Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 3 februarie

ARTI, 3 FEBRUARIE 2009
TOP
PSD a propus repolitizarea funcţiei de prefect
Idee susţinută de social-democraţii argeşeni
Ieri a avut loc la Bucureşti şedinţa Biroului Politic de Coordonare al alianţei PSD-PD-L care asigură în momentul de faţă guvernarea. Cu această ocazie conducerea PSD a propus repolitizarea funcţiei de prefect, astfel încât să dispară noţiunea de înalt funcţionar public care blochează schimbarea prefecţilor. Propunerea este susţinută de PSD Argeş care a avut reprezentanţi la Sinaia, la şedinţa grupurilor parlamentare ale PSD din week-end, unde s-a luat această decizie.
Proca, în aşteptare
Urmează ca în perioada următoare propunerea PSD să fie ana-lizată. PSD Argeş l-a propus de mai bine de două săptămâni pe consilierul judeţean Marcel Proca pentru funcţia de prefect, însă nu-mirea acestuia întârzie tocmai din cauza legii care prevede ca prefec-ţii să fie apolitici şi înalţi funcţio-nari publici. Din cauza întârzierii numirii au apărut şi zvonuri cum că numirea lui Proca ar fi blocată de alţi social-democraţi care ar vrea funcţia. De asemenea, săptămânalul „Ancheta" a dezvăluit ieri că unul dintre cei mai vechi membri ai PSD Argeş, Cătălin Rădulescu, i-a transmis preşedintelui PSD Argeş Constantin Nicolescu o scrisoare în care ar fi cerut funcţia de prefect. Nicolescu a spus însă în repetate rânduri că propunerea PSD Argeş pentru funcţia de prefect rămâne Marcel Proca.

Gingăraş ar fi vrut să îşi facă ziar dacă ajungea parlamentar
Voia să lucreze la imagine
Ieri a apărut pe piaţa media din Argeş un nou săptămânal. Au existat informaţii conform cărora în spatele acestei publicaţii s-ar afla Georgiu Gingăraş, fost candidat al PSD Argeş pentru funcţia de deputat. Gingăraş a negat însă că el ar fi cel care ar finanţa noua publicaţie, dar a recunoscut că dacă ar fi ajuns parlamentar ar fi avut un ziar!
„Credeam că o să iau 60%!"
Georgiu Gingăraş (care, deşi a obţinut peste 40% din voturile alegătorilor din colegiul Piteşti Nord, nu a ajuns deputat) ne-a declarat că îşi făcuse mari speranţe în campania electorală pentru alegerile din 30 noiembrie 2008. „Aveam convingerea că o să obţin 60% din voturi, că o să ajung parlamentar fără probleme. Voiam să fac un ziar dacă ajungeam parlamentar, mă gândisem să preiau «Piteşteanul» (n.r. săptămânal argeşean). Dar nu a mai fost cazul. Mi-a trecut repede euforia, mi-a trecut, acum m-am liniştit. Nu interzice nimeni cuiva să îşi facă ziar, dar vă spun că acum chiar nu sunt implicat într-un astfel de proiect.", ne-a declarat Georgiu Gingăraş. Dacă ar fi ajuns parlamentar, Gingăraş ar fi vrut să folosească propria publicaţie pentru a reflecta activitatea sa din Parlament, astfel încât să îşi facă imagine în vederea alegerilor viitoare. Gingăraş ne-a mai declarat ieri că aşteaptă „de la o zi la alta" să primească decizia de numire în funcţia de director adjunct al Administraţiei Naţionale Apele Române, funcţie pentru care a avut dreptul să opteze după alegeri.

PD-L ar avea 11% în faţa PSD în preferinţele electoratului
Potrivit rezultatelor primului sondaj politic realizat după alegeri
INSOMAR a realizat primul sondaj de opinie pe teme politice după alegerile parlamentare de la 30 noiembrie anul trecut. Potrivit rezultatelor date publicităţii, la partide, PD-L ar conduce în topul prefe-rinţelor electorale ale românilor. PD-L ar fi urmat de PSD, dar la o distanţă considerabilă.
Creditaţi cu 43%, demo-crat-liberalii ar avea nu mai puţin de 11% în faţa partene-rilor lor de guvernare, PSD, partid cotat în acest sondaj cu 32%. Amintim că, la alegerile parlamentare din urmă cu două luni, PD-L şi PSD au obţinut scoruri foarte apropiate: PSD a câştigat, la mustaţă, alegerile din punct de vedere al procentului, în timp ce PD-L, după redistribuirea voturilor, a obţinut cu câteva mandate mai mult decât PSD. Partidul Naţional Liberal este creditat cu un procent de 14%, în timp ce UDMR ar fi votat acum de 5% dintre cei care s-ar prezenta la urne dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. PC, PRM şi PNG-CD s-ar situa sub pragul electoral de 5%, necesar accederii în Parlament. Sondajul a fost făcut în perioada 22-27 ianua-rie, pe un eşantion de 1 499 de persoane, şi are o marjă de eroare de plus/minus 2,8%.

Alegeri amânate la PRM Costeşti din cauza unor tensiuni interne
În week-end ar fi trebuit să se desfăşoare la Costeşti alegeri pentru desemnarea unei noi echipe de conducere a organizaţiei locale a PRM. Din cauza tensiunilor din cadrul organizaţiei, însă, alegerile au fost amânate. Pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei au apărut mai multe candidaturi, fiecare candidat contestând însă delegaţii celorlalţi. Marian Fulga, preşedintele PRM Argeş, ne-a declarat că a fost la Costeşti pentru a vedea care este situaţia şi a decis să acorde organizaţiei un termen „de graţie" de cel mult 3 săptămâni în care să se pună capăt conflictelor. De abia la sfârşitul lunii în curs vor avea loc, astfel, alegerile de la Costeşti, deşi până atunci conducerea PRM Argeş ar fi trebuit să aibă desemnaţi toţi liderii locali pentru a putea organiza Conferinţa Judeţeană.

Cornel Lazăr crede că peremiştii „intoxică" opinia publică
Marian Fulga, preşedintele PRM Argeş, a anunţat recent că poartă negocieri cu lideri zonali ai PNG-CD Argeş pentru a-i determina să treacă la partidul său. Mai mult, Fulga a spus că PNG-CD „se va sparge" şi că o parte dintre membrii simpli de partid vor trece la formaţiunea politică a lui Corneliu Vadim Tudor. Cornel Lazăr, preşedintele PNG-CD Argeş, s-a arătat iritat de declaraţiile lui Fulga pe care îl acuză că ar intoxica opinia publică. „Eu unul nu am informaţii în partid cum că oameni din Biroul Judeţean al PNG-CD ar negocia cu PRM. Este vorba de o încercare de intoxicare a domnului Fulga. Pentru PNG-CD este o perioadă tulbure, într-adevăr, în care se pot întâmpla multe, dar nu am oameni care să trădeze şi să plece la alt partid.", ne-a declarat Cornel Lazăr.

Postelnicescu ar fi înlocuit de Arabolu la şefia organizaţiei Piteşti
Arabolu şi Postelnicescu au o relaţie foarte bună
Marius Postelnicescu are un „moşte-nitor" pentru şefia organizaţiei Piteşti a PNL în cazul în care ar ajunge preşedinte la judeţ. Omul din PNL Piteşti în care Postelnicescu are mare încredere este Ion Arabolu. Consilier local, Arabolu este persoana pe care Marius Postelnicescu ar recomanda-o partidului pentru a prelua şefia organizaţiei municipale dacă el ar fi ales lider al PNL Argeş. Chiar dacă spune că încă nu s-a decis în această privinţă, este aproape sigur că Postelnicescu va candida pentru postul de preşedinte al PNL Argeş, într-o dispută electorală internă cu Adrian Miuţescu şi Andrei Gerea. Postelnicescu şi Arabolu au o relaţie foarte bună, Arabolu ajungând consilier municipal ca urmare  a susţinerii de care s-a bucurat în PNL Piteşti din partea lui Postelnicescu. Acesta l-a impus pe prima poziţie pe lista candidaţilor liberali pentru Consiliul Local, în condiţiile în care PNL Piteşti dispunea de doar trei locuri eligibile.

Unii directori ai PD-L riscă să rămână fără funcţii
În PD-L Argeş este agitaţie mare în jurul funcţiilor publice care vor fi ocupate de către democrat-liberali în urma negocierilor cu pesediştii. Surse din partid ne-au declarat că unii dintre actualii directori de servicii deconcentrate care au ajuns în posturi cu susţinere de la fostul PD nu vor mai fi nominalizaţi pentru încă un mandat. Lor li s-ar reproşa că, ani la rând, nu au mai făcut muncă de partid, neimplicându-se nici în ultimele campanii electorale, „uitând" că sunt în aceste funcţii datorită sprijinului politic de care s-au bucurat.
Potrivit surselor noastre, pe „lista neagră" s-ar afla Marius Olărescu (directorul Casei Judeţene de Pensii), Elena Mateescu (şefa Direcţiei de Muncă), Mariana Ionescu (conducătorul Agenţiei Locale de Mediu) şi Daniel Lupu (directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare). Acesta din urmă nu este membru PD-L, dar a fost numit în funcţia respectivă cu susţinere de la fostul Partid Democrat. Din acelaşi motiv, pe „lista neagră" s-ar găsi şi Emilia Dumitrescu. Situaţia ei este, însă, mai specială.

Eliberată din funcţie de către liberali, Dumitrescu a câştigat în justiţie dreptul să revină la şefia Gărzii de Mediu Argeş, decizia de atunci a oamenilor de la PNL fiind considerată abuzivă şi nelegală. Dacă, pentru Gardă, PD-L ar nominaliza o altă persoană în locul ei, Dumitrescu ar avea posibilitatea să invoce verdictul instanţei de judecată. Amintim că, potrivit unor surse din partid, pentru şefia Gărzii de Mediu ar avea de gând să opteze Gabriel Bratu, care va fi nevoit să plece de la Inspectoratul şcolar, instituţie care a revenit PSD la negocierile cu PD-L. O regulă din partid stabileşte că foştii candidaţi democrat-liberali pentru Parlament care au pierdut alegerile, dar care au cheltuit bani frumoşi în campania electorală, au dreptul să îşi aleagă ce instituţie doresc, cu condiţia să îndeplinească criteriile legale ale postului. Ori pentru Garda de Mediu, Bratu, fost candidat pentru Senat, îndeplineşte condiţiile de natură profesio-nală.

BIT PRESS
Lista pentru Ministerul de Interne este mai scurta de doi-trei oameni!
Presedintele PSD, Mircea Geoana a fost extrem de retinut in a comenta demisia ministrului de Interne, Liviu Dragnea. Presedintele PSD s-a rezumat la a-si exprima parerile de rau si la a declara ca... „presiunea este imensa in acest minister, probabil si momentul politic, bugetar si de alta natura a fost foarte complex. Singura decizie este sa venim cat mai repede cu nominalizarea unei alte persoane".

Pana aici totul a fost clar, insa Mircea Geoana ne-a bagat pe toti in ceata in momentul in care a fost intrebat de catre un redactor de la Realitatea: „Cate persoane sunt pe lista pentru Ministerul de Interne?" „Lista este foarte scurta" i-a raspuns Geoana. „Cat de scurta, 2-3 oameni?" a insistat reporterul. „Si mai scurta de atat!" a raspuns presedintele Mircea Geoana, intrand probabil, cu aceasta declaratie, in Cartea Recordurilor, drept inventatorul listei pe care nu asteapta decat o singura persoana. Oricare ar fi ea, speram sa reziste mai mult de o saptamana, cat sa mai poata si pesedistii sa mai traga o paranghelie in week-end si sa fredoneze, cu dedicatie speciala pentru Basescu... „ „Mandra floare trandafir, in viata esti musafir,/ Ori esti trist, ori te petreci,/ Pan-la urma tre' sa pleci/ Poti sa ai lumea la picioare, bani cu furca sa-i intorci,/ Dar cand te trage pamantu, tot acasa te intorci./ Poti sa faci de toate in viata, da fa-le la timpul lor,/ Sa nu uiti un singur lucru, omule esti muritor".

CURIERUL ZILEI
Al doilea ministru de Interne a demisionat
Liviu Dragnea a semnalat cã banii alocaţi ministerului sãu sînt insuficienţi pentru ca siguranţa cetãţeanului sã fie asiguratã Dupã 12 zile cît a stat la conducerea Ministerului de Interne, asearã, Liviu Dragnea şi-a anunţat demisia. El a spus cã a ales aceastã variantã pentru a evita tensiunile din coaliţie şi a semnalat un fapt extrem de grav, şi anume cã banii alocaţi ministerului sãu sînt insuficienţi pentru ca siguranţa cetãţeanului sã fie asiguratã şi pentru a-şi îndeplini obiectivele asumate la preluarea funcţiei. Liviu Dragnea a motivat astfel decizia de a-şi depune demisia: „Înţeleg constrîngerile bugetare, dar refuz sã asist la mãsuri care îmi împiedicã acest mandat şi apoi sã mã uit cu seninãtate la colegii mei şi sã le explic cã înţeleg, dar nu am resursele necesare sã mã ţin de cuvînt. Nu pot asista tacit la diminuarea resurselor financiare alocate autoritãţilor locale şi, implicit, la riscul neasigurãrii unor servicii de calitate pentru cetãţean". Trebuie adãugat cã Liviu Dragnea este al doilea ministru al Internelor care îşi dã demisia, dupã ce Gabriel Oprea a renunţat şi el la aceastã funcţie, tot dupã o perioadã foarte scurtã, în urma unor numiri în funcţii fãrã sã consulte PSD-ul.
Comentarii la cald
Ion Burnei, deputat de Mioveni: „Sincer, nu ştiu ce sã spun la acest moment! Am fost şi eu azi la şedinţa de grup şi nu am auzit nimic, de aceea decizia lui mã surprinde! Probabil cã ştie ce spune referitor la banii pe care i-a primit, pentru cã este un om conştient şi nu vrea sã facã ceva numai de suprafaţã, de formã. A fost la discuţii cu preşedintele, cu întreg Guvernul pe tema asta şi, dacã el a considerat cã nu are bani ca sã îşi facã programul... Nu cred cã a venit aşa, din senin, cu demisia! În privinţa sumelor, atît avem. Eu unul continuu sã spun cã nu se munceşte suficient în ţara asta. Dacã am fi muncit cum trebuie, acum aveam destul şi nu ajungeam la aşa ceva!"

Şerban Valeca, senator: „Domnul Dragnea a dat un semnal în ce priveşte insuficienţa fondurilor încã de acum douã-trei zile, în sensul cã nu i se pun la dispoziţie toate resursele de care ar avea nevoie. Din pãcate, eu nu ştiu exact dimensiunea bugetului ministerului, nu pot spune dacã este vorba de partea de administraţie publicã, consilii judeţene, administraţie publicã localã sau este vorba strict despre partea de Interne. Ca fost membru în Guvern, pot sã spun cã şi eu am fost nemulţumit de bugetul acordat, absolut în fiecare an cît am fost ministru la Cercetare. Probabil cã atît poate produce ţara în acest moment. Ca ministru, trebuie sã ştii sã creezi un echilibru între toate departamentele şi obligaţiile. Dar lipsa de bani te poate şi mobiliza! Eu am apelat, în lipsa banilor din buget, la fonduri pe proiecte europene şi am reuşit sã aduc bani în minister: Acum, mai mult nu pot spune, noi nu am vãzut încã proiectul de buget. De-abia azi vom vedea dimensiunile lui reale şi ne vom putea face o pãrere".

Mircea Drãghici, deputat de Curtea de Argeş: „Probabil cã, aşa cum şi-a dimensionat el bugetul pentru a-şi atinge obiectivele, ce a primit nu i s-a pãrut suficient pentru a-şi duce la bun sfîrşit obiectivele. Punînd în balanţã riscul ca la sfîrşitul mandatului sã nu poatã realiza ceea ce a promis, mai ales cã ar fi trebuit sã renunţe şi la şefia Consiliului Judeţean, ceea ce ar fi dus şi la nerespectarea promisiunilor faţã de cei ce l-au ales, a considerat cã acesta este prea mare. Probabil cã, dacã nu ar fi fost preşedinte de CJ, şi-ar fi permis un grad de risc mai mare şi ar fi continuat".

Grupaj stiri - 3 Februarie
Armanaschi vrea sã rãmînã şefã la Vamã
Una din negocierile politice cele mai dure din judeţ vizeazã în momentul de faţã şefia Vãmii Piteşti. Aşa cum se ştie deja, aceastã instituţie a revenit PD-L, care trebuie sã facã o numire pentru postul de conducere. Cea care deţine frîiele instituţiei
în prezent este Georgeta Armanaschi, desemnatã în aceastã funcţie pe vremea Guvernului Tãriceanu. Despre domnia-sap uteam spune acum cîteva sãptãmîni cã este preşedinta organizaţiei judeţene a femeilor liberale.  Lucrurile au evoluat însã
peste noapte. Astfel cã, dacã mai rãmînea în PNL, Geta Armanaschi trebuia sã se dea la o parte din calea viitorului şef al Vãmii.
Cum însã îşi doreşte postul foarte mult, aceasta este dispusã sã schimbe macazul politic. „Mã intereseazã sã pãstrez aceastã
funcţie", ne-a declarat şefa Vãmii. Georgeta Armanaschi a mai precizat cã „sînt pe acest post în urma mai multor concursuri pe care
le-am susţinut". Întrebatã dacã este adevãrat cã a trecut la PD-L pentru a-şi menţine funcţia, Armanaschi a afirmat:
„Nu am trecut la PD-L, de patru ani sînt în acest partid".

Elena Mateescu îşi doreşte sã conducã altã instituţie
Actuala şefã a Direcţiei Judeţene de Muncã îşi doreşte sã evolueze profesional. „Din punct de vedere profesional, îmi doresc sã
construiesc o altã instituţie", a susţinut Elena Mateescu, fostã Frîncu. De profesie jurist, aceasta considerã cã are capacitatea de a se adapta şi într-un alt post de conducere, de unde ar urma sã facã o reformã instituţionalã asemenea celei pe care a implementat-o la Direcţia de Muncã şi Protecţie Socialã. Ea a exclus varianta în care sar putea orienta cãtre Inspecţia Socialã sau cãtre Agenţia pentru Prestaţii Sociale, instituţii care s-au format dupã scheletul instituţiei-mamã, Direcţia Muncii. „Dacã ele funcţioneazã şi reu- şesc sã-şi îndeplineascã misiunea pentru care au fost înfiinţate, înseamnã cã ne-am atins scopul într-o anumitã mãsurã", a declarat Elena Mateescu. Aceasta nu ne-a putut divulga însã numele instituţiei în care ar vrea sã activeze pe mai departe, spunînd cã „nu ar fi fair-play din partea mea sã spun ce mi-aş dori. Las la latitudinea celorlalţi sã evalueze performanţele mele profesionale". Elena Mateescu este membrã PD-L, şefia Direcţiei Muncii revenind aceluiaşi partid.