Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 4 noiembrie

MARTI, 4 NOIEMBRIE 2008
TOP
Social-democraţii argeşeni au apelat la Iliescu să le ridice scorul electoral
Ion Iliescu, preşedintele de onoare al PSD, fost preşedinte al României, este asaltat în ultima vreme de soli-citări de la candidaţii la alegerile parlamentare să le fie alături în campania electorală. Iliescu - care nu va mai candida pentru un nou mandat de senator sau deputat - a răspuns favorabil doar anumitor organizaţii judeţene ale PSD. Printre acestea se numără şi PSD Argeş. Iliescu va veni în Argeş însă spre finalul lunii noiembrie, social-democraţii argeşeni sperând ca această vizită să ridice scorul candidaţilor din alegerile parlamentare.

A început goana după lipitorii de afişe
Campania electorală pică cum nu se poate mai bine pentru studenţii sau elevii care vor să scoată un ban în plus pentru distracţie. Cererea de lipitori de afişe şi tineri care să împartă materiale electorale promoţionale este mare, aşa că şi tarifele percepute de tineri sunt mari. Aşa se face că s-a ajuns şi la contracte de 500 de euro pentru întreaga campanie electorală pentru tineri dispuşi să alerge cât e ziua de lungă pentru a face imagine unora sau altora dintre candidaţi. Cel mai bine plătesc PSD, PD-L şi PNL.

Boureanu şi Miuţescu îşi joacă viitorul politic în aceste alegeri
Singurii preşedinţi de partide din Argeş pentru care alegerile parlamentare de la 30 noiembrie pot fi capitale pentru cariera lor politică sunt Cristian Boureanu şi Adrian Miuţescu. Pentru cei doi, acest scrutin are, înainte de toate, o miză personală. În cazul în care nu ar câştiga, fiecare, un al doilea mandat de deputat, Boureanu şi Miuţescu ar risca să piardă şefia filialelor pe care le conduc.
Stolojan nu l-ar mai putea salva pe Boureanu
Fiecare are duşmani puternici în partidele lor, în PD-L şi, respectiv, în PNL Argeş, care abia aşteaptă un astfel de eşec. În privinţa lui Cristian Boureanu, eventuala sa nealegere ca deputat, coroborată cu un eventual scor electoral slab al PD-L în Argeş, l-ar putea aduce în disgraţia lide-rilor centrali, existând posibilitatea ca, într-o astfel de situaţie, Emil Boc, Vasile Blaga şi ceilalţi conducători de la Bucureşti să-l demită de la şefia fi-lialei. Dacă s-ar ajunge la aşa ceva, se pare că nici măcar prietenul său, Theodor Stolojan, nu l-ar mai putea scăpa, de această dată, aşa cum s-a întâmplat după alegerile locale din iunie. Amintim că atunci, deşi PD-L Argeş nu a îndeplinit criteriile partidului, înregistrând un scor cu peste 5% sub media naţională a PD-L, fără a fi câştigat preşedinţia Consiliului Judeţean şi funcţia de primar al Piteştiului, Boureanu a fost menţinut în funcţie la intervenţia lui Stolojan. Cine l-ar înlocui? Deocamdată, nu se ştie foarte clar. Totuşi, conflictul dur pe care l-a avut cu acesta şi ambiţia politicianului respectiv l-ar recomanda pe Gabriel Bratu ca posibil succesor al lui Boureanu.
Miuţescu, aşteptat la colţ
În ceea ce-l priveşte pe Miuţescu, pierderea alegerilor parlamentare ar pune, practic, cruce activităţii sale ca lider al PNL Argeş. Oricum, anul viitor vor fi noi alegeri pentru preşedinţia fi-lialei, pe care, cel mai probabil, le-ar pierde dacă pe 30 noiembrie nu va ieşi, din nou, deputat. Potrivit unor surse credibile din partid, îl aşteaptă la „colţ" Andrei Gerea şi Marius Postelnicescu. Este adevărat, însă, că, într-o asemenea situaţie, şi şansele acestora de a-i lua locul lui Miuţescu depind de rezultatul pe care îl vor obţine în alegerile de peste câteva săptămâni, alegeri în care candidează pentru Camera Deputaţilor. Atât Boureanu, cât şi Miuţescu, au provocat nemulţumire în partidele lor, fiind acuzaţi că au un stil nepermis de autoritar de conducere.
Nicolescu, Fulga şi Lazăr stau liniştiţi
Ei sunt singurii preşedinţi de partide din Argeş pentru care alegerile parlamentare au o miză personală. Constantin Nicolescu, de la PSD, nu este implicat direct, nefiind candidat, în timp ce Marian Fulga, de la PRM, sau Cornel Lazăr, de la PNG-CD, nu au de ce să se teamă că şi-ar putea pierde scaunele, chiar în condiţiile unor rezultate modeste, fie doar şi pentru faptul că partidele pe care le reprezintă nu au aşteptări prea mari, chiar la nivel central, de la aceste alegeri.

Pe buletinele de vot din Argeş vor fi 18 minorităţi!
După ce a fost trasă la sorţi ordinea pe buletinele de vot pentru partidele parlamentare, Biroul Electoral Judeţean Argeş a organizat şi tragerea la sorţi pentru partidele neparlamentare care participă la alegerile generale din acest an. Astfel, locul 7 pe buletinele de vot, după PNG-CD, va reveni Partidului Popular şi al Protecţiei Sociale, locul 8 va reveni PSR, iar locul 9 Partidului Verde. Locurile 10 - 27 vor fi ocupate de candidaţii celor 18 minorităţi care participă la alegeri. Ultimul loc pe buletinele de vot va reveni singurului candidat independent din aceste alegeri (care va candida pentru Senat în colegiul Câmpulung). Până pe 15 noiembrie Biroul Electoral Judeţean trebuie să dea bun de tipar pentru buletinele de vot.

SOCIETATEA  ARGESEANA

Pentru că vechile laptopuri, moştenite de la consilierii judeţeni din mandatul trecut, nu erau dintre cele mai performante, aleşii judeţeni au avut parte zilele acestea de o surpriză. Ei au primit, pe semnătură, de la Consiliul Judeţean, laptopuri noi, pe care dacă le pierd sau le strică sînt obligaţi să le plătească. Valoarea noului laptop este de 2000 de lei. Vechea aparatură a fost oferită consilierilor contracost, la cerere, sau a fost dată angajaţilor Consiliului.

Tot în această săptămînă, joi, la ora 11.00, în sala de conferinţe a Prefecturii va avea loc o şedinţă a Comitetului de Dialog Civic pentru persoanele vîrstnice. La întîlnire vor participa, pe lîngă reprezentanţii persoanelor vîrstnice, şi autorităţile judeţene. Vineri, la ora 10.00, va avea loc un forum cetăţenesc privind reprezentarea României în Parlamentul European. La dezbatere participă şi europarlamentarul Maria Petre, care răspunde de Zona Munteniei. 

ARGES EXPRES
Uninominalul va naşte cel mai puternic partid: cel al absenţilor!
 
La fel ca şi criza, campania electorală nu pare să fi avut un început distinct. Cu atât mai puţin sâmbătă, când ea a fost declanşată oficial. Ea seamănă mai mult cu o cursă în care competitorii nu se aliniază la un start, ci încep să fugă când vor ei şi pe ce culoar vor. Aşa încât nimeni nu se aşteaptă ca seismograful electoral să înregistreze vreun semnal major, datat 1 noiembrie. Spuneam într-un comentariu precedent că actuala campanie, prima uninominală din istoria electorală post-decembristă, va fi mai degrabă o prelungire a campaniei pentru locale, una axată pe persoane, şi mai puţin pe partide.
Partidele se vor arăta mai ales în audio-vizual, în funcţie de banii de care dispun sau pe care sunt dispuşi să-i supună decontărilor. Acest tip de campanie îi avantajează, evident, pe candidaţii cu notorietate (indiferent dacă aceasta este preponderent negativă sau pozitivă) şi partidele mari, capabile să înscrie candidaţi în toate colegiile. Deşi este prematur de făcut pronosticuri, iar sondajele pre-electorale sunt mai totdeauna infirmate de rezultatele votului, câteva concluzii se pot trage deja. Prima este că bătălia pentru procente se va da între cele trei partide mari, respectiv PD-L, PSD şi PNL.
Pe lângă ele mai este posibil să sară pragul electoral (la limită) partidul etnic maghiar, al cărui electorat se mobilizează cu conştiinciozitate în momentele în care este în joc realizarea programului de autonomie. Aproape sigur, PRM-ul nu va mai rezista acestei încercări. Din păcate spun, pentru că prezenţa sa pe scena era necesară, pentru contracararea exceselor fundamentaliste ale UDMR-ului. Pierderea de teren este, însă, atât de vizibilă, încât însuşi liderul său pare resemnat. Iar neintrarea în Parlament va însemna, neîndoielnic, dispariţia acestui partid al cărui unic coagulant a fost şi mai este personalitatea lui Vadim. Cu atât mai puţine şanse de a păşi peste prag are noua generaţie a lui Gigi Becali, compusă din rămăşiţe de la alte partide şi din veleitari dornici de popularitatea pe care le-o poate oferi campania. Fără doctrină, fără o structură de organizare şi permanent la discreţia hachiţelor finanţatotului, partidul acesta se va topi şi el în neantul anonimatului după alegeri.
Cel mai sigur lucru mi se pare a fi acela că pricipalul rezultat al Parlamentarelor 2008 va fi o structură politică tripolară, axată pe principalele curente europene ale momentului, în jurul cărora va mai gravita pe orbită, atâta timp cât procentul său va înclina balanţa spre una dintre combinaţiile posibile, UDMR-ul. Este un proces natural de clarificare şi de distilare, care nu mai poate să întârzie şi dacă se va găsi vreun merit actualei formule electorale adoptată în pripă şi sub presiune, fără o analiză atentă, acela revine în mod clar uninominalului acesta.
Un sistem de vot despre care majoritatea electoratului nu ştie şi nu înţelege mare lucru. Şi care va avea şi meritul de a îngroşa rândurile absenteismului - în fond cel mai puternic partid din România în viitorul ciclu.

CURIERUL ZILEI
Legea uninominalului, ce se aplicã în actuala campanie electoralã, le oferã cetãţenilor şi varianta votului alb, numit şi vot de protest. Deşi nu este o noutate, aceastã posibilitate este scoasã în evidenţã mai mult ca de obicei, date fiind condiţiile, de vot pentru persoane şi nu pentru liste.
Nu este considerat vot nul
Votul alb mai este cunoscut şi ca vot de protest. Un astfel de vot aratã nemulţumirea alegãtorului faţã de oferta electoralã a partidelor. Concret, deşi nu vrei sã alegi pe nimeni, te duci la vot, dar nu pui ştampila pe nici un candidat. Votul tãu alb nu este
considerat nul. Toate voturile albe vor fi numãrate şi anunţate separat de birourile electorale. Cînd se anunţã rezultatele alegerilor, vor fi comunicate voturile valabil exprimate, voturile nule, dar şi cele albe. Un vot valabil exprimat este cel care are ştampila VOTAT pe un singur candidat, adicã pe un singur pãtrat din buletinul de vot. Dacã ştampila figureazã pe douã sau mai multe pãtrate, deci pe mai mulţi candidaţi, buletinul de vot se anuleazã. Fiecare pãtrat conţine numele partidului - în colţul din
stînga sus, semnul electoral - în colţul din dreapta sus, şi numele candidatului - în mijloc. Şi în legile trecute a existat evidenţiat separat votul alb, dar acesta era anulat. La sfîrşitul procesului, în procesul verbal erau trecute voturile nule prin aplicarea
mai multor ştampile, voturile albe, voturile valabil exprimate şi trebuia sã se dea în total numãrul de voturi egal cu numãrul persoanelor care s-au prezentat la vot. Întradevãr, actuala lege a uninominalului prevede şi votul alb, separat de cele nule. Acestea vor fi luate în calcul la considerarea prezenţei la vot!, ne-a declarat judecãtorul