Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 29 aprilie 2010

JOI, 29 APRILIE 2010

BITPRESS

MIRCEA DRAGHICI ATRAGE ATENTIA ASUPRA SITUATIEI ROMANILOR DIN SPANIA
Imigratia romana primita in Spania in ultimii zece ani a constituit un fenomen unic, atat datorita amplorii, cat si timpului scurt in care fenomenul s-a dezvoltat. Spania a experimentat cea mai mare crestere a numarului de rezidenti straini din Europa si una dintre cele mai mari din lume.

Alaturi de Statele Unite si Germania, Spania a fost una dintre cele trei tari cu cea mai mare imigratie. Dar fluxul imigratiei in Spania nu se distribuie in mod egal pe parcursul acestor ani, ci se intensifica in ultimii cinci ani, ceea ce ne face sa deducem ca am fost a doua tara din lume in ceea ce priveste imigratia primita incepand cu anul 2000 (in Germania sosisera mai multi imigrati in anii nouazeci, in timp ce din anul 2000 fluxul migrator al acestei tari a fost mai moderat).

Cauzele unicitatii imigratiei spaniole trebuie bine explicate pentru a evita ca stereotipurile sa-si impuna motivele. In acest sens, atunci cand vorbim despre cauzele care explica imigratia pe care o primeste Spania, vorbim despre situatia imigrantilor in tara de origine si nevoia lor de a pleca, semnaland ca in tara lor sufera tot tipul de lipsuri, tinerii nu au perspective de munca de nici un fel.

Nici apropierea geografica si culturala mentionata adesea pentru a explica de ce sosesc emigranti din anumite tari nu este o explicatie a acestui fenomen. Marocul se afla la o distanta de 14 kilometri de Spania, dar, in anii saizeci si saptezeci - ani in care marocanii emigrau masiv nu se instalau pentru a lucra in Spania. Treceau Stramtoarea dar mergeau in Franta, Belgia si multe alte tari europene. Ibero-americanii, cu care Spania are legaturi culturale speciale, emigrau in special in Statele Unite.

Pentru a afla motivele celor intamplate trebuie sa vedem mai degraba ce s-a intamplat in Spania: faptul ca imigrantii au optat pentru aceasta tara intr-un mod atat de intens in acesti ultimi ani se datoreaza unor motive intrinseci, si in principal puternicii dezvoltari economice si slabului puls demografic.
Imigratia a sosit in anii cu cea mai mare crestere economica, prin urmare, coincizand cu o demografie care avea deja dificultati in a oferi pietei muncii ceea ce solicita acea crestere; deoarece Spania s-a bazat pe anumite sectoare cu o mare intensitate de mana de lucru, cum sunt constructiile si serviciile legate de turism si timpul liber, care necesita multa mana de lucru, ceea ce explica in buna masura nevoia de lucratori extra-comunitari. in fond, ceea ce a transformat
Spania intr-o tara unica in ceea ce priveste solicitarea de forta de munca extra-comunitara este sectorul constructiilor, cu o dezvoltare care nu a suportat comparatie cu nici un alt stat din Europa, devenind chiar principalul motor al cresterii in ultimii zece ani.

Exista date care nu pot fi omise daca dorim sa aflam o explicatie privind cele intamplate. Astfel, comparand piata muncii de la sfarsitul anului 1997 cu sfarsitul anului 2007 vedem ca s-a trecut de la aproape 13,5 milioane de angajati la peste 20 milioane. Aceasta crestere de aproape sapte milioane de noi angajati are trei cauze: prima, scaderea ratei somajului (care reprezenta 20,1 % la sfarsitul anului 1997, si 8,6 % la sfarsitul anului 2007); a doua, cresterea ratei feminine de angajare (de la 28,3 % la sfarsitul anului 1997 la 43,9 % la sfarsitul anului 2007); si a treia, imigratia. Fiecare dintre aceste trei impulsuri a contribuit aproximativ cu o treime din noii angajati.

Trebuie mentionat ca daca nu ar fi sosit imigratia mentionata, celelalte doua forte nu ar fi putut contribui singure cu cele sapte milioane de noi angajati, deoarece demografia Spaniei se caracterizeaza printr-o scadere constanta a generatiei actuale de noi persoane active pe piata muncii (in fiecare an se incorporeaza un numar mai redus de tineri, din cauza faptului ca ne aflam sub efectele scaderii ratei de natalitate care se inregistreaza incepand din anul 1977.

In fond, Spania a inregistrat o crestere economica ce a solicitat multa mana de lucru si o demografie proprie care nu o poate sustine in totalitate. In acest aspect consta explicatia principala a imigrantilor primiti. Cu alte cuvinte, Spania a primit imigratia de care a avut nevoie la momentul oportun. Din pacate, romanii ajunsi sa munceasca in Spania nu mai sunt acum doriti!

Eurodeputata Corina Cretu, membra a Comisiei pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale din Parlamentul European (EMPL) si secretar executiv pentru relatii internationale al PSD, a protestat zilele acestea fata de manifestarile xenofobe si discriminatorii indreptate impotriva imigrantilor romani din Spania, cu atat mai ingrijoratoare cu cat vin din partea principalului partid de dreapta, Partidul Popular. Corina Cretu a cerut PDL sa renunte, in semn de solidaritate cu cetatenii romani care traiesc in aceasta tara, la protocolul de sustinere electorala pe care il are cu Popularii spanioli. Pana acum, reactiile PDL sunt anemice si nu avem un raspuns clar! Cu totii, de la politicieni pana la oameni simpli ar trebui sa luam atitudine vizavi de pancartele cu inscrisul „Nu vrem romani", de pliantele cu sigla Popularilor, in care se promite „Mai multa siguranta", si de declaratiile candidatului la primarie, Xavi Garcia Albiola, in care cere „curatarea orasului" si-i ameninta in special pe romi.

La nivelul Spaniei, romanii formeaza cea mai mare comunitate de straini. Cei aproape un milion de romani au contribuit in ultimii ani la cresterea economica semnificativa a Spaniei, iar acum resimt, alaturi de spanioli si de ceilalti imigranti, efectele dureroase ale recesiunii. Daca nu voiau romanii, spaniolii ar fi trebuit sa se gandeasca bine inca de la inceput, iar acum, dupa ce s-au vazut cu sacii in caruta, vorba romanului, au inceput sa-si arate coltii!

Nu trebuie sa toleram asemenea discriminari si actiuni xenofobe, mai ales ca este vorba despre rudele noastre, despre prieteni si cunoscuti, plecati pentru un trai mai bun! A spune ca nu vrei romani in Spania inseamna sa jignesti o natiune intreaga, iar acest lucru nu poate fi trecut cu vederea! In Colegiul Curtea de Arges, acolo unde am fost ales deputat, la fiecare cinci case, exista un cunoscut sau o ruda plecata sa trudeasca pe meleaguri straine! A fi roman inseamna sa muncesti, nu sa fi jignit si batjocorit!

De aceea, propun ca actiunile intregii clase politice romanesti sa se uneasca, intr-o voce puternica pentru apararea tuturor romanilor! PDL trebuie sa se hotarasca daca este cu romanii sau impotriva lor, iar noi, ca parlamentari trebuie sa trimitem o scrisoare oficiala popularilor spanioli in care sa condamnam modul lor xenofob de a face politica si sa ne aparam cetatenii!
60% DINTRE FIRMELE NOU-INFIINTATE IN ARGES SE OCUPA CU COMERTUL
Datele furnizate de Oficiul Registrului Comertului Arges arata ca, din cele cateva sute de firme nou-infiintate de la inceputul anului si pana in prezent, cele mai multe au ca obiect de activitate comertul. Mai mult, de 60% dintre firmele nou infiintate se ocupa de comert, cele mai multe dintre acestea punand accentul pe comertul cu alimente, haine si incaltaminte.

Pe locul doi in topul firmelor nou infiintate, din punct de vedere al obiectului de activitate, se afla societatile comerciale axate pe servicii. Pe ultimul loc sunt firmele cu obiect de activitate productia, aceasta fiind si una din cauzele care genereaza, la nivel national, adancirea crizei (fiind vorba de o problema globala, nu doar locala).
CURIERUL ZILEI

ARGEșUL, JUDEț-PILOT ÎN REALIZAREA HÃRțII GUNOAIELOR
Mai multe asociații ecologiste, împreunã cu agențiile de mediu și-au propus realizarea unei acțiuni unitare, de anvergurã, pentru ecologizarea naturii. Argeșul și Clujul vor fi județe-pilot, iar acțiunea de curãțare se va face pe 22 și 23 mai.     
 Let`s Do It, Romania! este cel mai mare proiect de implicare socialã din Romania care își propune sã curețe deșeurile din toatã țara, din arealele naturale, într-o singurã zi. România este cea mai mare țarã din Europa care organizeazã acest proiect, proiectul fiind implementat pînã acum de Estonia, Letonia, Lituania. Acest proiect național este un preambul la 23 septembrie - Ziua Mondialã a Curãțeniei; pînã la acea datã, întreg teritoriul României va fi cartat, pentru a se realiza harta deșeurilor la nivel național. Acțiunea presupune implicarea cetãțenilor, a autoritãților locale, a firmelor private, a operatorilor de salubritate, a persoanelor publice și a mass-media, pentru a mobiliza populația sã iasã în ziua stabilitã și sã curețe deșeurile conform planului realizat de cãtre echipã.  Sîmbãta trecutã, echipa Let`s Do It, România! a fost prezentã la Pitești, pentru a da startul cartãrii județului Argeș, urmãrindu-se realizarea unei hãrți a gunoaielor, estimarea cantitãții acestora și a necesarului de resurse umane și materiale pentru evacuarea lor. Întîlnirea din Argeș a avut loc la Primãria Pitești și la ea au participat reprezentanți ai APM, ARPM, ai Gãrzii Naționale de Mediu, ai Primãriei și serviciului subordonat de salubritate stradalã. Unul din partenerii proiectului la noi în județ este Eco Valor, iar partener Holcim Romania - Cîmpulung. De asemenea, în perioada urmãtoare, vor avea loc întîlniri de lucru și cu alte autoritãți invitate: Prefectura, Consiliul Județean, Inspectoratul Școlar etc. Pentru implemetarea proiectului este nevoie de cît mai mulți voluntari, din rîndurile autoritãților locale, al cetãțenilor, ONG-urilor, elevilor, studenților, persoanelor fizice si juridice.
PERSONALUL, NEMULțUMIT DE MICSORAREA UNUI SPOR
Comisia de Dialog Social din cadrul Prefecturii s-a întrunit ieri pentru a discuta problema personalului din cadrul unitãților de asistențã medico-socialã de la Cãlinești, Șuici și Dedulești, cu privire la eliminarea unor drepturi salariale. Au fost discuții aprinse între sindicaliști, autoritãți și conducerile instituțiilor implicate în aplicarea Legii 330.  
Sindicaliștii amenințã cu protestele
Primul punct pe ordinea de zi l-a constituit neacordarea sporului de 100% pentru munca prestatã în zilele de repaus sãptãmînal, adicã sîmbãta și duminica. În cele din urmã, inclusiv la Șuici, unde exista aceastã problemã, s-a acordat retroactiv acest spor. A doua problemã a fost legatã de diminuarea sporului pentru munca desfãșuratã în condiții deosebite. Acest spor a fost micșorat de la 75 la 15%, conform unei adrese transmise de Direcția Generalã de Asistențã Socialã și Protecția Copilului Argeș, iar astfel, salariile angajaților din centrele medico-sociale au scãzut cu sume cuprinse între 200 și 1.000 de lei. Sindicaliștii au venit cu legea pe masã, în timp ce autoritãțile au pus problema lipsei banilor pentru acordarea acestui spor întreg. Cu privire la acest aspect, Prefectura a înaintat o adresã cãtre Ministerul Muncii, dar deocamdatã nu a primit nici un rãspuns. Pînã atunci s-a decis ca peste o sãptãmînã sã se analizeze din nou aceastã problemã, în prezența reprezentanților Sanitas, ai ITM și ai Ministerului Finanțelor Publice. Lidera Sanitas Argeș, Doina Fãnicã, ne-a declarat cã problema diminuãrii acestui spor a apãrut din cauza unei greșeli în decizia DGASPC în aplicarea legii. Conform legii, sporul pentru condiții deosebite de muncã este cuprins între 50 și 100% din salariu, iar în decizie, deși se vorbește despre acest spor, s-a aplicat legea privind sporul pentru condiții periculoase și vãtãmãtoare. Sindicaliștii susțin cã, în cazul în care nu vor primi un rãspuns favorabil, vor începe strîngerea de semnãturi în vederea protestelor.
ALTE șTIRI PE SCURT...
Programul Rabla a fost suplimentat cu încã 50.000 de tichete
În ședința de Guvern de ieri a fost aprobat proiectul de Hotãrîre de Guvern pentru suplimentarea Programului de stimulare a înnoirii parcului auto național (RABLA) cu încã 50.000 de tichete, în valoare de 190.000.000 lei.
Valoarea unui tichet este tot de 3.800 lei. Prin aceastã nouã suplimentare a programului Rabla numãrul total de tichete eliberate de Administrația Fondului pentru Mediu va ajunge la 160.000, în valoare de 608 milioane lei. Prin acest program s-au înregistrat, pînã ieri, comenzi pentru 13.315 autoturisme noi, anunțã Ministerul Mediului. Estimãrile ministerului aratã cã, pînã la sfîrșitul anului 2010, prin programul Rabla se vor vinde aproximativ 55.000 de autoturisme noi. Rabla 2010 a început în 18 februarie și în numai o lunã de la startul programului au fost casate mai multe mașini decît au fost casate pe tot parcursul anului trecut, adicã peste 32.000 de autovechicule.     
7 milioane lei, report la 6 din 49
Startul tragerii de astãzi la Loto 6 din 49 se dã cu un report la categoria I de 6,9 milioane lei. Prețul unei variante simple pentru aceastã extragere este 4,4 lei.
La Noroc, reportul cumulat la categoriile I, a II-a, N+3 și N-3 este de 1,7 milioane lei. Tragerea Joker beneficiazã de un report la categoria I de 1,6 milioane lei. Prețul unei variante simple este  2,4 lei.
ARGES EXPRES

DECLARAŢIE POLITICĂ PRIVIND SITUAŢIA ROMÂNILOR DIN SPANIA

"Imigraţia română primită în Spania în ultimii zece ani a constituit un fenomen unic, atât datorită amplorii, cât şi timpului scurt în care fenomenul s-a dezvoltat. Spania a experimentat cea mai mare creştere a numărului de rezidenţi străini din Europa şi una dintre cele mai mari din lume. Alături de Statele Unite şi Germania, Spania a fost una dintre cele trei ţări cu cea mai mare imigraţie. Dar fluxul imigraţiei în Spania nu se distribuie în mod egal pe parcursul acestor ani, ci se intensifică în ultimii cinci ani, ceea ce ne face să deducem că am fost a doua ţară din lume în ceea ce priveşte imigraţia primită începând cu anul 2000 (în Germania sosiseră mai mulţi imigraţi în anii ‘90, în timp ce din anul 2000 fluxul migrator al acestei ţări a fost mai moderat). Cauzele unicităţii imigraţiei spaniole trebuie bine explicate pentru a evita ca stereotipurile să-şi impună motivele. În acest sens, atunci când vorbim despre cauzele care explică imigraţia pe care o primeşte Spania vorbim despre situaţia imigranţilor în ţara de origine şi nevoia lor de a pleca, semnalând că în ţara lor suferă tot tipul de lipsuri, tinerii nu au perspective de muncă de niciun fel.
Nici apropierea geografică şi culturală menţionată adesea pentru a explica de ce sosesc emigranţi din anumite ţări nu este o explicaţie a acestui fenomen. Marocul se află la o distanţă de 14 kilometri de Spania, dar, în anii ‘60 şi ‘70 - ani în care marocanii emigrau masiv - nu se instalau pentru a lucra în Spania. Treceau Strâmtoarea, dar mergeau în Franţa, Belgia şi multe alte ţări europene. Ibero-americanii, cu care Spania are legături culturale speciale, emigrau în special în Statele Unite.
Pentru a afla motivele celor întâmplate, trebuie să vedem mai degrabă ce s-a întâmplat în Spania: faptul că imigranţii au optat pentru această ţară într-un mod atât de intens în aceşti ultimi ani se datorează unor motive intrinseci, şi în principal puternicii dezvoltări economice şi slabului puls demografic. Imigraţia a sosit în anii cu cea mai mare creştere economică, prin urmare, coincizând cu o demografie care avea deja dificultăţi în a oferi pieţei muncii ceea ce solicita acea creştere; deoarece Spania s-a bazat pe anumite sectoare cu o mare intensitate de mână de lucru, cum sunt construcţiile şi serviciile legate de turism şi timpul liber, care necesită multă mână de lucru, ceea ce explică în bună măsură nevoia de lucrători extra-comunitari. În fond, ceea ce a transformat Spania într-o ţară unică în ceea ce priveşte solicitarea de forţă de muncă extra-comunitară este sectorul construcţiilor, cu o dezvoltare care nu a suportat comparaţie cu niciun alt stat din Europa, devenind chiar principalul motor al creşterii în ultimii zece ani. Există date care nu pot fi omise dacă dorim să aflăm o explicaţie privind cele întâmplate. Astfel, comparând piaţa muncii de la sfârşitul anului 1997 cu sfârşitul anului 2007, vedem că s-a trecut de la aproape 13,5 milioane de angajaţi la peste 20 milioane. Această creştere de aproape şapte milioane de noi angajaţi are trei cauze: prima, scăderea ratei şomajului (care reprezenta 20,1% la sfârşitul anului 1997, şi 8,6% la sfârşitul anului 2007); a doua, creşterea ratei feminine de angajare (de la 28,3% la sfârşitul anului 1997 la 43,9% la sfârşitul anului 2007); şi a treia, imigraţia. Fiecare dintre aceste trei impulsuri a contribuit aproximativ cu o treime din noii angajaţi.
Trebuie menţionat că dacă nu ar fi sosit imigraţia menţionată, celelalte două forţe nu ar fi putut contribui singure cu cele şapte milioane de noi angajaţi, deoarece demografia Spaniei se caracterizează printr-o scădere constantă a generaţiei actuale de noi persoane active pe piaţa muncii (în fiecare an se încorporează un număr mai redus de tineri, din cauza faptului că ne aflăm sub efectele scăderii ratei de natalitate care se înregistrează începând din anul 1977). În fond, Spania a înregistrat o creştere economică ce a solicitat multă mână de lucru şi o demografie proprie care nu o poate susţine în totalitate. În acest aspect constă explicaţia principală a imigranţilor primiţi. Cu alte cuvinte, Spania a primit imigraţia de care a avut nevoie la momentul oportun. Din păcate, românii ajunşi să muncească în Spania nu mai sunt acum doriţi!
Eurodeputata Corina Creţu, membră a Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale din Parlamentul European (EMPL) şi secretar executiv pentru relaţii internaţionale al PSD, a protestat zilele acestea faţă de manifestările xenofobe şi discriminatorii îndreptate împotriva imigranţilor români din Spania, cu atât mai îngrijorătoare cu cât vin din partea principalului partid de dreapta, Partidul Popular. Corina Creţu a cerut PDL să renunţe, în semn de solidaritate cu cetăţenii români care trăiesc în această ţară, la protocolul de susţinere electorală pe care îl are cu Popularii spanioli. Până acum, reacţiile PDL sunt anemice şi nu avem un răspuns clar! Cu toţii, de la politicieni până la oameni simpli ar trebui să luăm atitudine vizavi de pancartele cu înscrisul "Nu vrem români", de pliantele cu sigla Popularilor, în care se promite "Mai multă siguranţă", şi de declaraţiile candidatului la primărie, Xavi Garcia Albiola, în care cere "curăţarea oraşului" şi-i ameninţă în special pe romi.
La nivelul Spaniei, românii formează cea mai mare comunitate de străini. Cei aproape un milion de români au contribuit în ultimii ani la creşterea economică semnificativă a Spaniei, iar acum resimt, alături de spanioli şi de ceilalţi imigranţi, efectele dureroase ale recesiunii. Dacă nu voiau românii, spaniolii ar fi trebuit să se gândească bine încă de la început, iar acum, după ce s-au văzut cu sacii în căruţă, vorba românului, au început să-şi arate colţii!
Nu trebuie să tolerăm asemenea discriminări şi acţiuni xenofobe, mai ales că este vorba despre rudele noastre, despre prieteni şi cunoscuţi, plecaţi pentru un trai mai bun! A spune că nu vrei români în Spania înseamnă să jigneşti o naţiune întreagă, iar acest lucru nu poate fi trecut cu vederea!
În Colegiul Curtea de Argeş, acolo unde am fost ales deputat, la fiecare cinci case există un cunoscut sau o rudă plecată să trudească pe meleaguri străine! A fi român înseamnă să munceşti, nu să fi jignit şi batjocorit! De aceea, propun ca acţiunile întregii clase politice româneşti să se unească într-o voce puternică pentru apărarea tuturor românilor! PDL trebuie să se hotărască dacă este cu românii sau împotriva lor, iar noi, ca parlamentari, trebuie să trimitem o scrisoare oficială popularilor spanioli, în care să condamnăm modul lor xenofob de a face politică şi să ne apărăm cetăţenii!"

PROIECT DE HOTARARE SCOS DE PE ORDINEA DE ZI

Primarul Nicolae Diaconu a cerut şi a obţinut scoaterea de pe ordinea de zi a ultimei şedinţe de legislativ municipal a proiectului privind aprobarea arendării păşunilor colinare Bunila şi Buşaga asociaţiilor de crescători de animale din cartierele Buşaga şi Marina. "Joia viitoare vom avea o întâlnire cu reprezentanţii acestor asociaţii pentru a ne informa asupra doleanţelor acestora şi a decide forma legală sub care le vom da păşunile în folosinţă. Trebuie să se ştie că anul acesta nu vor beneficia de subvenţii europene, pentru că documentaţia necesară trebuia să fie depusă încă din septembrie 2009. Vom convoca apoi o şedinţă specială, în care vom decide în ce condiţii le vom da dreptul la păşunat în acest an", a spus primarul Diaconu.

PRODUCERE DE ENERGIE ELECTRICĂ NEPOLUANTĂ

Consiliul Local Curtea de Argeş a aprobat solicitarea primarului Nicolae Diaconu de a se introduce pe ordinea de zi a şedinţei de marţi două noi proiecte de hotărâri urgente. Primul viza un obiectiv de investiţie pentru producerea energiei electrice din surse regenerabile, neconvenţionale, iar cel de-al doilea aprobarea cofinanţării în valoare de 439.416 lei, adică peste 4,39 miliarde lei vechi. În fapt era vorba despre un proiect pentru care se va solicita finanţarea pe Axa 4, fonduri nerambursabile, pentru producerea energiei electrice printr-o centrală fotovoltaică, folosind captarea energiei solare, cu o putere instalată de până la 1 MW. Aceasta ar urma să fie instalată pe un teren folosit pentru păşunat, în suprafaţă de 4 ha, situat în apropierea cimitirului Capu Dealului. Viitoarea centrală ar urma să fie conectată la sistemul naţional de 20 KV din reţeaua aflată în zonă, iar energia produsă şi cuantificată ar urma să acopere prin compensare consumurile de la instituţiile publice (primărie, şcoli, ş.a.m.d.), precum şi de la iluminatul public. Producţia anuală a viitoarei centrale este estimată la o valoare de 1-1,5 milioane Kw, pentru circa 2.000 ore de funcţionare. Aleşii locali au înţeles importanţa proiectului şi au discutat în şedinţe de comisii ad-hoc cele două proiecte propuse de către primar, le-au introdus pe ordinea de zi şi le-au aprobat.

CUM S-AR PUTEA GASI BANI PENTRU "AUTOSTRADA ZAPEZII" IN DOAR DOUA LUNI?

Probabil că nu puţini bucureşteni au fost şocaţi de apariţia, în ultimele zile, ale unor bannere imense care nu făceau reclamă la nimic. Avertizau, în schimb, asupra multelor lucruri folositoare care s-ar fi putut realiza cu un miliard de euro.
Care miliard? Cel pe care statul nu-l încasează, datorită avântului neobişnuit pe care l-a luat contrabanda cu ţigări, odată cu mărirea - negândită, aş spune - accizelor şi taxelor de viciu aplicate ţigărilor.
Nu vreau să vorbim aici despre nocivitatea fumatului. La urma-urmelor, omul are dreptul să decidă asupra existenţei sale şi dacă stăm să ne gândim bine, fumatul nu este mai nociv decât oricare alt abuz: de alcool, de alimente, de medicamente. Fumatul este o realitate cu rădăcini istorice şi eradicarea sa va veni, probabil, odată cu cea a altor "vicii" care ne marchează existenţa. Când - e greu de spus.
Realitatea prezentă este că există un eşantion de populaţie care nu se lasă descurajat de propaganda anti-fumat, de avertismentele sugestive de pe pachetele de ţigări şi nici de preţurile care au devenit prohibitive. În baza acestui eşantion funcţionează o industrie, care asigură locuri de muncă şi varsă taxe către bugetul statului. O singură companie producătoare de ţigarete se înscrie în lista primelor trei contribuabili la buget, cu peste un miliard de euro. Dar - ceea ce este cu adevărat şocant - cam tot atât nu încasează, statul din cauza creşterii alarmante a contrabandei cu ţigări! Faptul că pe zona de est şi de nord se află ţări în care costul unui pachet de ţigări este de până la cinci ori mai mic decât în România constituie un stimulent extraordinar, care a prins complet nepregătite autorităţile române. Dimensiunea fenomenului asupra căruia au avertizat producătorii de ţigări, confruntaţi dur cu concurenţa "neloială" a mafiei tutunului a sfârşit prin a fi recunoscută de autorităţi.
Recent, noul şef al Gărzii Financiare, Ladanyi Arpad Csaba a confirmat că instituţia sa e decisă să se confrunte cu fenomenul. "În opinia noastră s-a terminat cu traficul de ţigări cu TIR-ul" - a spus acesta, neavansând deocamdată metodele cu care ar putea fi contracarate celelalte forme de cărăuşie. Deşi oficialii Ministerului Finanţelor realizează că această campanie de outdoor de care pomeneam are perfectă dreptate, nu reuşeşte însă să găsească instrumentele legale de combatere. O recentă măsură de interzicere a comercializării ţigărilor în duty-free a fost contestată în justiţie şi blocată de către comercianţi. Alte prevederi fac dificilă cooperarea între diferitele compartimente ale instituţiilor statului prin care se încearcă combaterea fenomenului. Şi în tot acest timp miliardul cu pricina, neimpozitat, intră în buzunarele contrabandiştilor şi ajută la eficientizarea metodelor de trafic.
Dacă ar exista mai multă decizie politică, probabil că multe dintre obiectivele pomenite în campania publicitară ar putea deveni realitate: gândiţi-vă că doar în două luni s-ar fi putut achita contravaloarea autostrăzii Comarnic-Braşov!

REÎNCEP LUCRĂRILE LA SÂN NICOARĂ

Ieri dimineaţă, la ruinele de la Sân Nicoară a avut loc o întâlnire între reprezentanţii Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, în frunte cu ÎPS Calinic şi şeful Departamentului de Istorie Militară din cadrul Institutului pentru Studii de Apărare şi Istorie Militară, Sergiu Isopescu, responsabil cu săpăturile arheologice, Constanţa Carp, care răspunde de restaurarea  obiectivului şi primarul municipiului, Nicolae Diaconu. Discuţiile s-au axat pe începerea lucrărilor de reabilitare a sitului istoric, Sân Nicoară pe baza proiectelor întocmite şi aprobate.
În vara anului 2002, prin HCL nr. 57, ruinele treceau în administrarea Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, cu obligaţia de restaurare a monumentului istoric. Cu toate că din exterior nu s-a observat mare lucru, în toţi aceşti ani reprezentanţii Arhiepiscopiei au întocmit o impresionantă documentaţie, bazată pe cercetarea unor documente istorice. "Etapele parcurse sunt cele absolut necesare în vederea întocmirii unei documentaţii de intervenţie pe o clădire monument. Pe lângă inventarierea situaţiei existente, anul trecut s-au început săpăturile arheologice, care urmează să fie continuate cel mai probabil până la sfârşitul lunii iunie, când vom avea un raport complet al săpăturilor. Urmează să întocmim documentaţie în fază Dali pentru consolidarea monumentului şi restaurarea cu remodelare volumetrică. Vom avea toate elementele ca să facem o restaurare corectă", ne-a declarat arh. Constanţa Carp.
La rândul său, arh. Sergiu Iosipescu ne-a declarat: "Săpăturile urmează să fie reluate cât de curând, concomitent cu proiectul studiului de fezabilitate şi cel de restaurare. Avem în vedere o contemporaneitate între Sân Nicoară şi Biserica <<Sf. Nicolae Domnesc>>, deoarece între cele două lăcaşuri de cult există o legătură absolut certă, având în comun şi acelaşi hram". În luna aprilie a anului trecut, într-o şedinţă a Consiliului Local, aleşii au votat ca ruinele de la Sân Nicoară să rămână în administrarea Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului pe o perioadă nedeterminată, deoarece nu existau bani la buget pentru reamenajarea sitului istoric. "Împreună cu Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, ne-am gândit să reabilităm acest monument exemplar pentru municipiul nostru. Suntem în faza de finalizare a proiectului, în vederea obţinerii de fonduri. Contribuţia noastră este de 2% din valoarea proiectului. Mă bucur că am găsit acest parteneriat pentru a pune în valoare monumentul!", a declarat Nicolae Diaconu, primarul municipiului.