Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 28 septembrie 2009 - continuare

ARGES EXPRESS

Valea Dâmbovicioarei - Iadul Dâmbovicioarei!

Pentru turistul care trece prin culoarul Rucăr-Bran, unele din atracţiile principale ale zonei sunt Peştera Dâmbovicioarei şi cheile formate pe valea omonimă. Deşi nu este foarte mare sau foarte spectaculoasă, peştera este cunoscută de multă vreme şi este una dintre puţinele din România amenajate pentru vizitare. Atractivitatea ei este sporită de peisajul superb al văii săpate de un curs de apă în masivul de calcar. Încă de la intrarea pe Valea Dâmbovicioarei, drumul se strecoară printre stânci de zeci de metri înălţime, apoi trece prin satul Dâmbovicioara şi pe lângă peşteră, pentru a se afunda în Cheile Brustureţului. Destinaţia finală este o stână, vizitată nu numai de turiştii ce se încumetă pe traseele montane, ci şi de haitele de lupi ce coboară, mai ales iarna, din codrii ce străjuiesc cheile.
Un mod de a te bucura de toate frumuseţile descrise mai sus este de a lăsa maşina la intrarea în chei, sau în zona peşterii, şi de a parcurge drumul pe jos. Celălalt mod, ales de un număr din ce în ce mai mare de turişti, este de a merge cu maşina până în cea mai apropiată poiană disponibilă, numai bună de invadat cu grătare şi muzică din boxele autoturismului. Cât e vara de lungă, aceştia asediază Valea Dâmbovicioarei, acoperind fiecare centimetru de verdeaţă cu grătarele, păturile şi gunoaiele lor. De la an la an, numărul lor devine din ce în ce mai mare, iar cei care nu reuşesc să prindă loc de dimineaţă sunt forţaţi să urce şi 10 kilometri pe drumul din vale pentru a găsi loc de campare. Pentru amatorii de mici şi aer proaspăt nu contează că zona este una protejată, în care nu ai voie să faci focul, să tai lemne din pădure şi nici măcar să urli (pentru a nu deranja animalele sălbatice).
De la Peştera Dâmbovicioara, peisajul natural s-a modificat radical! În locurile în care odinioară valea se lărgea, lăsând loc ierbii să crească, turiştii îşi parchează acum nestingheriţi maşinile, râul este plin de gunoaie şi sticle de plastic, iar singurele mărturii că vorbim despre un Parc Naţional, protejat prin lege, sunt stâncile şi copacii, marcaţi cu pătratul roşu în chenar alb.
În mod normal, regulamentul parcului le cere turiştilor să se abţină de la acţiuni ce pot perturba echilibrul natural. În acest loc este interzis chiar şi să strigi sau să ridici tonul, pentru că animalele sălbatice evită zonele gălăgioase. Cu toate acestea, valea este plină de ţipete, zgomot de motoare şi muzică din boxele maşinilor.
După trecerea prin Cheile Brustureţului, se ajunge într-un loc în care valea se lărgeşte şi se bifurcă. Deşi, din acest punct, circulaţia autovehiculelor este interzisă, turiştii dau barierele la o parte şi intră cu maşinile în rezervaţie. Mai mult, dacă ai nevoie de orientare, ţi se pun la dispoziţie doar câteva tăbliţe ruginite, care anunţă începutul unor trasee turistice, către cabane şi refugii montane. Mulţi dintre cei care poposesc în această zonă taie la întâmplare lemn din păduri pentru grătare, fără să ţină cont că este vorba despre un monument natural. În privinţa sustragerii de material lemnos, Codul Silvic prevede amenzi usturătoare şi închisoare de la 6 luni la 3 ani, minimum. Dacă această infracţiune este săvârşită într-o pădure situată într-o arie protejată, pedeapsa cu închisoarea se poate majora cu până la 3 ani. De asemenea, Codul Silvic menţionează că, indiferent de natura faptei sau de cantitatea de lemn, tăierile ilegale sau sustragerea de material lemnos (inclusiv culegerea arborilor sau crengilor doborâte de vânt) constituie o infracţiune.
De remarcat că potrivit reprezentanţilor Administraţiei Parcului Naţional, recoltarea de material lemnos, focul deschis şi chiar camparea sunt interzise în zona Dâmbovicioara, cu excepţia unui areal restrâns de lângă cabana Brusturet, unde se poate campa. Administraţia Parcului are doar o echipă de control, care trebuie să acopere atât Valea Dâmbovicioarei, cât şi Valea Dâmboviţei, care are îndatorirea de a constata încălcarea regulamentului şi de a chema organele abilitate să aplice sancţiuni. 
Mulţi cetăţeni care au semnalat această problemă în cadrul audienţelor parlamentare, deplângând situaţia din zona Pietrei Craiului, spun că în alte arii protejate (Ceahlău, Retezat), legea este respectată cu stricteţe.

Operativitate maximă în legislativul municipal: trei proiecte aprobate, unul amânat!

Primarul Nicolae Diaconu a convocat vineri, de la ora 13.00, o şedinţă "de îndată" a Consiliului Local Curtea de Argeş. Din cele patru proiecte de hotărâre s-au aprobat extrem de rapid trei, iar ultimul a fost amânat. Astfel, s-a aprobat documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii şi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatoriului de specialitate la Curtea de Argeş", pentru care se urmăreşte o finanţare europeană nerambursabilă de 7.768.263 lei (TVA inclus), adică 1.831.922 euro (cu valoarea în euro calculată la cursul BCE de 4,2405 lei, din data de 03.09.2009). S-a aprobat deci depunerea proiectului spre finanţare şi contribuţia proprie de 2% - 132.324,14 lei - din valoarea cheltuielilor elegibile, precum şi cele neeligibile şi cele conexe.
De asemenea, s-a aprobat proiectul "Optimizarea comunicării între primărie şi sectoarele de educaţie, sănătate şi asistenţă socială din subordinea Consiliului Local", în valoare de 1.050.000 lei (fără TVA),  cu o cofinanţare locală de 2%, adică 21.000 lei din valoarea proiectului cheltuielilor eligibile.
Proiectul pentru amenajarea unui parc nou, finanţat din fonduri guvernamentale din taxa pe poluare în zona mărginită de AFP, Casa de Cultură şi benzinărie pe suprafaţă de 10.600 mp a fost amânat. Consilierul local Gheorghe Bugeac a atras atenţia că 600 mp s-au dat printr-o hotărâre anterioară Parchetului pentru construirea unui nou sediu şi, în consecinţă, a propus anularea respectivei decizii. S-a ajuns la controverse şi pentru lămurirea situaţiei, preşedintele de şedinţă Ştefan Dumitrache a propus amânarea, propunere care s-a votat. Oricum, valoarea maximă admisă pentru acest gen de proiecte este de 15 miliarde lei vechi. Noi ne încadram, căci fusese calculat la 14 miliarde. Acum rămâne de văzut ce se va mai întâmpla.

"Adriane, nici nu ştii, cât de mic începi să fii!"

Aşa i-a strigat Traian Băsescu lui Adrian Năstase în urmă cu vreo 5 ani, când se sfâşiau amândoi în lupta pentru postul de stăpân temporar al Palatului Cotroceni. Şi al ţării, dar puţini compatrioţi, în orbirea lor de atunci, îndrăzneau să desluşească evidenţa. Bădica Traian a rămas de atunci în mintea noastră cu unul din rarele momente în care nu s-a dovedit a fi profet mincinos, dar asta-i o cu totul altă poveste.
Scena asta mi-a venit în minte sâmbătă, la Mănăstirea Argeşului, când a apărut fostul deputat Adrian Miuţescu, liderul contestat al liberalilor din judeţ. Însoţit numai de doi prieteni, se strecura aproape anonim pe aleea din trupuri umane spre catedrală. Cum venea, avea pe mâna stângă primărimea argeşeană, cu eşarfe tricolore peste piepturile mai mult sau mai puţin trandafirii, iar pe dreapta - popimea în sutane sărbătoreşti, cu patrafire frumos rotunjite peste burţile ce mărturiseau un anume grad de cucernicie şi ascetism. Şi cum Miuţescu se arăta aplecat mai mult spre dreapta, dinspre stânga s-au auzit comentarii răutăcioase, de genul că s-ar pune bine cu cine trebuie pentru a-şi înmormânta cu fast cariera politică. Şi-atunci am înţeles sensul firitiselilor adresate de unii dintre primari ceva mai devreme grupului liberal condus de către deputatul Andrei Gerea şi fostul prefect Iani Popa, despre care se ştie că, la modul politic, vrea capul lui Miuţescu, străduindu-se să dea putere de truism profeţiei lui Băsescu din 2004.
Singurii pe care i-am auzit lăudându-l pe Miuţescu au fost doi peremişti - Gheorghe Bugeac şi Vasile Moise - care, discutând în particular, remarcau că a fost singurul parlamentar din judeţul nostru căruia Curtea de Argeş ar trebui să-i fie recunoscător pentru banii aduşi pe proiecte în trecuta legislatură, când a fost vicepreşedinte al PNL, partid aflat atunci la guvernare. E drept pe ici, pe colo, am mai identificat unele priviri compătimitoare furişate sau estompate prudent, căci comandamentul "ciocu` mic" şi cămaşa mai aproape de trup rămâne la fel de restrictiv şi în curtea Mănăstirii Argeşului chiar şi la ceas de canonizare a trei sfinţi. Asta cu atât mai mult cu cât Adrian Miuţescu a ajuns la vreme de canon şi pătimire pentru greşelile comise. Departe de mine gândul de a-l vedea drept un martir al politicii liberale şi de a-l pune de-a dreapta Brătienilor! Totuşi,  admit că acela care munceşte, şi greşeşte, şi Miuţescu nu mai poate fi iertat de greşiţii săi, care acum ştiu ce fac. În urmă cu 7 ani a luat conducerea PNL Argeş şi l-a ridicat de la vreo 5% la 18%, atrăgându-şi destule antipatii mai ales după ce a început să pozeze în cavaler fără teamă şi prihană al luptei politice împotriva stângii. După ce l-a luat gura pe dinainte şi s-a dat la cine nu trebuia, rând pe rând l-au trădat apropiaţii de care s-a lăsat orbit de i-a îndepărtat pe oamenii de valoare şi, din greşeală în greşeală, şi-a săpat singur groapa carierei politice, dând chix cu regularitate matematică şi la alegerile locale de anul trecut şi la parlamentare şi la europarlamentarele din iunie curent.
Dezorientarea în care a fost aruncat i-a generat o atitudine oscilantă şi teama de a apuca taurul de coarne, cum se spune. Dacă ar fi putut raţiona corect, după eşecul din toamna trecută, poate ar fi trebuit să dea dovadă de pragmatism băsescian. Atunci ar fi fost momentul potrivit să se autosuspende din funcţia de lider al PNL Argeş şi ar fi avut numai de câştigat pe termen lung. Mergând pe ideea jumătăţilor de măsură, nici n-a dat de pământ cu cei care ştia că-i subminează poziţia şi organizaţia şi nici n-a avut sângele necesar în instalaţie pentru a se sacrifica pe moment. Diversiunea provocării de alegeri anticipate la PNL Argeş s-a întors împotrivă-i tocmai pentru că a candidat şi a câştigat, aducându-şi colegii şi duşmanii la o stare de lehamite. Pentru că, dacă e să judecăm drept până la capăt, indiferent dacă-l acceptă sau îl recuză pe Miuţescu, niciun liberal nu poate accepta mai ales în fieful istoric al Brătienilor eşecuri pe bandă rulantă!
Acum rezultatul alegerilor de la PNL Argeş din aprilie a fost invalidat, s-a făcut recurs şi se aşteaptă rezultatul final zilele acestea. Astăzi se va întruni Biroul Parlament Naţional al PNL şi, foarte probabil, Costinel Vasilescu, liderul organizaţiei locale, are dreptate: acolo se va lua o decizie politică în privinţa recursului lui Miuţescu. Oricare ar fi aceasta, va consfinţi disoluţia organizaţiei judeţene, pe seama oblojirii unor mărunte orgolii personale. La nivel de bârfă se spune că săptămâna trecută deputatul Andrei Gerea i-ar fi cerut lui Crin Antonescu să-l ungă şef la Argeş, angajându-se că-i va aduce postomol de voturi la prezidenţiale. Dacă-i aşa, înseamnă că Iani Popa a fost trecut oficial pe linie moartă şi solidaritatea afişată în public este numai de faţadă, ascunzând germenii unor noi războaie personale. Primarul din Câmpulung, Călin Andrei, alt opozant de marcă al lui Miţescu, susţine că nu-şi doreşte şefia organizaţiei judeţene. Şi e de crezut, pentru că e prea deştept pentru a nu înţelege cât de greu e să gestionezi dezastrul actual!
Şi-atunci - mă întreb eu, ca simplu cetăţean, martor la acest jalnic spectacol politic - de ce-ar fi Miuţescu mai prost decât Călin Andrei?... Indiferent de decizia la recurs, eu cred cu tărie că ar trebui să demisioneze, lăsând cale liberă celor care-l contestă, ca să-şi dovedească potenţa de a sări peste acel 13% de la europarlamentare ce i se impută personal, de parcă n-ar fi produsul muncii comune. Sigur că există şi riscul de a reuşi, dar nici eşecul nu trebuie scos totul din calcul. Repet: pe termen lung, Miuţescu ar avea de câştigat, pentru că liberalii argeşeni, în care a intrat adânc dihania, vor continua să se sfâşie politic ca la Bălăceanca. În aceste condiţii, activitatea demisionarului ar deveni un punct de referinţă, ca să nu mai spunem că şi-ar oferi şansa unei judecăţi cât de cât mai drepte. La urma urmei, pentru ce se bat liberalii, partid de opoziţie?... Dacă ar fi nişte semizei, am spune că pentru doctrină şi alte chestii nobile. Dar cum nu sunt, aşa cum şi alţii au dorinţe mult mai pământeşti, să zicem că s-ar lupta pentru a-l trimite 5 ani la Cotroceni pe Crin Antonescu. Aşa şi-ar deschide calea spre ciolanul guvernării, care le lipseşte tot atât cât le-a lipsit şi actualilor membri ai coaliţiei aflate la putere. Miza este, deci, nu candidatura la un post de parlamentar uninominal, pentru care onorabilii trebuie să se scarpine în buzunarele proprii, ci posturile numite, pe la deconcentratele judeţene. Acolo curge mierea şi laptele şi liderul judeţean al unui partid aflat la guvernare face şi îşi face parte. Sau cel puţin aşa zic gurile rele. Iar cele flămânde de acolo vor să se îndestuleze şi de aceea joacă brelocul. Adică, pe înţelesul tuturor - "Dă-mi, bre, locul tău, Adi şi nu-ţi mai sar la jugulară!" Simplu ca banala bineţe, nu-i aşa?

Walter Stegner şi Anca Aron revin în actualitate: au donat municipalităţii o hartă de la 1789!

Neamţul cu suflet de român, Walter Stegner, însoţit de Anca Aron, a făcut un nou gest mobil faţă de comunitatea locală. Vineri, în plenul şedinţei Consiliului Local Curtea de Argeş, a ţinut să înmâneze primarului Nicolae Diaconu o hartă rară a ţării noastre, cu provinciile istorice, Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. Întocmită în anul 1789 de un cartograf vestit al secolului al XVIII-lea, aceasta are poziţionată foarte corect urbea Basarabilor şi câteva din localităţile din zonă, dar şi Bucureştiul, Târgoviştea şi alte oraşe istorice din cele trei provincii româneşti. Walter Stegner a găsit această hartă rară într-un anticariat din Berlin, a cumpărat-o la licitaţie şi a decis s-o doneze comunităţii din Curtea de Argeş: "Cred că nu există loc mai potrivit pentru aceasta decât biroul d-lui primar" - a tradus Anca Aron din limba germană speach-ul şi concluzia lui Walter, al cărui gest a fost extrem de bine primit de către consilierii locali. Pentru cei care nu ştiu, dumnealui recidivează cu asemenea donaţii, pentru că în decursul timpului a făcut mai multe către Muzeul Municipal şi alte instituţii. Cât priveşte această hartă, aţi putut citi despre ea cu câţiva ani în urmă, după ce Walter Stegner obţinuse şi o autentificare în ţara noastră, de la istorici din Târgovişte. Mulţumim, Walter!