Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 28 octombrie 2010

JOI, 28 OCTOMBRIE 2010

CURIERUL ZILEI

Ce trebuie sa stiti despre zona seismica Fagaras
Cutremurele argeşene se simt în jumătate de Europă
Cînd se vorbeşte despre riscurile seismice în zona Argeşului, se omite de multe ori faptul că pericolul aici nu vine doar dinspre Vrancea, ci şi de mult mai aproape, zona epicentrală Făgăraş fiind a doua din ţară din punctul de vedere al magnitudinii maxime probabile - 6,5 grade Richter. Adîncimea la care se produc cele  mai multe cutremure făgărăşene este 10 - 30 km, acest tip de seisme de suprafaţă fiind resimţit foarte vio-lent, pe o arie mai restrînsă, cu o intensitate de pînă la gradul 8 - 9 pe scara Mercalli, care scade, însă, cu creşterea distanţei mai rapid decît în cazul cutremurelor vrîncene de adîncime. Zona seismică Făgăraş are o periodicitate de o remarcabilă exactitate, de 84 - 86 ani + 15 ani a seismelor majore, despărţite de perioade cu seisme minore sau cu tăcere absolută. Ultimul cutremur important avînd loc în 1916, următorul este aşteptat între 2000 şi cel mult 2016. Un cutremur major în zona faliei care taie oblic munţii din nordul judeţului, la cîţiva kilometri de barajul construit în perioada 1960 - 1965 poate face astăzi mult mai mari pagube decît cele similare din trecut, cînd regiunea era mai puţin populată şi dezvoltată. Cum, însă, nici societatea modernă nu are vreun „pact" cu scoarţa terestră, ceasul geologic făgărăşean continuă să ticăie neîncetat. Curierul vă spune pentru ce trebuie să fiţi pregătiţi în momentul cînd acesta va „suna".  
 
1916 - tunetul din pămînt
La ora 9.39, în dimineaţa zilei de 26 ianuarie 1916 (după calendarul de atunci, 13 ianuarie), Munţii Făgăraş au fost zguduiţi puternic de un cutremur de 6,5 grade Richter, al cărui epicentru a fost localizat la coada actualului lac Vidraru, în zona Cumpăna - Piscu Negru, la o adîncime de 20 km. Manifestarea a fost una foarte violentă, iar intensitatea aproape de centru a fost de 9 pe scara Mercalli, pe un teritoriu vast depăşind gradul 7. Undele s-au resimţit spre Turnu Roşu - Alba Iulia, pe valea Oltului din Transilvania, pînă spre valea Lotrului. În zona Sibiu - Braşov intensitatea a fost de 6-7 grade, la Piteşti a fost probabil sub 6, la Bucureşti 4, deşi spre est nu s-a simţit decît pînă la 185 km, în Moldova neajungînd nimic. El a fost simţit, însă, pînă la 325 km la sud, în Sofia intensitatea fiind de gradul 2, la vest pînă la 350 km, la vărsarea Someşului în Tisa şi pînă în Iugoslavia, seismografele înregistrîndu-l foarte distinct şi la Viena, iar la nord, la Petrograd. Mişcările, preponderent verticale, ale pămîntului au fost precedate de un puternic zgomot, ca de tunet, explicat prin brusca fracturare a rocilor faliei din zonă, la mică adîncime. În urma şocului s-a dărîmat vechea cetate a lui Vlad Ţepeş de la Poenari, iar în văile din apropiere se puteau vedea crăpături de 10 - 15 cm lăţime. Pentru că zona epicentrală era atunci slab populată, nu s-au consemnat victime în rîndul populaţiei, dar locuinţele ţăranilor din satele de munte au suferit mari stricăciuni.
Nordul judeţului, zgîlţîit luni întregi
Seismul din acea zi nu a fost, însă, decît începutul unei serii continue de mişcări de intensităţi apropiate, care aveau să înceteze abia în luna mai. La Cumpăna, pămîntul s-a zguduit practic permanent în primele două zile, la Piscu Negru s-au simţit, în trei zile, circa o sută de cutremure, iar mişcările au continuat în februarie şi martie, la Arefu, Domneşti, Nucşoara şi Muşeteşti, cu reflexe spre Rucăr, ultimele mişcări fiind resimţite în noaptea de 6 mai, cu precădere în localitatea Arefu. Replicile şi cutremurele secundare s-au succedat la poalele munţilor, între Olt şi Dîmboviţa, nefiind vorba de un focar unic, ci de mai multe linii şi puncte instabile, ca Arefu - Şuici - Ocnele Mari - Turceşti, Muşeteşti - Rucăr, Nucşoara sau Cîmpulung, trezite de prima mişcare tectonică pe direcţia Băbueşti - Cumpăna - Piscu Negru - Făgăraş. Multe cutremure secundare aveau adîncimi mai mici, de doar 10 km, şi se simţeau pe arii mai restrînse, iar localni-cii din satele de munte învăţaseră să deosebească violenţa cutremurelor după „huruitul" de dinainte: un zgomot mai uşor însoţea un seism de mai mică intensitate, în timp ce la un huruit puternic ieşeau imediat din case. Caracteristica după care sînt identificate chiar şi în izvoarele istorice cutremurele tipic făgărăşene este secvenţialitatea, adică repetarea şi dublarea lor cu seisme „secundare" produse de fracturi locale, în epicentre care migrează în lungul faliei. În februarie - ianuarie - martie 1916, pe cursul superior al Argeşului erau cîte 5 - 6 cutremure zilnic, cu magnitudini de pînă la 5,3 Richter şi intensităţi de 6 sau 7 grade Mercalli.
Scara Mercalli
# 2 Se simte de unele persoane la etajele superioare. Lustrele pendulează uşor
# 3 Se simte în interiorul clădirilor. Vibraţii ca la trecerea unui camion
# 4 Pereţii fac zgomote ca de rupere. Se simte şi în exteriorul clădirilor
# 5 Lumea este sculată din somn. Simţit de toţi oamenii. Geamurile se sparg
# 6 Panică. Mobila grea se deplasează
# 7 Panică generală, crăpături în pereţi, cad sobele şi mobilierul, cad ţigle. Clădirile rurale au stricăciuni importante
# 8 Construcţii solide şi statui cad, se rup copaci
# 9 Crăpături în teren, umplutura din zidurile de beton armat este distrusă, stricăciuni şi în construcţii bine efectuate.
În numărul de mîine, puteţi citi un istoric al cutremurelor făgărăşene, care susţine şi teoria producerii lor ciclic, la intervale regulate.

 
TOP

Se fac parcãri în Piteşti

Cei de la ADP au lucrat sãptãmâna aceasta pentru amenajarea şi reparaţiile parcãrilor de la blocul B8 Calea Bascov, blocurile S3 şi S4 Nicolae Bãlcescu, blocul P7 Exerciţiu, Blocul M7 Gãvana III, blocul J18 Oituz, blocul B5B Prundu, blocul B 22 Prundu, blocurile P9-P18 Exerciţiu, blocul J7 Rãzboieni.
Mãşti şi costume de Halloween create de elevi la Mioveni
Românii au împrumutat de la americani sãrbãtoarea de Halloween, prin urmare o serie de evenimente sunt generate de acest prilej. La Mioveni Centrul Cultural Mioveni a organizat un concurs dedicat exclusiv copiilor. Imaginaţia micuţilor de la ªcoala Generalã „Liviu Rebreanu" - Mioveni şi a elevilor din clasele I - VIII de la ªcoala Davideşti - Olteanca este pusã la încercare. Aceştia vor crea costume de Halloween, mãşti şi felinare din dovleci. Creaţiile elevilor vor sta la baza unui concurs organizat astãzi la ora 10.00 la Centrul Cultural. La Carnavalul mãştilor de Halloween vor fi premiate: cel mai frumos costum, cel mai frumos desen, cel mai frumos felinar, cel mai interesat sau cel mai  înfricoşãtor costum.

www.info Curtea de Arges.ro

Mircea Drăghici prezent la protestul din Piața Constituției
Deputatul colegiului Curtea de Argeș, Mircea Drăghici s-a alăturat sindicaliștilor care protestează în București. Alături de Drăghici la miting participă și liderii PSD, Victor Ponta și Liviu Dragnea.
Mircea Drăghici a spus că astăzi este "începutul sfârşitului Guvernului Boc şi al lui Traian Băsescu" şi că nu doreşte nimic altceva decât să plece de la guvernare "Băsescu, Boc, Udrea, Anastase şi toţi hoţii lui".
"Să plece de la guvernare Traian Băsescu şi Boc, şi Udrea, şi Anastase, şi toţi hoţii lui", a spus Ponta. Întrebat ce părere are despre faptul că sunt unele voci care susţin că protestatarii de miercuri ar fi huligani, Ponta a spus că şi în 1989 s-a spus despre oamenii care protestau că sunt huligani, "şi tot cu o Elena".

ARGES EXPRES

La Casa de Cultură - Avalanşă de evenimente
Mâine, începând cu ora 10.00, la Casa de Cultură "George Topârceanu" se va desfăşura şedinţa directorilor instituţiilor de cultură din judeţul Argeş şi a reprezentanţilor acestui domeniu, coordonat de către Sorin Mazilescu, directorul Centrului Judeţean pentru Cultură şi Patrimoniu. Cristian Mitrofan, directorul instituţiei gazdă, ne-a informat că pe ordinea de zi a importantei reuniuni figurează raportul anual de activitate pe ansamblul judeţului şi proiectul pe anul 2011, care va fi completat şi îmbunătăţit cu propuneri de către participanţi. De asemenea, se vor lua decizii în ceea ce priveşte calendarul manifestărilor culturale legate de sărbătorile de iarnă, care, în mare parte se va desfăşura la Curtea de Argeş.
Seara, de la ora 18.00, va continua seria balurilor bobocilor de liceu, deschisă săptămâna trecută de elevii de la "Forestier". De această dată, vor fi sărbătoriţi cei de la "Vlaicu Vodă", într-o sală care s-ar putea să fie arhiplină, întrucât programul se anunţă extrem de atrăgător, cu momente vesele, pamflete în care vor fi vizaţi şi profesorii, surprize, concursuri de "miss" şi "mister", precum şi de dans. Seria va continua în următoarele zile de vineri cu balurile bobocilor de la "Ferdinand I" şi "Auto", care vor dovedi că adolescenţilor le pasă mai puţin de criză sau de iarna care bate la uşă, acum când ei sunt în primăvara vieţii. Distracţie plăcută!