Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 28 septembrie 2009

LUNI, 28 SEPTEMBRIE 2009

TOP

Deputatul Drăghici a vorbit în Parlament despre distrugerea zonei protejate Dâmbovicioara!

Mircea Drăghici, deputatul de Curtea de Argeş al PSD, a atras atenţia în Parlament cu privire la problemele apărute în ultima vreme în zona protejată Dâmbovicioara. Drăghici a susţinut în Camera Deputaţilor o declaraţie politică în care a afirmat, nici mai mult, nici mai puţin decât că „Valea Dâmbovicioarei, un loc emblemă al turismului argeşean, a devenit în ultimii ani Iadul Dâmbovicioarei!“. „Un mod de a te bucura de toate frumuseţile este de a lăsa maşina la intrarea în chei, sau în zona peşterii, şi de a parcurge drumul pe jos. Celălalt mod, ales de un număr din ce în ce mai mare de turişti, este de a merge cu maşina până în cea mai apropiată poiană disponibilă, numai bună de invadat cu grătare şi mu-zică din boxele autoturismului. Cât e vara de lungă, aceştia invadează Valea Dâmbovicioarei, acoperind fiecare centimetru de verdeaţă cu grătarele, păturile şi gunoaiele lor. De la an la an, numărul lor devine din ce în ce mai mare, iar cei care nu reuşesc să prindă loc de dimineaţă sunt forţaţi să urce şi 10 kilometri pe drumul din vale pentru a găsi loc de campare. Pentru amatorii de mici şi aer proaspăt nu contează că zona este una protejată, în care nu ai voie să faci focul, să tai lemne din pădure şi nici măcar să urli (pentru a nu de-ranja animalele sălbatice). De la peştera Dâmbovicioara peisajul natural s-a modificat radical! În locurile în care odinioară valea se lărgea, lăsând loc ierbii să crească, turiştii îşi parchează acum nestingheriţi maşinile, râul este plin de gunoaie şi sticle de plastic, iar singurele mărturii că vorbim despre un Parc Naţional, protejat prin lege sunt stâncile şi copacii, marcaţi cu pătratul roşu în chenar alb.“, arată Drăghici în declaraţia sa, solicitând autorităţilor să intervină şi să pună capăt acestei stări de fapt.

Gerea l-a criticat pe Boc în Parlament

Pentru că a considerat nepotrivită şi neconstituţională asumarea răspunderii Guvernului pe legi foarte importante în domeniile salarizării bugetarilor, administraţiei şi educaţiei, Andrei Gerea a făcut o declaraţie politică de la tribuna Parlamentului în care l-a criticat pe Emil Boc. „Domnul prim-ministru, ca şi mentorul său de la Cotroceni, încalcă legea fundamentală, Constituţia, în numele hei-rupismului aşa-zis reformator!“, a spus deputatul PNL al colegiului Piteşti-Nord. „Emil Boc nu face altceva decât să-şi însuşească întocmai practicile perpetuate de Traian Băsescu: interpretarea Constituţiei după bunul plac şi încălcarea acesteia în mod flagrant!“, a mai acuzat parlamentarul. Concluzia deputatului este că primul-ministru se află deasupra legilor: „Politica electoralistă a domnului Boc, premier de esenţă portocalie, mai nou culoarea demagogiei şi a dispreţului, este mai presus de interesele cetăţenilor, de Constituţie şi de respectarea unor drepturi câştigate acum 20 de ani: libertate şi democraţie!“. Dată fiind importanţa legilor în cauză, Andrei Gerea şi-ar fi dorit ca ele să fie dezbătute, amendate şi supuse votului în Parlament.

Alegeri în organizaţiile municipale şi orăşeneşti ale tineretului conservator

Conducerea interimară a organizaţiei de tineret a Partidului Conservator, filiala Argeş, a decis să dea undă verde începerii alegerilor în toate organizaţiile municipale şi orăşeneşti. Astfel, până pe 16 octombrie, tinerii conservatori din oraşele Argeşului sunt chemaţi să îşi aleagă liderii, pentru ca aceştia să participe mai apoi la alegerile pentru desemnarea preşedintelui organizaţiei judeţene. Totodată, conducerea organizaţiei de tineret a PC Argeş a decis să constituie echipe care se vor alătura în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale tinerilor din PSD. PSD şi PC au candidat comun la alegerile prezidenţiale din acest an, şi anume li-derul social-democrat Mircea Geoană.

Radu Vasilică îi acuză pe liberali de ipocrizie

Deputatul de Ştefăneşti Radu Vasilică, vicepreşedinte al PSD Argeş, îi acuză pe liberali de ipocrizie. În opinia lui Vasilică, PNL nu ar fi avut „căderea“ de a depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului actual PD-L - PSD din cauza grilei unice de salarizare în sectorul bugetar. „Liberalii se fac că uită că ei sunt cei ce au crescut cu aproape 500 000 numărul angajaţilor la stat în perioada guvernării lor! Este o dovadă de ipocrizie nemaiîntâlnită! Au inventat salarii de zeci de mii de euro la stat pentru clientela politică. Ori, grila unică de salarizare îi afectează în momentul de faţă pe bugetarii cu salarii nesimţit de mari! Cei mai mulţi dintre bugetari, cu venituri normale să le spunem, nu vor avea de suferit din cauza grilei unice de salarizare, ba din contră!“, a spus Radu Vasilică. 

Alegeri în toate organizaţiile PRM Argeş

Începând cu data de 15 ianuarie a anului viitor şi până la data de 15 mai a aceluiaşi an, în toate organizaţiile PRM Argeş vor avea loc alegeri. Alegerile vizează desemnarea unor noi lideri ai organizaţiilor locale sau confirmarea celor deja în funcţie, însă totul depinde de rezultatele alegerilor prezidenţiale din noiembrie - decembrie 2009. Concret, conducerea PRM Argeş a decis ca la alegerile interne din partid unul dintre criteriile de bază în confirmarea sau nu a li-derilor locali să fie rezultatele obţinute la alegerile prezidenţiale din acest an, în paralel cu rezultatele obţinute la alegerile europarlamentare din vară. Toţi liderii organizaţiilor unde PRM va obţine sub 5% la alegerile prezidenţiale vor fi demişi automat, urmând apoi ca activitatea celorlalţi să fie evaluată de conducerea judeţeană a partidului.
La Finanţe va fi aplicată o regulă în cazul familiilor în care ambii soţi lucrează în sistem

Dacă vor exista disponibilizări, la administraţiile finanţelor publice din Argeş va fi respectată o regulă pentru protejarea familiilor în care ambii soţi sunt angajaţi în sistem. În cazul în care atât soţul, cât şi soţia, lucrează în Finanţe, concediat ar urma să fie cel cu salariul mai mic. Informaţia ne-a fost furnizată de către liderul sindical al angajaţilor din Finanţele Publice Argeş, Ştefan Grigore. Pe de altă parte, acesta precizează că, cel puţin deocamdată, pentru administraţiile fiscale din judeţ nu există un plan concret de eventuale restructurări de posturi şi concedieri. Amintim că, în urmă cu ceva timp, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a anunţat că circa 450 de salariaţi din sistem, din toată ţara, urmează să fie disponibilizaţi.

Patru milioane de români se vor îmbolnăvi de gripă porcină

Conform estimărilor experţilor epidemiologi din România, aproximativ patru milioane de români s-ar putea îmbolnăvi de gripă porcină, pe toată durata pandemiei. Totodată, vârful epidemiei este prognozat pentru perioada februarie- aprilie. „În total, estimăm că patru milioane de români se vor infecta cu virusul A/H1N1, însă nu ne facem probleme deoarece vom avea suficiente doze de vaccin şi de antivirale. Vor fi cinci milioane de doze în prima tranşă de vaccin, până la sfârşitul anului, după care Institutul Cantacuzino va produce lunar, un milion de doze.“, a declarat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, prof. dr. Geza Molnar. În cadrul campaniei care va începe la 1 decembrie, copiii din unităţile şcolare vor fi vaccinaţi împotriva gripei porcine doar cu acordul părinţilor, iar gravidele doar la cerere. Numărul cazurilor de gripă porcină din România a ajuns la 333.

Ce priorităţi au piteştenii pentru oraşul lor

O firmă din Iaşi a realizat pentru Primăria Piteşti în acest an o serie de sondaje menite să măsoare gradul de satisfacţie al locuitorilor privind viaţa lor şi activitatea administraţiei locale. Un astfel de sondaj - care a stat la baza elaborării Planului Integrat de Dezvoltare al municipiului - priveşte opţiunile piteştenilor legate de proiectele de dezvoltare pentru municipiu. Conform studiului so-ciologic, piteştenii îşi doresc cel mai mult reabilitarea termică a locuinţelor, repararea podurilor din oraş şi dezvoltarea infrastructurii rutiere.
Ordinea priorităţilor
Cetăţenii chestionaţi au acordat puncte (de la 1 la 5, unde 5 este nivel maxim al priorităţii) pentru mai multe proiecte de investiţii locale. Iată care este ordinea priorităţilor rezultată în urma cumulării punctajelor obţinute:
•  reabilitarea termică a locuinţelor - 305 puncte
•  repararea podurilor de la intrarea în Piteşti dinspre Mărăcineni şi Ştefăneşti- 273 de puncte
•  realizarea de pasaje rutiere - 269 de puncte
•  amenajarea de parcări - 262 de puncte
•  construirea de locuinţe sociale - 231 de puncte
•  prevenirea criminalităţii - 202 puncte
•  dezvoltarea spaţiilor verzi sau a parcurilor - 199 de puncte
•  amenajarea de centre de asistenţă pentru copiii străzii - 195 de puncte
•  reabillitarea şi întreţinerea străzilor - 168 de puncte
•  dezvoltarea de centre de asistenţă pentru bătrâni - 168 de puncte
•  dezvoltarea infrastructurii şcolare - 133 de puncte
•  dezvoltarea serviciilor de orientare profesională a forţei de muncă - 127 de puncte
•  reabilitarea sistemului de canalizare - 110 puncte
•  amenajarea de parcuri şi locuri de joacă pentru copii - 102 puncte
•  dezvoltarea sistemului de distribuţie a apei - 101 puncte
•  realizarea de centre pentru persoanele cu handicap - 99 de puncte
•  realizarea de centre de asistenţă pentru persoanele bolnave de HIV-SIDA sau alte boli care au impact asupra vieţii sociale - 92 de puncte
•  dezvoltarea şi modernizarea sistemului de transport public - 86 de puncte
•  realizarea de centre pentru victimele violenţei domestice - 80 de puncte
•  realizarea de centre de asistenţă pentru persoanele dependente de droguri
•  dezvoltarea şi sprijinirea structurilor culturale - 77 de puncte
•  dezvoltarea infrastructurii sportive - 40 de puncte
•  susţinerea afacerilor şi a întreprinderilor - 26 de puncte
•  modernizarea cinematografelor - 7 puncte

Depozitele din băncile argeşene au scăzut

Lipsa de lichidităţi de pe piaţă a făcut ca în special agenţii economici din Argeş să apeleze la rezervele constituite în timp şi cu greu la bănci. În acelaşi timp, însă, populaţia din Argeş arată prudenţă în cheltuieli şi grijă faţă de ziua de mâine, punând mai mulţi bani ca de obicei la bancă. Acestea sunt concluzie celui mai recent raport al Băncii Naţionale a României (BNR) privind comportamentul financiar al populaţiei şi al agenţilor economici în profil teritorial, respectiv în judeţul nostru.
Cifre
Astfel, în luna august a anului în curs, valoarea depozitelor şi a disponibilităţilor la vedere din băncile din Argeş a ajuns la 6,236 de miliarde de lei. Comparativ cu luna iulie a aceluiaşi an (6,364 de miliarde de lei), se constată a diminuare cu 28 milioane de lei a valorii depozitelor şi disponibilităţilor. O analiază mai atentă, însă, a raportului arată că populaţia din Argeş a ales, în general, să pună bani la păstrare, aşa că valoarea depozitelor şi a disponibilităţilor din bănci pentru populaţie a crescut din luna iulie în luna august cu 18 milioane de lei (la 2,215 miliarde de lei valoare totală). Rezultă, aşadar, că agenţii economici au fost cei care au retras sume mari de bani din bănci pentru a putea face faţă efectelor devastatoare ale crizei econo-mice despre care se spune că va continua la un nivel poate mai ridicat şi la anul!

Filip Georgescu aşteaptă noi „bombe“ de la Traian Băsescu

Deputatul de Topoloveni Filip Georgescu, preşedinte executiv al PSD Argeş, a declarat că se aşteaptă ca în perioada următoare Traian Băsescu să arunce pe piaţă „noi bombe“. Pornind de la anunţul preşedintelui ţării privind ideea Parlamentului unicameral, Georgescu este de părere că ar trebui să ne aşteptăm la anunţuri-şoc în continuare de la Băsescu. „În momentul în care îşi va anunţa candidatura, Traian Băsescu va veni cu alte bombe. Vor fi bombe mult mai mari decât un anunţ privind referendumul legat de Parlamentul unicameral. Vor fi bombe ce vor bulversa profund viaţa politică a ţării, o să fie vizaţi oameni importanţi. Se va vedea cât de curând că am dreptate.“, a declarat Filip Georgescu, preşedintele executiv al PSD Argeş, neexluzând nici acţiuni spectaculoase în justiţie îndreptate împotriva unor importanţi membri ai PSD şi ai PNL.

Judeţul Argeş are Arhiepiscopie

Mii de credincioşi şi sute de preoţi au participat la evenimentul ridicării în rang a Episcopiei

Episcopia Argeşului şi Muscelului se numeşte oficial, de sâmbătă, „Arhiepiscopia Arge-şului şi Muscelului“, iar episcopul ei, Preasfinţitul Calinic, a fost ridicat în rang de arhiepiscop. Ceremonia solemnă s-a desfăşurat în Catedrala episcopală din Curtea de Argeş, în cadrul Vecerniei şi a fost condusă de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel. Tot cu această ocazie a avut loc proclamarea locală a ca-nonizării Sfântului Ierarh Iachint, a Sfântului Voievod Neagoe Basarab şi a Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel sărbătorit pe 26 iulie, canonizat de Sfântul Sinod în şedinţa de lucru din 18-19 iunie 2009, şedinţă în cadrul căreia s-a hotărât şi ridicarea în rang a Episcopiei Arge-şului şi Muscelului.
De la acest eveniment nu au lipsit nici politicienii
La acest eveniment împortant au participat câteva mii de credincioşi, astfel încât curtea lăcaşului sfânt devenise neîncăpătoare. Pe lângă miile de credincioşi care venisă să asiste la acest moment care pentru unii poate fi unic în viaţă, au fost prezenţi şi sute de preoţi din tot judeţul. Pe aleea care duce către Catedrala episcopală din Curtea de Argeş, de o parte şi de alta, se formase un „lanţ“ de feţe bisericeşti, iar în spatele acestora erau miile de oameni. De la această ceremonie nu au lipsit nici politicienii. Printre aceşti s-au numărat preşedintele Senatului, Mircea Geoană, Corneliu Vadim Tudor, preşedinte al Partidului România Mare, Nicolae Văcăroiu, ministrul Muncii Marian Sârbu, precum şi preşedintele CJ Argeş Constatin Nicolescu şi primarul Tudor Pendiuc. Pe lângă aceştia au fost şi alţi parlamentari, consilieri judeţeni şi primari.
Preafericitul Daniel i-a înmânat Preasfinţitului Calinic însemnele arhiereşti
Sâmbătă, jurul orei 17.00, Preafericitul Daniel împreună cu Preasfinţitul Calinic şi înalte feţe bisericeşti au ajuns la Mânăstire. Preafericitul Daniel a fost întâm-pinat de o mulţime de copii pe care i-a şi binecuvântat, iar câteva fetiţe i-au dărui două ghivece cu flori. Întreg soborul de preoţi a intrat întâi în catedrală după care a urmat afară    slujba de ridicare a Episcopului Argeşului şi Muscelului, Preasfinţitul Calinic, în rangul de arhiepiscop. Pe scena special amenjată din curtea mânăstirii, Patriarhul Daniel i-a acordat însemnele arhiereşti: mantia, crucea, engolpionul (n.r. Iconiţă lucrată dintr-un metal preţios sau din smalţ, pe care o poartă arhiereii la gât) şi cârjea de arhipăstor. Presfinţitul Calinic i-a înmânat Patriarhului un medalion din aur cu Neagoe Basarb, ctitorul mânăstirii. Slujba a durat aproximativ două ore.

47% dintre români intenţionează să voteze la prezidenţiale

Rezultatele unui sondaj de opinie arată că 47% dintre români intenţionează să se prezinte la urne la alegerile prezidenţiale. În schimb, 40% nu vor să voteze. Restul, de 13%, declară că nu vor putea vota pentru că în perioada scrutinului nu se vor afla în ţară sau în localitatea de domiciliu. În ceea ce priveşte interesul electoratului pentru aceste alegeri, el este destul de mare, procentul celor interesaţi depăşindu-l pe cel al persoanelor care au intenţia să voteze. Astfel, 65% se declară interesaţi de alegerile prezidenţiale. 34% spun că nu sunt interesaţi, în timp ce 1% nu au o opinie în acest sens. Precizăm că sondajul a fost făcut înainte ca Traian Băsescu să anunţe organizarea, în ziua prezidenţialelor, a unui referendum pentru Parlament unicameral şi pentru reducerea numărului de parlamentari. Sondajul a fost realizat în această lună de către Compania de Cercetare Sociologică şi Branding, pe un eşantion de 1 083 de persoane, şi are o marjă de eroare de 3%. Amintim că alegerile pentru funcţia de şef al statului se vor desfăşura pe 22 noiembrie şi pe 6 decembrie.

Piteştenii mai au trei zile pentru plata facturilor la termoficare fără penalităţi!

30 septembrie este ultimul termen până la care piteştenii care sunt branşaţi la reţeaua de termoficare mai pot plăti facturile pentru apa caldă fără penalităţi şi majorări de întârziere. Conducerea Serviciului Public de Termoficare a decis să acorde această perioadă de graţie de aproape o lună pentru plata facturilor fără penalităţi pentru a veni în sprijinul populaţiei care face faţă din ce în ce mai greu crizei economice. Astfel, populaţia a avut la dispoziţie două luni pentru plata primelor facturi emise de noul Serviciu de Termoficare ce a înlocuit SC Termoficare 2000 SA care a dat faliment. Dacă nici după această perioadă de graţie nu vor fi achitate sumele restante - care, deocamdată, sunt mici având în vedere că nu a fost furnizată căldură - se va trece la debranşarea rău-platnicilor care riscă să nu mai primească nici agent termic pentru încălzire la iarnă.

La Costeşti, viceprimarul se simte sabotat de primar

Disputa din Primăria Costeşti, care îi are ca protagonişti pe primarul PD-L Ion Baicea şi pe viceprimarul PSD Marian Niţă, continuă. Într-o declaraţie pentru TOP, Niţă îl acuză pe primar că se comportă „mai rău ca un dictator“. Viceprimarul se simte sabotat de Ion Baicea, căruia îi reproşează că îi pune beţe în roate, împiedicându-l să-şi exercite atribuţiile funcţiei publice pe care o ocupă: „Nu-mi dă benzină pentru maşina de serviciu!“, argumentează Marian Niţă. Pe de altă parte, viceprimarul oraşului afirmă că Ion Baicea a avut o atitudine necorespunzătoare într-o şedinţă de Consiliu Local. Potrivit acestuia, primarul ar fi jignit o femeie, un cetăţean simplu, care i-ar fi cerut lămuriri în legătură cu o problemă de interes general pentru oraş: „I-a zis să iasă afară din sală, spunându-i că este bătută în cap de soare.“, precizează viceprimarul.

Consiliul Judeţean va scoate la licitaţie patru noi trasee de transport persoane

Consiliul Judeţean Argeş a decis să scoată la licitaţie patru noi trasee de transport persoane care vor fi asigurate în special cu microbuze (maxi-taxi). Este vorba de traseele Câmpulung - Dragoslavele - Rucăr, Câmpulung - Rucăr - Dâmbovicioara, Câmpulung - Rucăr - Sătic şi Brădetu - Domneşti Târg. Aceste trasee nu au fost atribuite de Consiliul Judeţean în primăvară odată cu celelalte câteva sute din Argeş deoarece se aflau în litigiu. Mai mulţi agenţi economici s-au luptat în instanţă pentru dreptul de a asigura transportul pe traseele respective, motiv pentru care, până la clarificarea situaţiei, Consiliul Judeţean a decis să nu le scoată la licitaţie. Acum, deoarece apele s-au limpezit, traseele nemaifiind în litigiu, se poate trece la atribuirea lor şi asigurarea transportului în zonele menţionate.

94% din investiţiile din Argeş au fost făcute de către firme private

93, 6% din investiţiile făcute în Argeş în primul semestru al anului în curs au fost realizate de către firme cu capital integral privat sau majoritar privat, informează Direcţia Judeţeană de Statistică. Potrivit statisticienilor, contribuţia agenţilor economici de stat a fost de doar 6, 4%. Ponderea cea mai mare au avut-o investiţiile în utilaje şi în mijloace de transport, mai bine de 66% din totalul investiţiilor, private şi de stat, făcute în Argeş în primele şase luni ale anului. Procentul investiţiilor în lucrări de construcţii a fost de 32, 6%. Este de remarcat că în timp ce la privaţi cei mai mulţi bani au fost investiţi în utilaje şi în mijloace de transport, firmele de stat sau cu capital majoritar de stat au investit incomparabil mai mult în lucrări de construcţii decât în utilaje şi în mijloace de transport.

Pedeliştii se pregătesc de campanie

Mai marii din PD-L, inclusiv preşedinţii de filiale, s-au reunit ieri în şedinţă de Colegiu Director. Democrat-liberalii au discutat despre strategia de campanie electorală a partidului pentru alegerile prezidenţiale. Filialele, inclusiv cea din Argeş, au fost instruite asupra strângerii de semnături pentru înscrierea în competiţie a candidatului PD-L. Şedinţa de ieri a avut loc în contextul în care se aşteaptă ca Traian Băsescu să-şi anunţe în curând candidatura, din partea „portocaliilor“, pentru un nou mandat de şef al statului. Lansarea lui Băsescu în cursa prezidenţială ar urma să fie organizată de PD-L la începutul lunii viitoare, în Bucureşti, la Sala Palatului, în prezenţa a mii de delegaţi democrat-li-berali din întreaga ţară. Filiala condusă de Cristian Boureanu urmează să decidă numărul de semnături pe care îşi propune să le strângă din judeţ pentru înscrierea în competiţia prezidenţială a candidatului PD-L.

Fulga spune că nu era momentul pentru majorarea tarifelor la apă

Marian Fulga, preşedintele PRM Argeş, a declarat că majorarea tarifelor la apă potabilă şi canalizare pentru locuitorii şi agenţii economici din Piteşti, decisă de Consiliul Local săptămâna trecută, nu era oportună. Fulga susţine că aleşii locali trebuiau să ţină cont de criza economică şi de dificultăţile din ce în ce mai mari pe care populaţia şi firmele le au în încercarea de a face faţă efectelor devastatoare ale crizei. „Nu era momentul oportun pentru majorarea preţului la apă şi nici pentru majorarea preţului pentru canalizare. Poate puteam vorbi de diminuare, dar nu de majorare! Este criză şi lumea se descurcă din ce în ce mai greu, aşa că majorarea tarifelor este ilo-gică. Nu-i pot înţelege pe consilierii locali piteşteni de ce au votat pentru majorare, căci nu obţin aşa nici măcar capital politic.“, a declarat Marian Fulga.

BITPRESS

Darul deputatului Mircea Draghici pentru Arhiepiscopia Argesului si Muscelului

Deputatul PSD de Curtea de Arges, Mircea Draghici a participat la manifestarile dedicate proclamarii locale a canonizarii sfintilor Iachint, Mitropolitul Tarii Romanesti, Neagoe Voda Basarab si Ioanichie cel Nou de la Muscel si la ridicarea Episcopiei Argesului si Muscelului la treapta de Arhiepiscopie.

Cu acest prilej, deputatul Mircea Draghici a daruit Arhiepiscopiei, o carte-album „1000 de biserici si manastiri”, care infatiseaza cele mai frumoase lacasuri crestine din intreaga lume. Lucrarea, insumand peste 500 de pagini prezinta fotografii de o deosebita frumusete artistica si texte care descriu istoria si arhitectura fiecarui loc sacru in parte.

Mircea Draghici a precizat ca evenimentul de la Curtea de Arges constituie un prim pas, in integrarea Manastirii Argesului in patrimoniul international: „S-a facut o dreptate istorica acestor meleaguri binecuvantate de Dumnezeu, unde s-a intemeiat primul stat feudal independent la 1330 si prima Mitropolie Ortodoxa a Tarii Romanesti la 1359, dar trebuie sa luptam sa fim recunoscuti si peste hotare. Biserica este locul unde locuieste Dumnezeu, prin duhul – de aceea, cred ca zona Curtea de Arges este una binecuvantata si ca suntem norocosi sa traim aici!”

IPS Calinic i-a multumit pentru darul original si a declarat ca are in lucru o lucrare monumentala similara, dedicata tuturor lacasurilor crestine din Romania.

Mircea Draghici a fost rasplatit cu mai multe icoane, printre care cea a Sfantului Neagoe Basarab, domnitorul tarii Romanesti, cu volumele „Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau, Teodosie”, „Sf. Neagoe Basarab, voievodul tarii Romanesti - argumente pentru canonizare si cu un ban din argint de la Monetaria Statului.

Valea Dambovicioarei, emblema a turismului argesean, a devenit Iadul Dambovicioarei!

Pentru turistul care trece prin culoarul Rucar-Bran, unele din atractiile principale ale zonei sunt Pestera Dambovicioarei si cheile formate pe valea omonima. Desi nu este foarte mare sau foarte spectaculoasa, pestera este cunoscuta de multa vreme si este una dintre putinele din Romania, amenajate pentru vizitare. Atractivitatea ei este sporita de peisajul superb al vaii, sapate de un curs de apa in masivul de calcar. inca de la intrarea pe Valea Dambovicioarei, drumul se strecoara printre stanci de zeci de metri inaltime, apoi trece prin satul Dambovicioara si pe langa pestera, pentru a se afunda in Cheile Brusturetului. Destinatia finala este o stana, vizitata nu numai de turistii ce se incumeta pe traseele montane, ci si de haitele de lupi ce coboara, mai ales iarna, din codrii ce strajuiesc cheile.

Un mod de a te bucura de toate frumusetile descrise mai sus este de a lasa masina la intrarea in chei, sau in zona pesterii, si de a parcurge drumul pe jos. Celalalt mod, ales de un numar din ce in ce mai mare de turisti, este de a merge cu masina pana in cea mai apropiata poiana disponibila, numai buna de invadat cu gratare si muzica din boxele autoturismului. Cat e vara de lunga, acestia invadeaza Valea Dambovicioarei, acoperind fiecare centimetru de verdeata cu gratarele, paturile si gunoaiele lor. De la an la an, numarul lor devine din ce in ce mai mare, iar cei care nu reusesc sa prinda loc de dimineata sunt fortati sa urce si 10 kilometri pe drumul din vale pentru a gasi loc de campare. Pentru amatorii de mici si aer proaspat nu conteaza ca zona este una protejata, in care nu ai voie sa faci focul, sa tai lemne din padure si nici macar sa urli (pentru a nu deranja animalele salbatice).

De la pestera Dambovicioara peisajul natural s-a modificat radical! in locurile in care odinioara valea se largea, lasand loc ierbii sa creasca, turistii isi parcheaza acum nestingheriti masinile, raul este plin de gunoaie si sticle de plastic, iar singurele marturii ca vorbim despre un Parc National, protejat prin lege sunt stancile si copacii, marcati cu patratul rosu in chenar alb.

In mod normal, regulamentul Parcului le cere turistilor sa se abtina de la actiuni ce pot perturba echilibrul natural. in acest loc este interzis chiar si sa strigi sau sa ridici tonul, pentru ca animalele salbatice evita zonele galagioase. Cu toate acestea, valea este plina de tipete, zgomot de motoare si muzica din boxele masinilor.

Dupa trecerea prin Cheile Brusturetului, se ajunge intr-un loc in care valea se largeste si se bifurca. Desi, din acest punct, circulatia autovehiculelor este interzisa, turistii dau barierele la o parte si intra cu masinile in rezervatie. Mai mult, daca ai nevoie de orientare ti se pun la dispozitie doar cateva tablite ruginite, care anunta inceputul unor trasee turistice, catre cabane si refugii montane.

Multi dintre cei care poposesc in aceasta zona taie la intamplare lemn din paduri pentru gratare, fara sa tina cont ca este vorba despre un monument natural. In privinta sustragerii de material lemnos, Codul Silvic prevede amenzi usturatoare si inchisoare de la 6 luni la 3 ani, minimum. Daca aceasta infractiune este savarsita intr-o padure situata intr-o arie protejata, pedeapsa cu inchisoarea se poate majora cu pana la 3 ani. De asemenea, Codul Silvic mentioneaza ca, indiferent de natura faptei sau de cantitatea de lemn, taierile ilegale sau sustragerea de material lemnos (inclusiv culegerea arborilor sau crengilor doborate de vant) constituie o infractiune.

De remarcat ca potrivit reprezentantilor Administratiei Parcului National, recoltarea de material lemnos, focul deschis si chiar camparea sunt interzise in zona Dambovicioara, cu exceptia unui areal restrans de langa cabana Brusturet, unde se poate campa. Administratia Parcului are doar o echipa de control, care trebuie sa acopere atat valea Dambovicioarei, cat si valea Dambovitei, care are indatorirea de a constata incalcarea regulamentului si de a chema organele abilitate sa aplice sanctiuni. 

Multi cetateni care au semnalat aceasta problema in cadrul audientelor parlamentare deplangand situatia din zona Pietrei Craiului, spun ca in alte arii protejate (Ceahlau, Retezat), legea este respectata cu strictete.

CURIERUL ZILEI

Ritualul întronizãrii Arhiepiscopului

Ritualul întronizãrii Arhiepiscopului
Curtea Mãnãstirii Curtea de Argeş a devenit neîncãpãtoare sîmbãtã, cînd 600 de preoţi şi peste o mie de credincioşi au participat la slujba de întronizare a Prea Sfinţitului Calinic, devenit, în urma deciziei Sfîntului Sinod, Înalt Prea Sfinţitul Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, şi la ridicarea Episcopiei la rang de Arhiepiscopie. Înãlţarea Prea Sfinţiei Sale pe o treaptã superioarã s-a fãcut dupã un ritual specific, acesta fiind momentul cel mai aşteptat. El nu a avut loc însã înainte de citirea tomosului de proclamare localã a canonizãrii celor trei sfinţi, Iachint de la Vicina, Neagoe Basarab şi Ioanichie cel Nou de la Muscel. Slujba a fost oficiatã de Prea Fericitul Pãrinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, însoţit de membrii Sfîntului Sinod. Evenimentul a consfinţit şi împlinirea a 650 de ani de la înfiinţarea Mitropoliei ţãrii Româneşti.     
Însemnele au fost oferite de Patriarh
Ritualul de întronizare s-a fãcut pe treptele mãnãstirii, cu faţa spre credincioşi, cînd PS Calinic a venit cu capul descoperit şi îmbrãcat în sutanã. Prea Sfinţia Sa a stat alãturi de Prea Fericitul Daniel, care a citit mai întîi tomosul de proclamare a Episcopiei Argeşului şi Muscelului pe treapta de Arhiepiscopie şi, ulterior, pe cel de învestire a sa ca şi Arhiepiscop. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a arãtat cã acest moment vine ca o recunoaştere a activitãţii Episcopiei noastre, prin contribuţia la viaţa ortodoxã a poporului român. Citirea tomosului a fost urmatã de învrednicirea ÎPS Calinic cu mantia pe care PF Daniel i-a pus-o pe umeri, o datã cu camilafca (potcap purtat de cãlugãri şi de înalţi demnitari ortodocşi), cu engolpionul (micã imagine sacrã cu Iisus Hristos, purtatã la gît), crucea şi cîrja specificã (baston care serveşte ca simbol al unei demnitãţi). Cele patru însemne au aparţinut şi înainte ÎPS Calinic, însã cutuma spune ca acestea sã fie oferite de Patriarh, pentru a i se recunoaşte autoritatea de Arhiepiscop în ziua întronizãrii. Cu aceastã ocazie, Prea Fericitul Daniel i-a adus în dar ÎPS Calinic douã icoane, una cu Sfîntul Iachint de Vicina, primul Mitropolit al ţãrii Româneşti, şi cealaltã cu Sfîntul Voievod Neagoe Basarab. Tot în dar, i s-a oferit o cruce fãcutã în atelierele Patriarhiei, cu care ÎPS Calinic va binecuvînta de acum înainte drept credincioşii. În cuvîntul sãu, Arhiepiscopul Calinic i-a mulţumit Patriarhului BOR, dupã care a fãcut o scurtã prezentare despre viaţa Mãnãstirii Curtea de Argeş. Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului i-a oferit PF Daniel o monedã din aur, cu domnitorul Neagoe Basarab, un volum despre acesta, dar şi o icoanã înfãţişîndu-l tot pe Sfîntul Voievod. Ceremonia a început la ora 16.00, cu întîmpinarea Prea Fericitului Pãrinte Daniel la Biserica Sfîntul Nicolae Domnesc. Au urmat deplasarea cãtre Catedrala Eparhialã şi slujba Vecerniei Mari, la Mãnãstirea Argeşului. Vecernia este slujba ţinutã cu ocazia unei sãrbãtori deosebite, înainte de apusul soarelui.
Vãcãroiu, Geoanã şi Vadim, în faţã
La ceremonie au fost prezenţi primarii din Argeş, dar şi foarte mulţi politicieni. O parte dintre aceştia au stat în foişorul din faţa Mãnãstirii, în timp ce liderii lor s-au raliat delegaţiei care i-a însoţit pe cei doi Ierarhi. Evenimentul a fost un prilej de a-şi întãri imaginea electoralã pentru Mircea Geoanã, care a ţinut sã dea mîna cu enoriaşii strînşi în dreptul gardurilor care delimitau spaţiul mulţumii de cel al capetelor alese, dar şi pentru Corneliu Vadim Tudor, care, pînã la începerea slujbei de proclamare, nu a ezitat sã schimbe cîteva pãreri cu preoţii. Deşi preşedintele Traian Bãsescu nu a venit, cel care l-a reprezentat a fost deputatul PD-L Cristian Boureanu, alãturi de care a stat secretarul organizaţiei judeţene,Gogu Davidescu. În acelaşi grup, au fost preşedintele PSD Argeş, Constantin Nicolescu, preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Vãcãroiu, primarul Piteştiului, Tudor Pendiuc, prefectul Marcel Proca, dar şi lideri ai PRM, printre care Codrin Ştefãnescu şi Marius Marinescu. La eveniment, au ţinut sã participe şi Ileana Brãtianu, dar şi Mihai Erbaşu, aceştia venind cu liderii PNL Argeş.
Cine sînt cei trei sfinţi
Sfîntul Iachint de Vicina, primul Mitropolit al ţãrii Româneşti (1359-1372) - ziua de prãznuire 28 octombrie. Acest Sfînt Ierarh a pãstorit în veacul al XIV-lea, mai întîi în cetatea Vicina, aflatã în nordul Dobrogei, şi apoi la Curtea de Argeş, capitala ţãrii Româneşti. În anul 1359, Patriarhul Calist l-a numit pãstor legiuit al întregii ţãri Româneşti, cu rang de mitropolit. Sfîntul Ierarh Iachint a contribuit la unificarea şi centralizarea statului medieval românesc, adicã Voievodatul sãu Principatul ţãrii Româneşti. În anul 1372, cu pace s-a sãvîrşit, fiind încercat de suferinţe şi boli, pe care le-a primit cu pace, rugãciune şi multã rãbdare.
Sfîntul Voievod Neagoe Basarab - ziua de prãznuire 26 septembrie. Fericitul Voievod Neagoe Basarab a fost vlãstar domnesc. De la Sfîntul Ierarh Nifon al Constantinopolului, mãrinimosul şi binecredinciosul Voievod Neagoe a deprins taina rugãciunii isihaste, evlavia şi trezvia sufletului, învãţãtura şi înţelepciunea lui Hristos. În anul 1512, a fost chemat la demnitatea de Voievod al ţãrii Româneşti, deşi el a refuzat aceastã cinste, cu smerite cuvinte: „Puneţi altul pe carele veţi vrea dimpreunã şi cu sfîntul nostru, iar pe mine mã iertaţi, cã nu voi fi“. Poporul însã, cunoscînd vrednicia lui, l-a rugat sã accepte dregãtoria, şi numai dupã multe stãruinţe, fericitul „Neagoe se plecã glasului lor şi luã coroana şi schiptrul a toatã ţara Româneascã. Şi îndatã fãcu judecatã şi dreptate între oameni“. Sfîntul Neagoe a rãmas în memoria poporului român şi a tradiţiei ortodoxe prin opera lui, intitulatã „Învãţãturile lui Neagoe Basarab cãtre fiul sãu Theodosie“. Este prima creaţie de valoare universalã a literaturii române, un adevãrat testament duhovnicesc, pedagogic, filozofic şi enciclopedic. În ziua de 15 ale lunii septembrie, anul mîntuirii 1521, Sfîntul Voievod Neagoe Basarab s-a mutat întru veşnicele lãcaşuri ale lui Dumnezeu, unde a primit cununa cea neveştejitã a slavei Sale.
Sf. Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel (Argeş), cu ziua de prãznuire la 26 iulie. Acest Cuvios plãcut lui Dumnezeu s-a despãrţit de toate plãcerile şi ispitele lumii deşarte şi s-a retras în Mãnãstirea Cetãţuia, Negru-Vodã, de pe valea Dîmboviţei, unde s-a cãlugãrit. Datoritã numãrului mare de pustnici, ţinutul muscelean a fost numit, mai tîrziu, Valea Chiliilor. Minunatul Ioanichie, dupã ce a deprins modul de viaţã al cãlugãrilor iscusiţi, luînd binecuvîntare, s-a retras într-una din peşterile Muntelui Negru-Vodã, unde s-a nevoit aproape 50 de ani. Cunoscîn-du-şi dinainte sfîrşitul, minunatul pãrinte Ioanichie şi-a sãpat singur mormîntul în peştera sa, încrustîndu-şi în dreptul capului anul trecerii la cele veşnice - 1638. El a adormit întru Domnul în ziua de 26 iulie. Sfîntul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel este şi Sfîntul ocrotitor din Carpaţii României.
Avantajele ridicãrii Episcopiei la rang de Arhiepiscopie
Întrebat care sînt avantajele pe care credinciosul din Argeş le va avea în urma trecerii Episcopiei la rang de Arhiepiscopie, pãrintele vicar Nicolae Brînzea a spus cã acestea nu vor diferi ca şi impact social de cele care s-au resimţit şi pînã acum, însã, din punct de vedere istoric şi spiritual, Argeşul şi Muscelul au o altã recunoaştere. „Avantajele pe care le presupune ridicarea Episcopiei la rang de Arhiepiscopie sînt şi istorice, şi spirituale. Din acest moment, s-a închis o ranã. Argeşul a fost prima capitalã a ţãrii Româneşti, avînd o contribuţie importantã la dezvoltarea societãţii, plasarea Episcopiei Argeşului şi Muscelului pe o treaptã superioarã semnificînd recunoaşterea valorii acesteia“, a punctat pãrintele. Nicolae Brînzea a explicat cã, „din punct de vedere al Sfîntului Sinod, Arhiepiscopul ocupã un alt loc, mai important, ca şi autoritate“, însã ierarhul respectiv nu poate impune o propunere sau un program prin dreptul la vot pe care şi l-a pãstrat, deoarece pentru adoptarea oricãrei decizii este nevoie de acordul comisiilor şi al Patriarhului. Cu toate acestea, „cuvîntul Arhiepiscopului asupra temelor aduse în discuţie are o greutate mai mare“.
Cele mai importante repere din biografia Înalt Prea Sfinţitului Calinic
Calinic Constantin Argatu, nãscut la 6 iunie 1944, în comuna Cracãu (judeţul Neamţ), a fost tuns în monahism de actualul Mitropolit al Ardealului, Dr. Antonie Plamãdealã, la 31 decembrie 1972 n A urmat cursurile Seminarului Teologic de la Mãnãstirea Neamţ, continuîndu-şi studiile la Institutul Teologic Universitar Sibiu, pe care l-a absolvit în anul 1968, cu teza „Lupta profeţilor împotriva formalismului“ n A fost hirotonit diacon celib la 6 septembrie 1964, iar preot, la 8 septembrie 1964, de Teofil Herineanu, Arhiepiscopul Clujului n  De la 1 octombrie 1964 la 1 septembrie 1966, a slujit ca preot paroh la parohia Tioltiur din protopopiatul Gherla şi, apoi, prin transfer în interesul serviciului, la parohia Inãu, protoieria Tîrgu Lãpuş. La cerere, dorind sã intre în viaţa monahalã, a fost închinoviat la Mãnãstirea Cãldãruşani din cuprinsul Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor, unde a stat din noiembrie 1971 pînã la 1 ianuarie 1974 n De la 1 ianuarie 1974 a fost transferat la Mãnãstirea Cernica, cu binecuvîntarea Patriarhului Justinian, ramînînd aici pînã la 1 august 1977, cînd i s-a încredinţat conducerea ca stareţ al Mãnãstirii Sinaia, judeţul Prahova, dupã care pe cea a Mãnãstirii Cernica. n În toamna lui 1985, Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales arhiereu vicar la Episcopia Rîmnicului şi Argeşului, cu titlul de Argeşeanul, stabilindu-se ca reşedinţã Mãnãstirea Argeşului. n Dupã mutaţiile social-politice din 1989,  Patriarhul Teoctist, prin Decret Patriarhal, i-a încredinţat organizarea Episcopiei reînfiinţate, cuprinzînd douã judeţe: Argeş şi Teleorman. La 27 septembrie 1990, Adunarea Naţional Bisericeascã, întrunitã în Colegiu Electoral, l-a ales, prin vot secret, episcop titular al Episcopiei Argeşului şi Teleormanului, obţinînd 74 de voturi, din 91 posibile. n În primãvãra lui 1990, argeşenii i-au dat votul pentru a fi deputat independent în Parlamentul României, în prima legislaturã, în cei doi ani şi jumãtate lucrînd cu colegii deputaţi la legi noi, încununîndu-se cu elaborarea Constituţiei României democratice. Vãzînd greutãţile mari în pãstorirea Eparhiei, care se întindea din Carpaţi la Dunãre, Duhul Sfînt i-a poruncit sã propunã Sfîntului Sinod înfiinţarea Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului, în limitele administrative ale judeţului Teleorman. În grija Preasfinţiei sale au fost şi mai sînt pentru pregãtire teologicã studenţii din Albania, Macedonia, Basarabia, fiind ales mitropolit al tuturor aromânilor din Balcani, la Congresul aromânilor de la Freiburg, Germania, în iulie 1993. n Pe 12 iunie 2000 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universitãţii din Piteşti. n Din 2002, este membru de onoare al Societãţii Profesorilor de Muzicã şi Desen din România şi vicepreşedinte pe ţarã al Societãţii pentru Învãţãtura Poporului Român. n A publicat 14 cãrţi, printre care „Veşnicia de zi cu zi“ (Editura Curtea Veche, 2006) şi „Biserica Neamului în pumnii tiranului“ (Editura Dacpress, 2006). În curs de apariţie sînt alte 8 lucrãri, cum ar fi „Activitatea Sfîntului Apostol Pavel în Atena“ şi „Sfînta Scripturã şi interpretarea ei în opera Sfîntului Ioan Hrisostom“). Din anul 2006 a fost ales membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Se vorbeşte, se citeşte...

Un 5% anemic
„Organizarea referendumului în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale adaugã un plus de doar 5% la suma alocatã pentru alegerile prezidenţiale. În aceeaşi secţie de vot se va vota pentru alegerea preşedintelui, dar şi pentru un parlament unicameral. În loc sã plãtim dublu, adicã pentru douã scrutinuri organizate separat, plãtim doar 5% în plus, costuri care implicã hîrtia buletinului de vot“, susţin cei de la PD-L. Dacã pentru Traian Bãsescu şi partidul lui, 5% din sutele de milioane de lei care se vor cheltui la alegeri nu înseamnã nimic, atunci de ce mai spunem cã România este în crizã?!
Cumpãna - Vidraru, calcul electoral
S-a tot vorbit de realizarea unui masterplan privind dezvoltarea zonei turistice din nordul judeţului, dar pînã acum nu s-a fãcut nimic. Abia în şedinţa de Consiliu Judeţean din aceastã sãptãmînã vedem cã se pune problema aprobãrii studiului de fezabilitate pentru proiectul „Dezvoltarea infrastructurii generale şi specifice activitãţilor de turism din Zona Vidraru - Cumpãna“. Pentru cã acest proiect seamãnã cu o simplã promisiune electoralã, nu ar fi de mirare ca nici peste trei ani sã nu înceapã lucrãrile.     
Gãvana, fãrã apã mîine noapte
Apã Canal Piteşti va sista furnizarea apei potabile mîine noapte, între orele 22.30 şi 5.30, fiind afectaţi consumatorii din urmãtoarele zone: cartierele Gãvana I, Gãvana II, Gãvana III, strãzile Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Ghica, Velişoara, Ovid Densuşianu, Remus Macarie, Simion Bãrnuţiu, Schitului, Morii, Ion Agîrbiceanu, Barbu Delavrancea, Ion Budai Deleanu şi punctele termice din cartierele Gãvana II şi Gãvana III. Întreruperea alimentãrii cu apã este necesarã pentru executarea lucrãrii de racordare a conductei de apã reabilitatã din strãzile Schitului, Morii şi Alexandru Donici la reţeaua de apã existentã, în cadrul Contractului de lucrãri Ex-ISPA „Extinderea şi reabilitarea reţelelor de apã şi de canalizare Piteşti“.

Alte ştiri pe scurt

Se închide strada Schitului
De azi, traficul rutier pe strada Schitului va fi blocat, de la intersecţia cu strada Ion Minulescu pînã la strada Velişoara (Grigoreşti), pentru executarea unor lucrãri ample de înlocuire şi extindere a reţelelor de apã şi de canalizare. Traficul autovehiculelor se va devia pe strãzile Grigorie Leu, Nicolae Labiş, Schitului, Grigoreşti, pe întreaga perioadã de execuţie a lucrãrilor, de aproximativ douã luni. Decizia a fost luatã la solicitarea societãţii Apã-Canal, ce deruleazã programul ex-ISPA pentru reabilitarea sistemului de alimentare
cu apã şi canalizare.
Revizie la lumini, în Pasajul Bascov

Ieri dimineaţã, intrarea în Pasajul Bascov, pe sensul dinspre Vîlcea, a fost restricţionatã pentru cîteva ore, ca o echipã specialã sã poatã lucra în interior. Scopul principal a fost realizarea unei revizii la sistemul de iluminat al pasajului şi reglarea intensitãţii corpurilor de iluminat. Cu aprobare de la Ministerul Transporturilor, specialiştii au lucrat peste trei ore la panoul electronic de comandã a acestor funcţii, beneficiind de echipament special şi de sprijinul Poliţiei.
Argeşenii, pe locul 5 în ţarã la economii
BNR a dat publicitãţii, zilele trecute, o statisticã privind clasamentul celor mai strîngãtori şi mai economi locuitori ai ţãrii, pe judeţe. Atît ca cifrã absolutã, cît şi ca economii pe cap de locuitor, Argeşul ocupã poziţia a cincea, un loc fruntaş, imediat dupã
Bucureşti şi alte trei judeţe cele mai dezvoltate ale ţãrii. Banii puşi de-o parte în bancã sînt o asigurare importantã pentru timpuri mai puţin bune, cum ar fi pierderea locului de muncã sau apariţia unor cheltuieli neprevãzute. Cei mai liniştiţi din acest punct de vedere sînt, potrivit BNR, bucureştenii. Depozitele în bãnci, criteriul dupã care s-a realizat acest top, depãşeau, în Bucureşti, 11 miliarde lei, în luna august, conform Bãncii Naţionale. În ţarã, judeţele cu cele mai mari depozite bancare sînt Cluj, Prahova şi Constanţa, urmate de Argeş, cu 1,4 miliarde. Raportat, însã, la numãrul de locuitori, clasamentul economiilor se schimbã. E drept, Bucureştiul şi Clujul rãmîn pe primele douã poziţii, cu 6.000 şi, respectiv, 2.757 lei pe cap de locuitor. Urmeazã braşovenii şi constãnţenii, care au, în medie, 2.000 de lei pe cap de locuitor, puşi în bancã, şi din nou argeşenii, cu 1.850 de lei.

Sanitas va da în judecatã DSP

Problema mutãrii Spitalului TBC Piteşti din Craiovei în Leordeni continuã sã provoace animozitãţi între personalul acestei instituţii, reprezentat de Sindicatul Sanitas, şi autoritãţi. Situaţia este din ce în ce mai tensionatã şi, fiindcã pe cale amiabilã nu s-a putut ajunge la nici un consens, numai justiţia va emite un verdict. Dupã ce a dat în judecatã Consiliul Judeţean, nemulţumit de o expertizã tehnicã efectuatã asupra clãdirii spitalului şi care a fost cerutã de Consiliul Judeţean, Sanitas, reprezentat de liderul de la Spitalul TBC, Nicolae Popescu, e hotãrît sã înainteze o altã acţiune în justiţie. De aceastã datã, îndreptatã împotriva Direcţiei de Sãnãtate Publicã Argeş.
„Îi acuzãm de fals şi uz de fals“
 Nicolae Popescu susţine cã, în adresele trimise Ministerului Sãnãtãţii de DSP, s-a propus desfiinţarea spitalului, aducîndu-se ca argument concluzia expertizei tehnice potrivit cãreia clãdirea ar avea un grad de uzurã de 80%. „Trei directori ai DSP au trimis propuneri Ministerului Sãnãtãţii, de desfiinţare a Spitalului TBC, invocînd gradul  de uzurã  de 80% a clãdirii. Am cerut DSP sã ne facã dovada prin expertiza tehnicã asupra celor spuse. Mi s-a rãspuns sã venim la Departamentul de Relaţii cu Publicul. Eu ştiu cã sindicatul se cheamã la dialog şi nu se trimite la Relaţii cu Publicul. Pentru cã s-a folosit mereu de concluzia acestei expertize tehnice, pe care noi nu am reuşit sã o vedem pînã acum, vom da în judecatã DSP. Dacã nu au aceastã expertizã şi nu ne-o pun la dispoziţie, îi acuzãm de fals şi uz de fals în documente oficiale. Pe ce bazã spun cei de la DSP cã gradul de uzurã al clãdirii este de 80%? În realitate,  clãdirea este foarte solidã şi nu are nevoie decît de o reabilitare. Acum cinci - şase ani, ne-am mai judecat tot pentru Spitalul TBC Piteşti şi am cîştigat la Curtea Supremã de Casaţie şi Justiţie“, ne-a declarat Nicolae Popescu, liderul Sanitas de la Spitalul TBC Piteşti. Acesta ne-a mai spus cã are o mulţime de memorii din partea secţiilor Spitalului Judeţean, prin care se solicitã menţinerea Spitalului TBC în Piteşti. Referitor la intenţia  Sanitas de a da în judecatã DSP, directorul acestei instituţii, Viorel Enache, ne-a declarat: „Eu nu am fãcut decît sã continui o acţiune începutã deja de directorii dinaintea mea. M-am bazat pe expertizele şi pe adresele mai vechi care au fost fãcute. Cu privire la posibila desfiinţare a acestui spital, Ministerul Sãnãtãţii va lua o hotãrîre în acest sens. Domnul Nicolae Popescu nu reprezintã instituţia, dar, dacã s-a simţit lezat, nu are decît sã ne dea în judecatã. Aşteptãm sã vedem ce se va întîmpla şi vom pune la dispoziţia justiţiei toate documentele necesare“.
Cei 53 de angajaţi ai spitalului sînt nemulţumiţi cã vor fi mutaţi la Leordeni, problema fiind dezbãtutã şi în Colegiul Prefectural. Avînd în vedere cã existã deja un proces pe rol, prefectul Marcel Proca a fãcut apel la calm, pînã la pronunţarea justiţiei.