Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 3 mai 2010

LUNI, 5 MAI 2010

BITPRESS

ARGESENII PRODUC LUNAR PESTE 26.000 DE TONE DE DESEURI
Agentia pentru Protectia Mediului a facut o evaluare a cantitatilor de deseuri produse lunar, pe categorii, de catre argeseni. Conform evaluarii, populatia, agentii economici si institutiile publice din judet generaza lunar peste 26.000 de tone de deseuri, cele mai multe fiind cele feroase (fier vechi).

Ce arunca argesenii la gunoi
Din analiza efectuata de Agentia de Protectia Mediului se poate trage si o concluzie privind structura deseurilor. Altfel spus, ce arunca argesenii la gunoi. Din totalul de 26.259 de tone de gunoi produs lunar, fierul vechi reprezinta 10.629 de tone. Pe locul doi se afla deseurile din material lemnos, si anume 5.342 de tone, iar pe locul 3 sunt deseurile provenite din ambalaje care insumeaza incredibila cantitate de 939 de tone in tot judetul. Argesenii arunca lunar peste 4 tone de PET-uri la gunoi, 18 tone de baterii si acumulatori, 75 de tone de anvelope uzate, 327 de tone de hartie si carton, dar si 30 de tone de ulei uzat. Deseurile industriale periculoase reprezinta o cantitate de 405 tone iar deseurile spitalicesti insumeaza 9 tone, acestea din urma fiind distruse in crematorii speciale.
EVENIMENT INEDIT DE ZIUA PRESEI: STUDENTII DE LA ,,JURNALISM" VOR DEFILA IMBRACATI IN... ZIARE!
Studentii de la specializarea ,,Jurnalism" din cadrul Universitatii Pitesti vor sarbatori Ziua Libertatii Presei, intr-un mod inedit. Luni, incepand cu ora 12.00, in sala I 309 (Facultatea de Stiinte Socio-Umane, langa Academica), acestia vor incerca sa demonstreze ca ziarele traiesc mai mult decat o zi, in cadrul evenimentului, denumit generic „Aici se face presa!"

Pornind de la teoria specialistilor, potrivit careia ziarul dureaza doar o zi, cea in care apare si ca informatia se perimeaza rapid, viitorii jurnalisti s-au straduit sa gaseasca diverse intrebuintari pentru articolele gasite in gazetele contemporane, aratand ca presa dureaza si ca cea de-a patra putere in stat poate fi permanent prezenta in viata oamenilor.

Ingeniosii tineri au pregatit o prezentare de moda, „News collection" si o expozitie de produse, realizate exclusiv din stiri si reportaje, tiparite in publicatiile locale si nationale. Studentele vor defila in tinute confectionate din ziare, prin intermediul acestor creatii dorind sa atraga atentia asupra nevoii publicului de mass-media.

De asemenea, organizatorii au confectionat numeroase produse din hartie de ziar, de la  felicitari, obiecte de decorat, genti si bijuterii, pana la accesorii de par, palarii si pusculite, toate atent inspirate din subiecte de presa.
CURIERUL ZILEI

APARTAMENTELE MICI, SINGURELE VANDABILE
Adevãrat barometru al crizei, piaţa imobiliarã dã în prezent semnale contradictorii - de uşoarã revigorare pe unele segmente, de stagnare sau de blocaj total, pe altele. Cristi Bumbenici, directorul unei agenţii imobiliare piteştene, ne-a prezentat ultimele tendinţe în acest domeniu.   
Preţurile nu mai scad
„Scãderea de preţuri mai vine doar din graba cu care proprietarul vrea sã vîndã. Cine se grãbeşte şi are un stres financiar (destul de mulţi îl au, în ultimul timp) ar mai putea coborî preţurile cu 1.000 - 2.000 euro la 1 - 2 camere, însã nu mai mult. De altfel, dacã luãm în calcul preţul de construcţie, vechimea şi zona, preţurile de acum sînt într-adevãr cele reale. Cea mai mare dinamicã se înregistreazã la vînzarea de garsoniere şi la apartamentele de douã camere, cele confort I decomandate şi semidecomandate, mai puţin cele de confort II - pentru care era o adevãratã nebunie anul trecut. Se mai vînd şi cele de 3 camere, dar puţin mai greu, iar cele de 4 - 5 camere, foarte greu".
Preţurile reale de vînzare, în funcţie de zonã:
 Garsoniere: 22 - 23.000 euro, cele cu 27 - 30 mp, şi 30 - 34.000 euro, cele mai mari. Mai existã astfel de garsoniere mari în Tudor Vladimirescu, la intrarea în Rãzboieni, în Gãvana şi într-un bloc din Trivale, restul fiind în general de 27 - 30 mp.
 2 camere: 45.000 euro în Popa Şapcã, un cartier nou şi semicentral, curat, chiar select. Şi Eremia Grigorescu are aceleaşi preţuri. În rest, preţul de circa 42 - 43.000 euro.
 3 camere: 50 - 55.000 euro.
 4 camere, cam 60 - 65.000 euro, dacã sînt bine dotate, cu termopan şi utilitãţi în regulã.
Prima Casã, o ocazie
„Existã o creştere, faţã de anul trecut, cam cu circa 30%. Cele mai multe vînzãri de garsoniere, 2 camere sau 3 camere se susţin prin programul Prima Casã - cam 70% din total. Cei care vor dori sã îl acceseze e bine sã nu aştepte pînã la anul, ci sã o facã acum. Bãncile vor mai da drumul la credite şi vor veni cu oferte tot mai apropiate de cea a Guvernului. Cînd Guvernul va vedea cã oferta lui e relativ apropiatã de cea privatã, va face poate un pas în spate, de la anul cred cã nu va mai funcţiona acest program. Acum e cel mai avantajos sã cumperi o casã prin Prima Casã, care, împreunã cu Rabla, a fost un mijloc de a obţine liniştea socialã. Cele douã mãsuri de stimulare a pieţei auto şi a pieţei imobiliare au rost pînã la revenirea la normalitate - care înseamnã creditare doar din partea bãncilor. Cei care îşi cumpãrã o locuinţã în rate nu trebuie sã fie nici optimişti, nici pesimişti. Trebuie sã fie realişti şi sã îşi aprecieze corect puterea de susţinere a unui credit şi sã cumpãre o locuinţã mai mare sau mai micã, în funcţie de capacitatea de a o întreţine".
Profit mic sau pierdere pentru dezvoltatori
„Se observã o stagnare a pieţei imobiliare pe partea de terenuri, dar, paradoxal, nu din cauza preţurilor. Dezvoltatorii nu ştiu exact cui se vor adresa în viitorul apropiat. Cei profilaţi pe blocuri nu mai gãsesc terenuri care sã poatã fi achiziţionate în oraş şi sã fie pretabile pentru blocuri. Pot cumpãra terenuri în zona Gãvana, pe platoul Trivale, la graniţa cu Moşoaia, dar nu pot face blocuri în cîmp, unde nu sînt utilitãţi. La rîndul lor, cei care fac vile în zone rezidenţiale oscileazã, pentru cã marja de profit nu mai e aceeaşi. Înainte de crizã, profitul era de 150 - 200%, acum coboarã spre 50%, şi toţi vor fi forţaţi sã o accepte. În curînd, va fi lansatã, de pildã, la 2 km de Piteşti, o construcţie la 62.000 euro, cu 100 mp spaţiu util, 3 dormitoare, living, garaj şi 400 mp suprafaţã totalã a proprietãţii, totul oferit la cheie, cu un profit de 50% pentru dezvoltator. Constructorii încã îşi mai fac calcule, dar totul depinde şi de lãcomia fiecãruia. De asemenea, investitorii persoane fizice mai aşteaptã sã scadã preţurile, deşi ele nu mai pot scãdea decît cu cel mult 5% - 10%".
Preţurile reale de vînzare a terenurilor
La o distanţã de cel mult 2 km de Piteşti: l Ştefãneşti: 35-40 euro/mp l Bascov: 25-40 euro/mp l Smeura: 20-25/mp l Bradu: 25-35 euro/mp. Majoritatea cumpãrãtorilor cautã parcele de 500, 700, 1.000 mp şi acestea se tranzacţioneazã cel mai mult, pentru cã deţinãtorii terenurilor acceptã în general sã le segmenteze şi sã le vîndã parţial. În Piteşti: „O suprafaţã cam de 700 mp de lîngã Piaţa Smîrdan s-a dat, nu de mult, cu 600 euro/mp. E un preţ justificat. Nu a scãzut sub 250-300 euro. În Prundu, s-au dat 3.000-4.000 mp cam cu 300 euro, iar în Trivale, la capãtul lui 8, o suprafaţã de 2.000 mp s-a dat cu 400 euro în decembrie, banii fiind achitaţi acum o lunã".
Vilele au fost o afacere proastã
„Dacã existã un blocaj în piaţa imobiliarã, acesta e la segmentul de case. Cei care sînt nevoiţi sã vîndã ceva construit în 2006 - 2009 ies sigur în pierdere. Ceea ce se vindea atunci cu 150 - 170.000 euro (case cu 140 - 150 mp suprafaţã utilã şi curte de 500 mp în total), acum valoreazã doar 100 - 110.000 euro, dacã vrei sã vinzi relativ repede. Casele vechi nu sînt interesante decît pentru teren, deşi, dacã au un grad de degradare suportabil, se pot renova. Centrul nu şi-a pierdut decît foarte puţin din preţurile mai vechi. Oferta limitatã face ca preţurile sã rãmînã neschimbate". 
„VREM UN ALT GUVERN, 1 MAI CORECT"
Anul acesta, Ziua Muncii a stat sub semnul protestelor. Social-democraţii s-au ţinut de cuvînt şi au ieşit sã mãrşãluiascã în marile oraşe ale ţãrii. În Argeş, PSD a anunţat o acţiune de amploare. Participanţii la miting au plecat, în jurul orei 10.00, de la Teatrul Al. Davila spre Piaţa Prefecturii. Aici au fost aşteptaţi circa 500 de oameni pentru a protesta faţã de mãsurile Executivului. Manifestanţii au avut mai multe sloganuri, toate îndreptate împotriva Executivului: „Guvernul Boc - 1 MAI RÃU nu se poate!", sau „Vrem un alt Guvern, 1 MAI CORECT!". Sloganurile de pe pancardele social-democraţilor au putut fi vãzute şi în cadrul unei agresive campanii online, cu cîteva zile înainte de începerea manifestaţiei. La mitingul organizat în Piteşti au participat şi liderii filialei judeţene, printre care preşedintele Constantin Nicolescu, şi parlamentarii de Argeş.           
Cros şi spectacol pentru cei neangrenaţi politic
Ziua de 1 Mai a fost una relaxantã pentru majoritatea piteştenilor. Astfel cã unii dintre cei care nu au participat la mitingul de protest al PSD s-au înscris la crosul organizat de Primãrie, Consiliul Judeţean şi Direcţia de Tineret Argeş, iar alţii au mers la manifestãrile din Parcul ªtrand, unde autoritãţile au ţinut sã ofere electoratului un spectacol de muzicã tradiţionalã popularã.  
SE OPREŞTE CURENTUL
CEZ Distribuţie executã lucrãri programate în reţelele electrice, pentru creşterea gradului de siguranţã şi continuitate în alimentarea cu energie electricã a consumatorilor, precum şi a îmbunãtãţirii parametrilor de calitate ai energiei electrice distribuite. Azi, sînt afectate zonele:
l 8.00 - 17.00 - strãzile Crinului, Traian Vuia, 9 Mai l 9.00 - 14.00  - str. I.C. Brãtianu, bloc D60 l 8.30 - 16.00 - Ştefãneşti, strãzile Ştefãneşti Sat, Paladeşti, Oţeleşti, Gorgoieşti l 9.00 - 16.00 - Cîmpulung, zona Vişoi: str. Alexandru cel Bun (de la Pensiune Casa Cristina la intersecţia cu str. Eroilor), str. Eroilor, str. Cuza Vodã, staţia Petrom, sediu Hidroelectrica l 9.00 - 16.00 - com. Bascov, zona Bascov Foraj, satele Rotãreşti, Bascov (circuit spre Vîlcea), Bazin Retenţie Bascov l 9.00 - 16.00 - com. Bradu, satele Bradu de Sus şi Bradu de Jos l 9.00 - 16.00 - com. Mãrãcineni, sat Argeşelu (circuit spre Miceşti).

ARGES EXPRES

MIRCEA DRĂGHICI ÎL INTERPELEAZĂ PE MINISTRUL MEDIULUI DESPRE SITUAŢIA ALUNECĂRILOR DE TEREN DIN COMUNA MIOARELE

"Domnule ministru Laszlo Borbely,
Pe baza informaţiilor primite la Cabinetul Parlamentar şi a documentelor apărute în presa locală, s-a desprins ideea că trebuie acţionat de urgenţă pentru a limita efectele dramatice ale alunecărilor de teren din satul Suslăneşti, comuna Mioarele, judeţul Argeş. Precipitaţiile abundente, sub formă de ninsori şi ploi din această iarnă au dus la agravarea situaţiei, în zonele şi aşa predispuse alunecărilor de teren. Din punct de vedere al expunerii la riscul de alunecări de teren, comuna Mioarele este dispusă în zona afectată de alunecări primare/reactivate. Alunecările de teren sunt provocate ca urmare a ploilor abundente, a măririi debitelor de pe principalul curs de apă, Argeşelul, care nu este regularizat, apa săpând în maluri, precum şi a văilor din ce în ce mai adânci, ce preiau torenţii formaţi pe versanţi în urma ploilor repezi.
În acest sens s-au înregistrat alunecări de teren de-a lungul râului Argeşel în satul Suslăneşti, pe malurile văilor Plop, Hogea, Valea Măţăului, Stroiasca, Vârtop, Valea Pietroasa, Valea Cazacului. Există riscul ca din cauza alunecărilor de teren, de-a lungul râului Argeşel, în satul Suslăneşti, să se formeze un baraj care poate bloca cursul râului şi să inunde gospodăriile localnicilor. Alunecările avansează şi fără o consolidare serioasă, pământul nu va putea fi oprit. În condiţiile unui buget restrâns, fondurile destinate acestui tip de lucrări sunt limitate, iar cea mai bună soluţie o constituie obţinerea unor finanţări externe, special destinate acestui scop. Având în vedere toate aceste aspecte, vă adresez respectuos rugămintea de a-mi comunica punctul de vedere oficial faţă de această situaţie şi măsurile ce se pot lua, pentru a împiedica eventuale dezastre naturale.
Solicit răspuns scris".

DRUMUL DURERII
Gavrila Moise 

E nepotrivit titlul ăsta, dar nu ştiu cum ar fi mai sugestiv să descriu starea şoselei care duce la Câmpulung. Spun nepotrivit, pentru că toate drumurile au ieşit din iarna asta mai nenorocite decât oricând, străzile din oraş s-au distrus într-un hal fără de hal, aşa că durerea o regăsim peste tot. Dar parcă DN 73C e un fel de campion al gropilor din asfalt şi al nepăsării autorităţilor faţă de starea disperată a cetăţenilor din această zonă.
După ce până în vara trecută şoseaua a fost aproape blocată de o alunecare masivă de teren în apropiere de Domneşti, anul acesta şoferii s-au pricopsit cu un carosabil plin de gropi, care solicită din greu maşinile. Sunt porţiuni de şosea în Muşăteşti, la intrare, la intersecţia cu şoseaua care duce la Merişani, pe dealul Cărbune, pe care nu se poate circula decât în viteza întâi. Primarul Mircea Păuna susţine că a făcut numeroase demersuri la Consiliul Judeţean, dar şi la Drumurile Naţionale, însă s-a izbit de lipsa mijloacelor băneşti invocată de autorităţi. Despre fonduri proprii, nici nu poate fi vorba. Pentru Drumurile Naţionale, priorităţile din Argeş sunt porţiunea de autostradă şi drumul european Piteşti - Rm. Vâlcea. În mai mică măsură se vor aloca anul acesta bani pentru celelalte drumuri. Pentru că la începutul lunii mai se va desfăşura în judeţul nostru etapa a doua a Campionatului Naţional de Raliuri, cu o prezenţă numeroasă internă şi externă, toate forţele au fost dirijate spre Barajul Vidraru, pentru aducerea Transfăgărăşanului la nişte condiţii de concurs acceptabile. Aşa că drumul spre Domneşti va mai rămâne în starea asta încă aproximativ o lună, spre disperarea şoferilor.
Senzaţia de drum abandonat, părăsit, e amplificată de mormanele de gunoaie care se găsesc de o parte şi de alta a lui, deşi multe din aceste porţiuni sunt proprietăţi private. Dincolo de nesimţirea celor care aruncă resturile menajere din gospodărie, intrigă şi lipsa de intervenţie în acest sens a autorităţilor locale şi a organelor de protecţie a mediului. S-au organizat acţiuni de igienizare la Domneşti de către primărie şi la Muşăteşti, cu elevii Grupului Şcolar Forestier, dar par nişte improvizaţii inutile. Atâta vreme cât nu vor fi aplicate celor vinovaţi sancţiunile prevăzute de Legea mediului, nu se va schimba nimic.
Situaţia nenorocită a drumurilor din zona noastră, şi nu numai, generează mari nemulţumiri nu doar în rândul localnicilor, care sunt siliţi să-şi chinuie zilnic maşinile. Ei nu pot înţelege, şi cred că toţi suntem în această stare, la ce folos să plătim statului taxa de drum şi alte impozite deloc mici, când nimic nu se întoarce spre localitatea în care trăim. Iar dacă ne gândim că în curând va începe sezonul estival, se impun de urgenţă măsuri, altminteri şi puţinii turişti care ajungeau la Curtea de Argeş vor renunţa să viziteze în vara asta Mănăstirea şi celelalte monumente care mai rămân să ducă în lume numele nostru. Noroc că strămoşii s-au străduit să ne lase ceva, noi ne dovedim din ce în ce mai neputincioşi măcar să punem în valoare zestrea lor.

PROFIT
Mircea Drăghici - interpelare despre alunceările de teren din Argeş
Pe baza informaţiilor primite la Cabinetul Parlamentar şi a documentelor apărute în presa locală s-a desprins ideea că trebuie acţionat de urgenţă pentru a limita efectele dramatice ale alunecărilor de teren din satul Suslăneşti, comuna Mioarele, judeţul Argeş. Precipitaţiile abundente, sub formă de ninsori şi ploi, din această iarnă au dus la agravarea situaţiei, în zonele şi aşa predispuse alunecărilor de teren.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de alunecări de teren, comuna Mioarele este dispusă în zona afectată de alunecări primare/reactivate. Alunecările de teren sunt provocate ca urmare a ploilor abundente, a măririi debitelor de pe principalul curs de apă, Argeşelul, care nu este regularizat, apa săpând în maluri, precum şi a văilor din ce în ce mai adânci, ce preiau torenţii formaţi pe versanţi în urma ploilor repezi.
În acest sens s-au înregistrat alunecări de teren de-a lungul râului Argesel în satul Suslăneşti, pe malurile văilor: Plop, Hogea, Valea Măţăului, Stroiasca, Vârtop, Valea Pietroasa, Valea Cazacului. Există riscul ca din cauza alunecărilor de teren, de-a lungul râului Argeşel, în satul Suslăneşti să se formeze un baraj care poate bloca cursul râului şi să inunde gospodăriile localnicilor.
Alunecările avansează şi fără o consolidare serioasă, pământul nu va putea fi oprit. În condiţiile unui buget restrâns, fondurile destinate acestui tip de lucrări sunt limitate, iar cea mai bună soluţie o constituie obţinerea unor finanţări externe, special destinate acestui scop.
Având în vedere toate aceste aspecte vă adresez respectuos rugămintea, de a-mi comunica punctul de vedere oficial faţă de această situaţie şi măsurile ce se pot lua, pentru a împiedica eventuale dezastre naturale.
Ponta şi Drăghici vin la Raliul Argeşului
La iniţiativa Consiliului Judeţean Argeş şi a organizatorilor Raliului Argeşului, sportivi de marcă, artişti şi cântăreţi, şi-au dat mâna pentru sensibilizarea opiniei publice şi obţinerea de noi fonduri pentru Centrul de Copii Sf. Andrei din Piteşti. Monica Iagăr, Nicu Vlad, Marian Drăgulescu, Monica Rusu, Silvia Stroescu, Ovidiu Lipan Ţăndărică, Claudia (Sexy) precum şi cei mai mari piloţi de raliuri ai spus „da" invitaţiei la acest eveniment. Vedetele urmează să participe, în calitate de invitaţi la Raliul Argeşului şi vor evolua în şedinţe VIP Drive. Pentru a se pregăti cât mai bine pentru momentele în care vor urca în bolizii de raliu, cei enumeraţi mai sus au participat luni, 26 aprilie la un curs de pregătire la şcoala de pilotaj Titi Aur.
Raliul Argeşului se va desfăşura în perioada 7-9 mai 2010 la Piteşti şi, după o pauză de 9 ani, va avea probele speciale de concurs pe Transfăgărăşan. Raliul este organizat de Hatters Motorsport cu sprijinul Consiliului Judeţean Argeş, al Primăriei Municipiului Piteşti şi al Direcţiei Judeţene pentru Sport Argeş şi este susţinut de Honda prin Valahia Investment, Hotel Muntenia, Hotel Victoria, Asociaţia Oamenilor de Afaceri Argeş, Pelind Family, Ramycom service, clubul Pink, cabana Capra, Wings Team, My Wash.
Evenimentul este prezentat de GSP TV şi se desfăşoară sub egida Federaţiei Române de Automobilism Sportiv. De menţionat ar mai fi faptul că de la eveniment nu vor lipsi nici alţi doi mari împătimiţi ai automobilismului, Victor Ponta şi Mircea Drăghici.