Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 3 septembrie 2010

3 sep 2010 | publicat in Anonim

VINERI, 3 SEPTEMBRIE 2010
BITPRESS
Portocalii l-au platit pe Axinte de la Vacanta Mare sa-i faca impotenti pe pesedisti
Dupa Vulturesti si Maracineni, pedelistii si-au mai deschis un front de lupta la Curtea de Arges, oras pe care se pregatesc inca de pe acum sa si-l adjudece. Nimic rau in asta, lupta politica da roade daca este dusa din timp si intr-o maniera consecventa si putin agresiva. Cu ce arme... asta este discutabil. Spre exemplu, pedelistii au ales sa lupte cu arme pre Vacanta Mare, pe premisa ca mesajul lui Axinte, maimutarindu-i pe pesedisti, este mult mai pe placul electoratului. Intr-un cuvant, portocalii merg pe principiu ca o gluma buna tine de foame o luna. Potrivit deputatului de Curtea de Arges, Mircea Draghici, ceea ce se intampla la Curtea de Arges este un fel de circ, ,,o mojicie", din moment ce ,,artistii" au fost platiti sa-i faca... impotenti pe pesedisti.

,,Este un mod inedit in politica argeseana de a aduce balciul in anumite zone. Acum vin la pachet Delia Matache si Axinte de la Vacanta Mare: au fost la Oarja, la Vulturesti, iar recent la Curtea de Arges. Asa inteleg pedelistii politica, sa faca caterinca de edilii locali. Mie mi se pare caracterial o mojicie sa platesti niste oameni, caci nu le poti spune actori, sa spuna ceea ce tu nu ai curaj sa spui. Eu nu am fost acolo, dar am inteles ca Axinte de la Vacanta Mare s-a dedat la trivialitati si obscenitati, in ceea ce inseamna activitatea edililor locali. Am inteles ca m-au atins si pe mine ca activitate, ca suntem niste impotenti in a aduce astfel de actori la nivel national, intr-o urbe care merita acest lucru. Noi ne-am gandit la TVA diferentiat pentru a da paine romanilor, altii platesc pentru a le da circ. Romanii vor alege intre cele doua variante" ne-a declarat Mircea Draghici. Din pacate, din antichitate si pana in prezent, circul a fost mult mai apreciat, mai ales in tara lui Basescu, unde painea, fara... ha-ha-ha-ul prezidential, nu aluneca bine pe gat.
Deputatul Draghici se gandeste sa se mute intr-un cort, in fata Palatului Parlamentului
Satul sa se mai arate cu degetul catre parlamentari si sa fie tratati toti, la pachet, deputatul Mircea Draghici a renuntat la cazarea la hotel, isi cauta gazda la Bucuresti si, intre timp, se gandeste foarte serios la varianta de a-si monta un cort in fata Palatului Parlamentului, ca sa fie solidar cu... criza.

,,Intelegand situatia de criza, de la 1 septembrie, de exemplu, nu voi mai sta la hotel. Am facut cerere si vreau sa termin o data cu aceste acuze, intr-un fel indreptatite, ca se dau foarte multi bani pentru plata serviciilor hoteliere. Nu aveam eu nicio vina din acest punct de vedere. Roberta Anastase este cea care semneaza contractele si tot ea este cea care da la presa cat cheltuiesc parlamentarii. Din pacate, cei care au aratat cu degetul spre parlamentari, au preluat informatia ca atare. Am ales sa merg la gazda de la 1 septembrie. M-am gandit, pe perioada verii, sa-mi iau un cort si sa-l pun in Parcul Izvor, vis-a-vis de Palatul Parlamentului. Cred ca ar face un pic de senzatie, ma mai gandesc la ideea asta" ne-a declarat Draghici. 
Pana cand se va decide daca se muta sau nu la cort, cel putin pentru o zi, in mod simbolic, deputatul Draghici va trebui sa scoata bani din buzunar pentru chirie, intrucat suma forfetara abia ii ajunge de intretinerea cabinetelor parlamentare, fiind deputatul cu cele mai multe cabinete de acest gen, din tara.
Ziua Fiilor si Cetatenilor de Onoare ai Argesului si Muscelului, celebrata la Muzeul Golesti
Consiliul Judetean Arges sarbatoreste sambata, 4 septembrie, la Muzeul Viticulturii si Pomiculturii Golesti, Ziua Fiilor si Cetatenilor de Onoare ai Argesului si Muscelului, eveniment marcant al „Sarbatorilor Argesului si Muscelului" - editia a IV-a. Anul acesta, vor fi acordate titluri de „Fiu/Fiica al/a Argesului si Muscelului" si de „Cetatean de Onoare al judetului Arges" personalitatilor din domeniile Religie, Armata si Justitie.

Programul manifestarilor
»Orele 9.30 - 10.30 -  Primirea oaspetilor;
»Orele 10.30 - 11.00 - Recital Fanfara Teatrului Al. Davila;
»Orele 11.00 - 11.15 - Deschiderea manifestarii:
»Orele: 11.15  - 12.00 - Acordarea  titlului si a distinctiei de FIU/FIICA al/a ARGESULUI si de CETATEAN de ONOARE (domeniul Armata);
»Orele: 12.00 - 12.10  - Moment artistic - grup de dansatori Bradulet;
»Orele 12.10 - 12.30 - Acordarea  titlului si a distinctiei de FIU/FIICA al/a ARGESULUI si de CETATEAN de ONOARE (domeniul Justitie);
»Orele 12.30 - 12.40 - Moment artistic „Calusarii" de la Stolnici;
»Orele 12.40 - 13.00 - Acordarea  titlului si a distinctiei de FIU/FIICA al/a ARGESULUI  si de CETATEAN de ONOARE (domeniul Religie);
»Orele 13.00 - 13.10 -  Program artistic oferit de elevii scolii de Arte si Meserii;
»Orele 13.10 - 13.40 - Acordarea  titlului si a distinctiei de RECUNOSTINTA si EXCELENTA;
»Orele 13.40 - 14.10 - Recital Tudor Gheorghe;
»Orele 14.10 - 14.50 - Acorduri ale Fanfarei Valahia (Giurgiu)
»Orele 14.50 - 18.00  - Program artistic: Ansamblul Dorul; Orchestra Doina Argesului; Grupul folcloric Doruri Muscelene, Spectacol Estrada Teatrului Al. Davila;
»Orele 18.00 - 19.00   Recital - KISS& LOVE
»Orele 15.30  - 16.00  - Inaugurarea expozitiei si a fondului documentar „Fiii Argesului";
- Lansare - Catalog Fiii Argesului, vol. III;
- Volumul „Insemnare a calatoriei mele Constantin Radovici din Golesti";
»Orele 19.00 - 20.00 -  Vizita Muzeului Viticulturii si Pomiculturii Golesti.
Targul mesterilor populari, versiunea de criza
Joi, 2 septembrie, s-a deschis la Pitesti, in piata Vasile Milea, editia cu numarul 17 a Targului Mesterilor Populari. Evenimentul este organizat de Complexul Muzeal Golesti, Consiliul Judetean si Primaria Pitesti in cadrul „Sarbatorilor Argesului si Muscelului". Targul va dura pana pe 5 septembrie, produsele expuse fiind de vanzare. Laudabil efortul organizatorilor de a tine vie flacara traditiilor populare, dar interesul participantilor pare din ce in ce mai scazut.

Cel putin joi nu erau prezenti la deschidere decat cativa mesteri populari, fiecare incercand sa isi puna cat mai bine in valoare produsele. 25 de mesteri din Arges, Dambovita, Mures, Dolj, Valcea, Ilfov, Harghita, Prahova si Galati i-au anuntat pe organizatori ca vor fi prezenti la Pitesti, fiind posibil ca pana in week-end sa isi faca si ei aparitia. Pitestenii pot gasi aici linguri de lemn, icoane sfintite, papusi populare, jucarii din lemn, ceramica, dar si covrigi si turta dulce...

ARGESUL
„Guvernul Boc trebuie remaniat total prin moţiunea de cenzură"
Social-democratul Mircea Drăghici consideră că remanierea executată de Emil Boc nu este de natură să modifice ceva în activitatea guvernului. Din punctul de vedere al deputatului PSD, numai dacă moţiunea de cenzură ar avea succes se poate vorbi despre aplicarea unor noi măsuri care să revitalizeze economia şi care să-i protejeze pe românii afectaţi de criză. "Remanierea făcută de Emil Boc nu are nicio importanţă. În esenţă, vorbim despre acelaşi guvern, acelaşi partid, acelaşi preşedinte care decide tot şi acelaşi premier care pune în practică ceea ce decide Traian Băsescu. Dacă vom reuşi să demitem acest guvern prin moţiunea de cenzură şi vom instala un guvern competent, abia atunci putem spune că am scăpat de răul guvernării portocalii", a afirmat Mircea Drăghici.
Liderii partidelor aflate în Opoziţie au căzut de acord, miercuri, să redacteze şi să înainteze împreună o moţiune de cenzură la adresa Guvernului Boc. Crin Antonescu şi Victor Ponta au anunţat, la finalul unei întruniri, că, dacă această moţiune va trece, PSD şi PNL vor constitui un guvern de criză, cu un premier independent şi cu un mandat limitat.

Viscol de septembrie
Scăderea bruscă a temperaturii este ceva obişnuit în zona montană a judeţului. Neobişnuit este faptul că, în noaptea de marţi spre miercuri, în munţii Făgăraşului şi pe Transfăgărăşan, la altitudinea de peste 1.700 m, burniţa s-a transformat în ninsoare, dar ploaia de a doua zi dimineaţa a „spălat" stratul de 3-4 cm de zăpadă. Miercuri seara, am aflat de la Ion Sănduloiu, directorul Serviciului Salvamont Argeş, şi de la Cristi Toma, membru al formaţiei Salvamont Piteşti, care este de serviciu la refugiul Cota 2000, a început să ningă viscolit. În scurt timp, carosabilul a fost acoperit de un strat de zăpadă de 10-12 cm, iar în zonele viscolite a depăşit chiar 50 cm.
Ninsoarea şi viscolul au blocat drumul
„În cursul nopţii de miercuri, ne-a declarat Cristi Toma, am fost sesizat prin Dispeceratul Salvamont că patru turişti din Sibiu şi un amic de-al lor din Spania (care trebuia să ajungă la aeroport pentru a se întoarce acasă) au fost surprinşi de ninsoare şi au rămas blocaţi cu maşina la kilometrul 113, în punctul numit Izvorul Carmen. I-am condus pe toţi la refugiu, unde i-am adăpostit peste noapte şi le-am oferit ceaiuri calde. Pe la ora 4,30 a dimineţii de azi (ieri, n.r.), am fost anunţat că alţi turişti, trei braşoveni şi doi cetăţeni străini, care au venit dinspre Bâlea, au rămas, la rândul lor, blocaţi cu maşinile la vreo 400 m mai jos de refugiu. Deşi ambele autoturisme erau dotate cu anvelope de iarnă, viscolul şi ninsoarea le-au făcut imposibilă continuarea deplasării şi au blocat drumul. I-am adus şi pe aceştia la cabană, iar acum toţi 10 sunt la adăpost. Am luat legătura cu echipele de drumari şi aşteptăm să intervină pentru desfundarea drumului".
Era aproape ora 10 a zilei de ieri când am stat de vorbă cu salvamontistul Cristi Toma, iar din afirmaţiile acestuia am reţinut că vântul încă bătea cu o viteză de 70-80 km/oră. În acelaşi timp, am aflat că o echipă de intervenţie de la Drumuri Naţionale a plecat către Cota 2000 pentru a degaja carosabilul de zăpada depusă pe circa 8 km de drum până la tunelul spre Bâlea Lac. Totodată, salvamontiştii îi avertizează pe turişti să fie echipaţi corespunzător pentru condiţii de iarnă şi să nu se aventureze pe trasee care pot fi periculoase.
18 Cetăţeni de Onoare
Ieri, în sala mare a CJ Argeş, în cadrul unei şedinţe extraordinare festive, au fost aprobate numele personalităţilor care vor primi titlurile de Fii/Fiice ai/ale Argeşului şi Muscelului, Diplome de Excelenţă şi titlurile de Cetăţeni de Onoare în cadrul celei de a IV-a ediţii a Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului. La ceremonia de sâmbătă, de la Muzeul Goleşti, vor fi premiate personalităţile din domeniile Justiţie, Religie şi Armată.
Justiţie
Crişu Constantin (pensionar - magistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), Diaconu Gheorghe (preşedinte Curtea de Apel Piteşti), Gheorghe Sorescu Cornelia (pensionară - magistrat), Onciulescu Nicolae Marcel (pensionar - magistrat), Predescu Constantin (pensionar - avocat), Rotaru Ion (pensionar - magistrat).
Armată
Belciug Vasile (col. dr. ing. la Şcoala de Aplicaţie „Mihai Viteazul" Piteşti), Chiriţă Mihai (gl. mr. dr. Ministerul Apărării Naţionale), Ilina Decebal (gl. r), Pahonţu Lucian-Silvian (gl. bg.), Pintilie Gică (gl. bg.), Popescu Nicolae (gl. bg. r), Tinca Gheorghe (diplomat), Ilie Dragomir (gl. bg. r).
Religie
Drăguşin Marin (preot - pensionar), Heroiu Mihai (preot - pensionar), Pîrvu Constantin (preot).
Există şi o excepţie, graţie realizării deosebite în domeniul Cercetării. Va primi titlul de Cetăţean de Onoare Van Staden (Ştefan) Raluca Ioana - şef laborator la Institutul Naţional de Cercetare pentru Electrochimie şi Materie Condensată Timişoara.
Târgul Meşterilor Populari, versiunea restrânsă
Ieri s-a deschis la Piteşti, în Piaţa „Vasile Milea", ediţia cu numărul 17 a Târgului Meşterilor Populari. Evenimentul este organizat de Complexul Muzeal Goleşti, Consiliul Judeţean şi Primăria Piteşti în cadrul Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului. Târgul va dura până pe 5 septembrie, produsele expuse fiind de vânzare. Lăudabil efortul organizatorilor de a ţine vie flacăra tradiţiilor populare, dar interesul participanţilor pare din ce în ce mai scăzut. Cel puţin ieri nu erau prezenţi la deschidere decât câţiva meşteri populari, fiecare încercând să îşi pună cât mai bine în valoare produsele. 25 de meşteri din Argeş, Dâmboviţa, Mureş, Dolj, Vâlcea, Ilfov, Harghita, Prahova şi Galaţi i-au anunţat pe organizatori că vor fi prezenţi la Piteşti, fiind posibil ca până în weekend să îşi facă şi ei apariţia. Piteştenii pot găsi aici linguri de lemn, icoane sfinţite, păpuşi populare, jucării din lemn, ceramică, dar şi covrigi şi turtă dulce...
Permise dacă mai vreţi, de băut să nu mai beţi...
Faptul că mai mereu sunt depistaţi în trafic şoferi bine „afumaţi" i-a determinat pe factorii de decizie să ia în calcul una dintre Directivele Parlamentului European şi ale Comisiei Uniunii Europene. Ministerul Sănătăţii a emis, aşadar, un ordin pentru aprobarea normelor privind aptitudinile fizice şi mentale necesare la conducerea unui autovehicul. Acest ordin precizează că persoanele dependente de alcool şi droguri sau incapabile să se abţină de la consumul de alcool atunci când conduc nu mai au dreptul să obţină sau să-şi înnoiască permisele auto.

Totodată, ordinul respectiv face şi o clasificare a conducătorilor auto, pe grupe, astfel:
* Din Grupa 1 fac parte cei care conduc autovehicule din categoriile A, A1, A2, AM, B, B1 şi BE;
* Din grupa 2 fac parte conducătorii vehiculelor din categoriile C, CE, C1, C1E, D, DE, D1 şi D1E. Conform actului în vigoare, candidaţii pentru obţinerea permisului de conducere a vehiculelor stipulate în prima grupă sunt obligaţi să efectueze un examen medical în cazul în care prezintă una sau mai multe dintre afecţiunile medicale prevăzute în ordin. Cei care dau examen pentru conducerea autovehiculelor prevăzute la a doua grupă sunt obligaţi să efectueze examenele medicale înaintea eliberării permisului.

Conducătorii auto trebuie să efectueze examinările medicale ori de câte ori permisul de conducere este înnoit. Nu se înnoiesc şi nu se emit permise auto în următoarele cazuri: persoanelor cu afecţiuni neurologice grave, celor care suferă de diplopie, cu tulburări mentale grave, celor care prezintă anormalităţi ale aparatului locomotor, cu episoade repetate de hipoglicemie acută. Bineînţeles că au apărut şi reacţii adverse din partea organizaţiilor dependenţilor de alcool şi droguri, care nu sunt de acord cu măsurile impuse, motivând că persoanele aflate în una dintre situaţiile de mai sus vor evita să mai meargă la doctor şi la clinicile de dezintoxicare pentru a nu fi înregistrate astfel şi să nu mai poată obţine permisul de conducere.

ARGES EXPRES
La Curtea de Argeş, două noi proiecte turistice de aproape 20 miliarde lei vechi
În prima zi a acestei luni, executivul municipal a aprobat proiectele "Citadela Domnească Curtea de Argeş" (valoare totală 994.852 lei, din care finanţare nerambursabilă 786.254 lei, cofinanţare locală de 16.046 lei) şi "Green Ways în Curtea de Argeş" (valoare 996.588 lei, din care finanţarea nerambursabilă este de 787.626 lei, iar cofinanţarea de 16.074 lei). Ambele vizează valorificarea superioară a resurselor locale, iar primul face referire directă la patrimoniul istoric şi cultural (Biserica Domnească, Mănăstirea Argeşului, Ruinele Sân Nicoară, Fântâna lui Manole, Biserica Olari, Gara, Casa Norocea etc.), iar cel de-al doilea la produsele turistice (meşteşuguri tradiţionale păstrate de meşteri populari din domeniul olăritului, prelucrării lemnului, artizanatului, inclusiv textil ş.a.m.d.).
Consilierii locali au aprobat practic să susţină aceste proiecte şi cofinanţarea totală de 32.120 lei, adică 321,2 milioane lei vechi. Prin aceste proiecte se încearcă valorificarea oportunităţii finanţării acestor activităţi prin bani europeni prin Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.3. Finanţarea totală vizată prin cele două proiecte este de 1.991.440 lei, adică de 19,914 miliarde lei vechi şi sunt complementare Proiectului "Curtea Domnească de Argeş - capitală a turismului românesc", pentru care, deja s-a semnat în data de 31 august contractul de finanţare de peste 10 miliarde lei vechi. Primarul Nicolae Diaconu, care a promovat aceste două noi proiecte, i-a convins pe consilierii locali să le aprobe, dovedind că are o strategie clară de valorificare a potenţialului turistic considerabil de care dispune oraşul nostru.
Vocea străzii - Ar fi nemaipomenit să modernizăm oraşul cu bani europeni!
Miercuri s-a semnat contractul de finanţare pentru Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Curtea de Argeş. Valoarea acestuia este de 14 milioane euro, bani cu care trebuie modernizate străzile laterale din zona Valea Sasului până în Groape, din cartierul Marina Poştei şi de la Noapteş. De asemenea, se va amenaja un centru pentru bătrâni în fostul Dispensar TBC, unul pentru persoane cu dizabilităţi la Valea Sasului şi se va instala un sistem de supraveghere video a oraşului. Credeţi că la finalul lucrărilor, Curtea de Argeş va merita statutul de oraş european? La această întrebare au răspuns concitadinii şi noi am consemnat în rândurile de mai jos cele mai interesante răspunsuri.
Adrian Becheru (57 ani): "Eu m-aş bucura foarte mult dacă s-ar face toate lucrurile astea şi apoi mai văd edilii de ce anume mai este nevoie în municipiul nostru. Din punctul meu de vedere, este foarte bine să se modernizeze străzile laterale din Valea Sasului, Groape, Marina Poştei şi Noapteş. Nici ideea de montare a unui sistem de supraveghere video a oraşului nu este rea. Trebuie să ni se asigure siguranţa pe străzi! Ar fi bine să se încadreze în banii ăştia şi să ducă la bun sfârşit toate lucrările".
Elena D. (61 ani): "Ar fi nemaipomenit să se amenajeze un centru pentru bătrâni în fostul dispensar TBC şi unul pentru persoane cu dizabilităţi la Valea Sasului. Asta chiar ar merita toţi banii! Dar pentru ca oraşul nostru să capete statutul de oraş european, ar trebui ca primăria să se ocupe mai mult de curăţenia stradală şi de strângerea maidanezilor. Aceştia din urmă reprezintă un adevărat pericol pentru copii şi bătrâni, în special. Tocmai am văzut unul care se zbătea între viaţă şi moarte şi mi s-a făcut milă, dar sunt şi unii periculoşi...".
Ion Datcu (69 ani): "Eu cred că, pe lângă toate acestea lucrări care se doresc a fi realizate în municipiul nostru, ar mai fi nevoie şi de o cantină socială. Sunt mulţi oameni amărâţi în Curtea de Argeş şi măcar o masă să le fie asigurată la cantina respectivă. Cred că, pentru o farfurie de ciorbă pe zi, ar mulţumi şi cerului şi pământului! Dar, până una-alta, să vedem dacă se va realiza centrul pentru bătrâni şi cel pentru persoanele cu handicap şi abia apoi mai vedem dacă s-ar putea lua în calcul şi deschiderea unei cantine sociale". 
Ioana Popa (63 ani): "Ar fi o iniţiativă foarte bună şi cred că toată lumea ar aprecia-o ca atare. Sunt bătrâni destui în municipiul nostru care ar putea să beneficieze de serviciile unui centru şi sunt, de asemenea, şi multe persoane cu dizabilităţi care au nevoie de îngrijiri din partea unui personal medical profesionist. Dar pentru ca oraşul Curtea de Argeş să fie unul european, ar trebui să se adune toţi câinii vagabonzi şi să se facă ceva cu ei. S-au înmulţit şi nu este deloc bine! Spre exemplu, pe strada Elena Cuza sunt 7-8 şi mi-e şi frică să trec".
Nicolae Florescu (56 ani): "Este foarte bine să se facă toate aceste lucrări, dar eu cred că ar trebui să se pună accent mai mult pe siguranţa cetăţenilor. De pildă, în municipiul nostru nu există Poliţie Comunitară, iar jandarmii sunt puţini. Prin urmare, securitatea concitadinilor este oarecum pusă în pericol. De câini nici nu mai vorbim, că e dezastru! La orice pas, prin orice intersecţie, prin orice zonă sau pe lângă ghenele de gunoi dai de ei".
Ion Popescu (65 ani): "Bineînţeles că nimănui nu i-ar displăcea ca toate aceste proiecte să fie realizate. Dacă s-a semnat totul, iar lucrările se ridică la atâtea milioane de euro, înseamnă că vom ţinti şi noi spre titlul de oraş european. Un centru pentru bătrâni este indispensabil, şi la fel şi unul pentru persoane cu dizabilităţi. Dacă toate acestea s-ar duce la bun sfârşit, cred că primarul şi-ar câştiga definitiv simpatia cetăţenilor!"
Jocul periculos al falsificării istoriei recente
Aşa suna titlul unei cunoscute cărţi apărute cu vreo douăzeci şi ceva ani în urmă, la care puţini din concitadini şi-ar fi închipuit că ar mai fi cazul acum, în mileniul trei, să mai facă apel. Ieri am dovedit fără putinţă de tăgadă că el este practicat cu obstinaţie în scopuri politice, când am descoperit un titlu uriaş pe prima pagină a unui ziar de partid, conform căruia "Senatorul Mircea Andrei a adus 14 milioane de euro la Curtea de Argeş". La momentul acela am înţeles de ce se cam iritaseră pesediştii când l-au văzut la primărie pe  senatorul PDL Mircea Andrei, argeşean interimar de când a fost numit la conducerea organizaţiei judeţene pentru a-l înlocui pe deputatul Cristian Boureanu, căzut în dizgraţia mai-marilor partidului de guvernământ de la Bucureşti.
Cei care au lucrat efectiv la Planul Integrat de Dezvoltare Urbană vor găsi cu greu un moment în care senatorul Mircea Andrei i-a ajutat măcar cu un oftat. Primarul Nicolae Diaconu, care a semnat mii de pagini făcând scurtă la mână sau care a bătut mii de kilometri cu acest proiect, ca să nu mai spunem cât a lucrat efectiv cu colaboratorii din subordine, precum Titi Porceanu sau Claudia Gâlcă şi restul echipei rămasă anonimă, a avut - ca de obicei - eleganţa de a spune numai că la baza semnării contractului de finanţare au stat douăzeci de luni de muncă încordată. Cu aceeaşi eleganţă, deputatul de Curtea de Argeş, Mircea Drăghici, care a avut în oferta electorală modernizarea celor 12 localităţi din colegiu şi care, efectiv, şi-a sprijinit colegul de partid şi prietenul, pe primarul Diaconu, pe cât i-a stat în putere, i-a felicitat pe toţi consilierii municipali care au dat la timp toate aprobările solicitate. Şi, printre ei, bineînţeles, se găseau şi pedeliştii!
La conferinţa de presă a PDL, secretarul de stat Răzvan Murgeanu, întrebat dacă s-a făcut lobby pentru finanţarea proiectului, l-a lăudat (probabil justificat) pe senatorul Mircea Andrei pentru că "i-a rupt uşa" cu insistenţele. Numai că dumnealui este în Argeş de puţine luni, iar la proiect se lucrează de vreo douăzeci, astfel că titlul acela din ziarul amintit ne duce spre o vorbă din bătrâni, care spunea "La plăcinte înainte!" Spre ştiinţa tuturor, acest proiect s-a situat pe primul loc la evaluare şi nu putea fi dat la nesfârşit la o parte după ce a trecut toate probele, pentru că ar fi bătut la ochi. Asta ar fi una, iar alta este chiar de luat în seamă, pentru că, acordând finanţare proiectului pesedist de la Curtea de Argeş, s-a deschis robinetul şi pentru multe alte proiecte pedeliste mai prost notate, dar la fel de necesare. În mod legitim, argeşenii care l-au văzut miercuri în oraşul lor pentru prima dată pe senatorul Mircea Andrei, cel care s-a bătut până la ultima suflare - cum se spune în epopeile eroice atât de îndrăgite dintotdeauna la noi - repet, argeşenii se pot întreba când mai are timp parlamentarul de Dâmboviţa să se mai ocupe şi de propriul colegiu fie şi ca simplu rupător de uşi ministeriale...
Traian Duţă expune la Muzeul Municipal
Astăzi, începând cu ora 14.00, se va desfăşura vernisajul expoziţiei de artă aparţinând artistului plastic Traian Duţă. Lucrările au fost reunite sub genericul "Prinos de recunoştinţă" şi cuprind 7 picturi monumentale (3x1,6 m) cu voievozi canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română, precum Neagoe Basarab, Ştefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu, la care se adaugă mai multe sculpturi, dintre care unele pur şi simplu îţi taie respiraţia. Acestea pot fi achiziţionate de către iubitorii de artă de calitate, spre deosebire de picturi, care au fost comandate de preotul Ion Bănuţă, parohul Bisericii cu hramul "Sf. Apostoli Petru şi Pavel" din Rm. Vâlcea. Acest om deosebit, care a acceptat ca lucrările să fie prezentate în premieră la Curtea de Argeş, după care vor fi plasate în biserică, este aşteptat să fie prezent astăzi la vernisajul de la Muzeul Municipal.
Nu pierdeţi prilejul de a participa la un eveniment artistic cu totul deosebit, alături de oameni care nu simt imboldul de a pune mâna pe par când aud cuvântul "cultură".
La rectificarea bugetară de marţi, grupurile şcolare au primit peste 12 miliarde lei
Consiliul Local Curtea de Argeş a adoptat la propunerea primarului Nicolae Diaconu, absent de la şedinţă, pentru că se afla la Bucureşti pentru semnarea contractului de finanţare pentru proiectul prin care oraşul nostru urmează să devină capitală a turismului românesc, o rectificare de buget. Astfel, sumele defalcate din TVA pentru finanţarea instituţiilor descentralizate (învăţământul) s-au majorat cu 1.209.000 lei, adică 12,09 miliarde lei vechi în ultimul trimestru al acestui an. Această sumă va finanţa cheltuielile de personal aferente instituţiilor de învăţământ preuniversitar, după cum urmează: Grupul Şcolar "Ferdinand I" - un plus de 160.000 lei (1,6 miliarde lei vechi); C.N.V.V. - 260.000 lei (2,6 miliarde lei vechi); Grupul Şcolar Auto - 260.000 lei (2,6 miliarde lei vechi); Grupul Şcolar Agricol "Constantin Dobrescu-Argeş" - 529.000 lei (5,29 miliarde lei vechi).
La munte, obligatoriu cu echipament de iarnă!
Turiştii care vor urca la munte în week-end sunt atenţionaţi de salvamontişti că trebuie să fie echipaţi pentru iarnă, deoarece în Masivul Făgăraş zăpada s-a depus în strat de aproximativ 20 cm. Echipamentul ideal este alcătuit din îmbrăcăminte şi încălţări de iarnă, beţe de schi şi eventual colţari pentru zonele unde s-a format gheaţă. De asemenea, conducătorii auto care intenţionează să  parcurgă Transfăgărăşanul trebuie să aibă autoturismele echipate pentru sezonul rece.
Artă europeană la Curtea de Argeş
În cadrul întâlnirii Clubului Iubitorilor de Cultură, Casa de Cultură "George Topîrceanu" din municipiul nostru găzduieşte vernisajul expoziţiei "De la Figurat la Abstract". La eveniment vor participa artişti italieni. Este vorba despre Davide Coroneo, Laura Lodigiani, Sonja Lucien şi Filippo Rossi. Coordonatorul acţiunii este Giampaolo Trotta. Expoziţia de pictură va fi deschisă în intervalul 8 septembrie-3 octombrie 2010 şi poate fi vizitată de cetăţenii din Curtea de Argeş şi nu numai de luni până vineri, între orele 08.00-19.00.
Davide Coroneo s-a născut în Sardinia în anul 1960. Laureat în Literatură la Florenţa cu o lucrare despre paleografie, a studiat grafica şi pictura la Florenţa. A lucrat în grafică şi ca art director la Florenţa şi Cagliari şi a colaborat în calitate de docent pe lângă Institutul European de Design (cursuri despre Istoria graficii, Proiectări în grafică, Grafica editorială). Din anul 1998 locuieşte la Arezzo, unde colaborează cu agenţii de publicitate şi diferite tipografii. Giampaolo Trotta spune despre operele lui Davide Coroneo că "sunt diverse ca stil sau ca stil-tehnică (reprezentare clasică, ilustraţie, desene cu temă - fumetto - fotografie, imagini digitale; tehnică în ulei sau tehnică mixtă ulei şi collage), standardizate de măsura pânzei şi a ramei, toate în lemn de brad fără tratament chimic, dar acoperit cu foaie de orice tip de hârtie sau alte materiale reciclate consumismului industrial, rame ce sunt parte integrantă a tabloului. De la omagiu pentru cultura română, lucrări special făcute pentru această expoziţie, citez tablourile dedicate lui Neagoe Basarab, Constantin Brâncuşi, Nadia Comăneci, Eugen Ionescu ş.a. Tablourile par reci, însă este totul aparent. Sunt omagii academice de o linişte calmă, linişte ce se adresează în mod direct minţii şi intelectului nostru în acest nou univers digital (tehnologic) şi globalizat. Tablourile diverselor personaje sunt reprezentate cu tot bagajul trăirilor lor interioare şi de cultură în care vizitatorul se poate regăsi, poate să gândească, să-şi amintească pentru a nu uita...".
Principalele tablouri expuse sunt: Colletiva Artisti della IV edizione del Premio di pittura "Movimento delle Segrete din Bocca", Galleria 9 Colonne/Spe, Bologna, 2010; Colletiva New Entry, Galleria IAC, Impruneta (Firenze), 2010; Personale Passegiate nei boschi figurativi, Circolo Culturale Aurora, Arezzo, 2010; Personale Retrahere: ritratti come sintesi/astrazioni estetiche della mente, Galleria IAC, Impruneta (Firenze), 2009; Colletiva d'Estate, Galleria IAC, Impruneta (Firenze).
Sonja Lucien s-a născut în 1958, lângă Silkeborg, Danemarca şi s-a făcut remarcată ca pictoriţă, poetă şi scenografă. În 1987 a urmat Şcoala de Artă Grafică în localitatea Aarhus în Danemarca, iar din 1979 a frecventat Academia de Artă în acelaşi oraş. Între anii 1980-1982 a obţinut o bursă de studiu, acordată de Ministerul Educaţiei, pentru Cursul Academiei de Artă din Zagreb în Croaţia. Între 1984-1985 a fost membră în grupul de pictori "Ravna", iar între 1983-1985 a fost membru "Kvyndegalleriet" din Copenhaga. "Lucrările artistei Sonja Lucien sunt fulgere de lumină şi de culoare expresionistă; o călătorie ce străbate realitatea, visul, inconştientul, imaginaţia cu simbolurile specifice. Universul său ireal este plin de întrebări, de simbologii şi dezvăluiri etice, universul său este un puls ritmic, senzual şi profetic în acelaşi timp, însemnând călătoria omului în subconştient, în sufletul său; universul este ca o redobândire şi o protecţie geloasă a propriei individualităţi, cu scopul de a uni trecutul cu viitorul dând în felul acesta un sens Istoriei Omului. În lucrările ei putem să întrevedem tot universul pictoric italian, dar şi pe cel nordic pe care îl iubeşte în mod deosebit. Acest amestec creat în mod spontan a format stilul său de pictură dizolvat într-o localizare informală, ductilă şi postmodernă. Sonja Lucien pictează condusă de starea interioară şi atunci când se dezlănţuie interesul, simpatia cu anumite subiecte demne de pictat lasă să răsune fără oprelişte gândurile sale fierbinţi de libertate interioară", afirmă Giampolo Trotta. Dintre principalele sale expoziţii amintim Basilica San Lorenzo, Florenţa, Italia, 2010; Gipsoteca "Libero Andreotti", Pescia, Italia, 2009; Galleria "Riotto", Pietrasanta, Italia, 2009; Second Space Gallery, Londra, Marea Britanie, 2007 ş.a.m.d.
Filippo Rossi este născut la Florenţa în 1970. La sfârşitul anului 1990 se aventurează în căutarea unui nou limbaj mult mai abstract. La începutul lui 2004 s-a dedicat stilului subiectelor religioase cu crearea unor tablouri de dimensiuni mari numite "icoane abstracte". Predă la Stanford University şi colaborează cu Muzeul Pecci din Prato şi cu Academia de Belle Arte din Florenţa. Operele lui se găsesc expuse la Hotelul Forte Crest din Milano, la Biserica Spitalului Florentin Careggi, în Muzeele de Artă Sacră din Caltanisetta, din Modena-Nonantola şi din Napoli la Santa Chiara, precum şi în alte muzee in străinătate. O lucrare a sa a fost inclusă în noul dicţionar al Conferinţei Episcopale Italiene (C.E.I.), editat de Librăria "Editrice Vaticana". Dintre principale expoziţii pe care le-a avut în 2009 amintim Colletiva Riciclare, Ricreando, verso l'Expo, Galleria Sasetti, Milano şi Mostra Presso lo Spazio Multimediale Galleria 9 Colonne/SPE/Il Resto del Carlino, Bologna. A mai expus, de asemenea, şi în 2008, 2007, 2001 şi 2000.
Laura Lodigiani s-a născut la Milano, unde a studiat scenografia la Academia de Belle Arti din Brera. Este scenografă, regizor, desenatoare de modă, pictoriţă, sculptor şi ziaristă. Colaborează cu televiziunea naţională - R.A.I. A lucrat la Arena din Verona, la Maggio Musicale Fiorentino, la Teatro Stabile din Torino, la Teatro Comunale din Bologna şi în Houston, la Italy Festival. "Laura Lodigiani utilizează foaia de hârtie obişnuită, ieftină, de ziar alb-negru, ca fundal peste care, cu ajutorul culorilor realizează figura colorată a Arlechinului. Fantezia o transformă în realitate, iar visul imaginar şi simbolic intră în cotidian. Tablourile sale sunt tablouri flash de o viaţă multilaterală, cu culori strălucitoare, de lumină şi de umbră, de bine şi de rău. Pictoriţa Lodigiani are şi o atitudine ironică, dar în acelaşi timp una serioasă despre ziarele contemporane ce sunt din ce în ce mai des în contradicţie cu prezentarea, pe de o parte a unei lumi fericite şi idilice, iar pe de altă parte realitatea dramatică, exasperantă, a ştirilor tragice", scrie Giampaolo Trotta.
Printre principalele sale expoziţii se numără "Donna, fantasia, creativita", colletiva, Galleria del Palazzo, Firenze, 2009; "WorldVision", colletiva, Cancun, Mexic, 2008; Colletiva "La donna mediterranea", Assessorato alla Cultura, Siracusa, 2005 şi multe altele.

 

 

inapoi la lista de articole

Mircea Draghici - Salvarea Romāniei sunt banii europeni

12 ian 2012

Comisiile de buget ale Parlamentului au aprobat rectificarea bugetului pe 2011

6 dec 2011

Şi social-democraţii Petre Petrescu şi Mircea Drăghici au acuzat că sumele de la rectificarea bugetară au fost redistribuite primăriilor PDL.

DECLARAŢIE PRIVIND ABUZURILE PRACTICATE DE ACTUALA PUTERE

29 nov 2011

Primul-ministru are obligaţia morală de a da explicaţii publice privind modul în care aceşti bani au fost cheltuiţi în anul anterior!


Link-uri utile


PSD


PES


TSD


Victor Ponta


Adrian Nastase


Andrei Dolineaschi


Catalin Nechifor


Claudiu Manda


Cosmin Nicula


Ecaterina Andronescu


Georgian Pop


Ioana Pop


Ion Iliescu


Marius Lazar


Oana Niculescu Mizil


Radu Mazare


Valeriu Zgonea


Victor Ciutacu


Daciana Sarbu


Corina Cretu


Consiliul Judetean Arges

Site-ul oficial al Consiliului Judetean Arges


Primaria Municipiului Pitesti

Site-ul oficial al Primariei Municipiului Pitesti


PSD Arges

Site-ul oficial al Partidului Social Democrat Filiala Arges


Imnul de campanie

Imnul de campanie PSD


Melodie populara PSD IF Domnesti


Primaria Municipiului Curtea de Arges


BitPress