne la guvernare

Ieri, la Călineşti, toţi liderii social-democraţi s-au reunit în şedinţa Comitetului Executiv, ocazie cu care au discutat despre posibilitatea ieşirii de la guvernare, despre situaţia economică a ţării şi despre campania electorală pentru alegerile prezidenţiale. Astfel, în a două parte a lunii octombrie, Mircea Geoană va fi lansat oficial, în cadrul unui congres, drept candidatul P.S.D. pentru preşedinţia ţării, cu sloganul: „Geoană, preşedinte al tuturor românilor!”.
Social-democraţii au decis în Biroul Executiv organizat la Călineşti că nu vor ieşi de la guvernare, condiţionând însă decizia de o relaxare a presiunilor pe care Traian Băsescu şi P.D.-L. le fac asupra partenerilor de coaliţie. Geoană a motivat decizia afirmând că România ar intra într-o criză mult mai profundă, care ar fi generată de criza politică. „În acest moment, România nu-şi poate permite o criză politică, ce poate agrava situaţia economică şi socială şi aşa gravă. Luciditatea şi responsabilitatea trebuie să fie cuvântul de ordine. Preşedintele statului vrea să găsească un ţap ispăşitor pentru criză şi vrea ca acest ţap să fie P.S.D. Este şi o intenţie pe care o descurajăm ca, în perspectiva alegerilor, ministerele care se ocupă de organizarea scrutinului să fie în mâna preşedintelui. Preşedintele şi premierul trebuie să îşi dorească P.S.D. la guvernare! Miza alegerilor prezidenţiale este simplă şi clară: sau construim un viitor pentru grupul Băsescu, sau unul pentru România. Plecarea lui Băsescu  este o veste bună şi pentru P.D.-L. Noi vrem să continuăm, cu toate deficienţele acestei guvernări. Dacă preşedintele vrea să schimbe această majoritate, să o spună direct.
În privinţa angajării răspunderii Guvernului, considerăm că actualele proiecte de legi au încă nevoie de rafinare. I-am încurajat pe miniştrii Andronescu şi Sârbu să continuie în ritm accelerat negocierile cu societatea civilă pentru ca aceste legi să nu fie făcute în întunericul serii la guvern. P.S.D. îşi rezervă dreptul de a aduce în Parlament corecţiile necesare şi sunt convins că premierul va primi cu receptivitate amendamentele din Parlament, care vor crea un cod al educaţiei solid”, a fost primul mesaj al lui Geoană. 
Îngrijorat că serviciile de informaţii lucrează pentru Băsescu 
Preşedintele P.S.D. a lăsat să se înţeleagă că miza pentru care P.D.-L. ar dori să preia conducerea Ministerului de Interne ar fi aceea de a controla organizarea alegerilor şi a anunţat că P.S.D. va cere un control sporit al Parlamentului în privinţa activităţii serviciilor de informaţii, pe care le acuză că ar lucra în folosul lui Traian Băsescu şi că ar putea fi folosite pentru a influenţa rezultatul alegerilor. „Ar trebui întrebat Traian Băsescu ce ar dori să facă cu Ministerul de Interne. Probabil că vor să aibă anumite pârghii în organizarea alegerilor. Ceea ce mă îngrijorează este însă implicarea serviciilor de informaţii în favoarea actualului preşedinte cu ceea ce se întâmplă până şi la şedintele noastre interne de partid. P.S.D. va avea o intervenţie în Parlament pentru a reglementa activitatea acestor instituţii, astfel încât să fim siguri că aceste alegeri vor fi câştigate nu de bani, nu de tot felul de intervenţii, de presiuni şi de informaţii, ci de românii care vor merge la vot”, a spus Geoană.
Asumare,
dar cu dezbateri
În privinţa angajării răspunderii de către Guvern a celor trei legi, social-democraţii afirmă că este nevoie de dezbateri în Parlament pentru îmbunătăţirea acestor proiecte. „Premierul Boc va trimite scrisoarea de angajare a răspunderii pe baza unor texte de legi care încă nu sunt gata. Înseamnă că se va mai munci la aceste legi până la sfârşitul acesta de săptămână. Această scrisoare ajunge la birourile reunite ale Parlamentului, care stabilesc termenele de dezbatere. Lucrurile pot lua altă turnură dacă vreun partid depune o moţiune de cenzură. Dreptul suveran al Parlamentului este acela de a acorda timp necesar pentru dezbatere. Nu va fi o chestiune de 2-3 zile, va fi o dezbatere în Parlament. Nu cred că premierul vrea o lege a educaţiei strâmbă, soluţii anticriză care să adâncească această criză sau o lege a salarizării unice cu efecte perverse în societate. Eu fac apel ca orice amendament să fie primit cu receptivitate şi să fie dezbătut, pentru că e greu de crezut că în toiul serii, după discuţii îndelungi la Guvern, se poate veni cu cea mai bună soluţie”, a afirmat Geoană.  
Şcoala începe
pe 14 septembrie!
Ministrul Ecaterina Andronescu a anunţat că noul an şcolar va începe, cu siguranţă, la data de 14 septembrie. „Nici nu se pune problema ca anul şcolar să nu înceapă la timp; va începe la data de 14 septembrie”, a precizat Andronescu, care a eliminat astfel riscul ca şi cadrele didactice să între în concediu fără plată timp de 10 zile, aşa cum a venit ordin de la Guvern.
Proiectul lui Miclea are doar enunţuri 
Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a negat informaţiile apărute în presa centrală conform cărora ar fi fost supusă la presiuni şi ameninţată cu remanierea dacă nu ar fi acceptat ca asumarea răspunderii să fie făcută pe proiectul lui Mircea Miclea. Andronescu a subliniat că este nevoie de dezbateri în Parlament şi că ar fi o mare eroare ca acest cod al educaţiei să fie politizat. „Eu îmi doresc, în primul rând, ca educaţia să beneficieze de un cod corect, care să aducă beneficii şi nu să adâncească criza. Nu ştiu cum va fi viitoarea lege a educaţiei. Nu mă interesează să fie legea mea. Nu cred că este normal ca acest cod să fie 90% al lui Miclea şi 10% al meu. Această lege trebuie să fie dezbătută în Parlament, pentru a fi cu adevărat o lege bună. Dacă cineva încearcă să politizeze acest cod, face o mare eroare. Citiţi proiectul elaborat de mine şi pe cel al lui Miclea şi o să vedeţi că unul este un cod în adevăratul sens al cuvântului, iar celălalt este doar un cumul de enunţuri“, a precizat Andronescu.

Înlocuirea lui Cioloş ne-ar costa mult

Preşedintele P.D.-L. Argeş, Cristian Boureanu, susţine că o eventuală schimbare a propunerii din partea României privind comisarul european ar putea echivala cu pierderea acestui post, pentru că toată munca de lobby care a fost începută în urmă cu mai mult timp ar fi în zadar. Din partea României, care îşi doreşte postul de comisar european pe agricultură, a fost vehiculat numele lui Dacian Cioloş. „În această perioadă se definitivează alegerea comisarilor europeni. Dacian Cioloş a fost de multă vreme inclus în acest lobby făcut la Parlamentul European de către diplomaţia românească şi o altă propunere făcută acum ar diminua şansele să păstrăm un portofoliu de comisar european. Această situaţie ar fi consumată în condiţiile în care agricultura este o prioritate în programele de guvernare ale tuturor partidelor”, a precizat Boureanu.