Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 28 octombrie 2009 - continuare

CURIERUL ZILEI

„MI SE AGAŢÃ DE COADÃ TOATE NUMELE CARE LUI BÃSESCU I SE PAR UTILE"
Vi se reproşeazã faptul cã aţi fi manipulat de o alianţã a trecutului, în fruntea cãreia sînt Ion Iliescu şi Dan Voiculescu. De unde a apãrut acest reproş?
- Sînt sigur cã ideea asta îi a-parţine chiar lui Traian Bãsescu personal, pentru cã e stilul lui, a mai fãcut aşa ceva în multe ocazii, referitor la alţi oameni. Trebuia sã mi se reproşeze ceva în legaturã cu „propunerea Iohannis". Nici mie şi nici primarului de la Sibiu nu ni se pot pune în cîrcã lucruri rele. Aşa cã Traian Bãsescu s-a întors la aceeaşi placã, a inventat „Alianţa de la Grivco" şi spune peste tot cã sînt manipulat. E de prisos sã mai spun cã am gîndit de unul singur varianta Iohannis, în momentul în care am introdus moţiunea şi era nevoie şi de o soluţie în locul Guvernului Boc.
M-am sfãtuit cu colegii mei, dar niciodatã cu Ion Iliescu ori cu altcineva din afara partidului. De luni bune am fost fãcut omul lui Patriciu, al lui Iliescu, al lui Voiculescu şi Vîntu, mi se agaţã de coadã toate numele care lui Bãsescu i se par utile, în sensul în care mi-ar putea afecta imaginea. Nu cred cã prostiile astea mai funcţioneazã în afara unui cerc restrîns de credincioşi ai preşedintelui actual, gata sã accepte orice idee vine de la el. M-am format ca om politic luptînd cu Ion Iliescu. Nu sînt omul nimãnui, toatã viaţa m-am reprezentat pe mine şi ideile mele.
Mergînd mai departe, cum vi se pare, pînã acum, campania electoralã?
- Mi se pare cã evitãm temele mari şi reale. Noi ar trebui sã discutãm şi sã evaluãm preşedinţia lui Bãsescu, pentru cã sînt alegeri prezidenţiale. Dar Bãsescu vrea sã evaluãm Parlamentul şi sã vorbim despre el. Preşedintele în exerciţiu are mereu nevoie de un duşman de care sã apere patria, iar cînd duşmanul nu existã, îl inventeazã. El nu vrea sã fie reales pentru ce a fãcut, pentru felul în care a funcţionat ca preşedinte, vrea sã obţinã iar voturi, pentru greşelile altora. A împins lucrurile pînã la absurd, pentru prima oarã un preşedinte în exerciţiu vrea sã obţinã încã un mandat, mai ales prin vot negativ. Ca şi cum alţii ar fi condus ţara şi ar fi adus-o în ultimul hal.
Unde vedeţi principalul eşec al actualului preşedinte?
- Îl vãd peste tot. Nu glumesc! Îl vãd în cele şaptezeci de miliarde datorie externã, care ne vor copleşi în 2010 şi pe care şi le-a asumat, deşi existã un guvern. Îl vãd în valul de vulgaritate care a cuprins societatea cu voie de sus, pentru cã e practicatã din plin, ca model, de la cel mai înalt nivel al statului. ªi îl vãd în ochii oamenilor care aşteaptã degeaba sã aibã o ambulanţã lîngã casã, grãdiniţe suficiente sau un loc de muncã stabil, pentru cã statul e blocat de atîta vreme de ambiţia lui Bãsescu de a conduce ţara de unul singur, dupã capul lui şi nu dupã legi.

ŢÃRANII VÎND LAPTELE DIRECT LA UŞA CLIENTULUI

Criza se resimte din plin printre crescãtorii de animale. Puţini ţãrani se mai încumetã sã creascã în gospodãrii bovine, deoarece costurile întreţinerii lor sînt din ce în ce mai mari. Cei care mai au cîte o vacã nici nu se gîndesc sã ducã laptele la centrele de colectare, nemulţumiţi fiind de banii pe care-i primesc. De aceea, aleg sã-l vîndã pe la diverse familii, cãrora le duc bidoanele direct la uşa apartamentului. Dumitru Bold are 70 de ani, este din Cãlineşti şi, din 1995, de cînd a ieşit la pensie, se ocupã de creşterea vitelor. Are curtea plinã de animale şi de pãsãri. În grajd, ţine  douã vaci, o viţicã şi doi viţei. Pentru a le asigura furajele, a pus douã pogoane de porumb, 3.000 de metri pãtraţi de lucernã şi 4.000 de metri pãtraţi de grîu. Cum se aude cã subvenţiile pentru bovine se vor înjumãtãţi faţã de anul trecut, de la 540 de lei pe cap de bovinã la 200, ţãranul plãnuieşte sã ţinã vacile şi nu e de acord cu preţul pus de ministrul interimar de la Agriculturã, Radu Berceanu, pentru o vitã: 7 - 8 milioane lei vechi. Astãzi, în Capitalã, e mare miting de protest al crescãtorilor de animale, tocmai pentru cã s-au înjumãtãţit subvenţiile la bovine, iar pentru ovine şi caprine nu se mai dã nici un ban.
„Dau bidonul de lapte cu 5 lei"
Nea Dumitru are grijã de animale ca de copiii lui. Pe lîngã vaci, mai are şi cinci porci a cîte 100 de kilograme fiecare. Munceşte din greu, sã poatã creşte animalele, dar e mulţumit cã-şi asigurã hrana familiei. „Nu cumpãr de la magazine decît  ulei, zahãr, sare, orez şi fidea. Restul le am pe toate în curte. Nu-mi lipseşte nimic de mîncare şi nu merg niciodatã prin supermarketurile astea care au împînzit oraşul şi care sînt pline de chimicale. Mã trezesc de la cinci dimineaţa sã fac curãţenie la vaci, sã le rînesc bãlegarul din grajd, iar nevasta le mulge. Într-o zi, de la douã vaci colectez 15 litri de lapte şi îi las şi pe viţei sã sugã, ca sã creascã frumoşi", spune bãtrînul, care, dupã o viaţã de muncã, are o pensie de 600 de lei. Nu se bazeazã pe banii de la stat, ci pe munca lui de zi cu zi. Ca sã supravieţuiascã şi sã-şi mai ajute şi copiii, vinde din produse. „În afarã de laptele pe care-l opresc pentru casã, restul îl vînd la abonaţi. Am oameni la oraş care de-abia mã aşteaptã. Dau cu 5 lei bidonul de doi litri şi sînt atîţia care mã roagã sã le dau. Decît sã cumpere din comerţ apã chioarã la preţul de 4 lei litrul, mai bine iau de la mine lapte cu smîntîna groasã. E sãnãtate curatã! Am analizele fãcute la vaci. Le dau sã mãnînce lucernã şi grãunţe şi le las şi la pãscut, pe deal. Tinerii din ziua de azi strîmbã din nas, cînd trec pe lîn-gã ei cu vacile... Deh, miroase urît! Nu le mai place sã munceascã. D'aia s-au mutat toţi la oraş şi beau lapte la cutie, care e apã chioarã",  spune bãrbatul, care n-a primit nici o subvenţie pentru vitele sale, anul acesta.
„Mai bine tai acasã viţelul, decît sã-l duc la abator!"
Anul trecut, a avut şapte vite şi a luat în total subvenţie de la stat  3.400 de lei. Cu banii strînşi din subvenţii şi-a ajutat bãiatul care este preot şi care îşi construieşte o casã. Celãlalt fiu e medic rezident chirurg la un spital din Capitalã. Omul se mîndreşte cu copiii lui. Viţeii îi creşte şi are de gînd sã-i taie în gospodãrie. „Am tãiat un junc în primãvarã şi am vîndut cu 10 lei kilogramul la carcasã. Am scos 1.400 de lei  pe 140 de kilograme. Decît sã-l dau la abator pe nimic, mai bine-l dau de acasã! Porcii o sã-i tai tot pentru casã şi pentru copii. Îi am din producţia proprie, cã am avut o purcea care mi-a fãtat 10 godaci. Cinci i-am oprit şi cinci i-am vîndut. Purceii la douã luni i-am dat cu cîte 200 de lei. Acum, nu mai ai nici unde sã-i vinzi, cã tîrgurile de porci s-au desfiinţat. Au apãrut abatoare de cai şi se furã caii din curţile oamenilor, sã se facã salam la italieni. Vai de mama noastrã, unde am ajuns! Berceanu a zis cã la el, în Dîmboviţa, se vinde o vitã cu 700 - 800 de lei şi cã subvenţia de 200 de lei care cicã ne-o va da ne ajunge. Unde o fi vãzut el vacã doar cu 800 de lei nu ştiu, dar decît sã vînd vaca la banii ãştia, mai bine o ţin în grajd! Slavã Domnului cã am cereale de trei ani în pãtul, c-am muncit şi am ce sã le dau sã mãnînce la animale! Vacile sînt fetiţele mele. Aşa le zic. N-aş putea trãi fãrã ele!", spunea ţãranul, care tocmai se pregãtea sã plece pe cîmp cu vitele. Înainte sã ne despãrţim, le-a transmis celor care fac legile un mesaj: „Sã fie sãnãtoşi şi sã se gîndeascã şi la ţãranii care le aduc pîinea pe masã!".
„Dau cu 5 lei bidonul de lapte şi sînt atîţia care mã roagã sã le vînd. Decît sã cumpere din comerţ apã chioarã la 4 lei litrul, mai bine iau de la mine lapte cu smîntîna groasã", zice, mîndru, nea Dumitru
4,2 Milioane De Lei Alocate Pe Deszãpezire
Dacã, în urmã cu douã sãptãmîni, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Florea Costache, susţinea cã suma care ar putea fi alocatã planului împotriva înzãpezirii din iarna 2009-2010 nu o va depãşi pe cea din anul trecut, respectiv 2,5 milioane de lei, din proiectul de hotãrîre care va fi discutat astãzi în şedinţa ordinarã reiese cã potenţialele costuri sînt aproape duble. „Luînd în considerare sumele aprobate în anii precedenţi, în condiţii de iarnã grea, pentru iarna 2009 - 2010 este necesarã suma de 4.200.000,00 lei, repartizatã proporţional cu lungimea de drumuri de deszãpezit pe fiecare district", se aratã în raportul semnat de specialiştii instituţiei. Deducem astfel cã aceiaşi specialişti ori i-au dezinformat pe capii Consiliului, de au avansat o sumã mult mai micã înainte, ori aceştia au intenţionat sã nu atragã încã atenţia asupra problemei respective, avîndu-se în vedere faptul cã, în anul precedent, deşi iarna nu a fost atît de grea, sumele aprobate au fost în totalitate cheltuite. Nu ne-ar mira sã se repete însã istoria, ca firmele prinse în contract sã fie plãtite şi pentru alte munci neprestate!    
 Drumurile, împãrţite în patru niveluri de viabilitate
Conform proiectului de hotãrîre, suma de 4,2 milioane lei se va aloca pentru organizarea şi executarea lucrãrilor de prevenire şi combatere a efectelor înzãpezirii şi poleiului pe drumurile şi podurile judeţene din judeţ. Argeşul are o lungime de 1.141,518 km drumuri judeţene, fiind împãrţit în cinci districte: Piteşti, Curtea de Argeş, Cîmpulung, Cãteasca, Costeşti. „Vor fi solicitate sume din valoarea aprobatã, numai ţinînd seama de condiţiile meteorologice din iarna 2009 - 2010", se mai aratã în proiect. Pentru drumurile şi strãzile din unitãţile administrativ-teritoriale în care funcţioneazã, primarii de muncicipii, oraşe şi comune sînt obligaţi sã întocmeascã şi sã aprobe „Planuri de acţiune proprii de intervenţii". Ca şi mãsuri pentru combaterea înzãpezirii, sectoarele de drumuri au fost repartizate pe 4 niveluri de viabilitate: n Nivelul I de viabilitate necesitã deszãpezire în termen de 10 ore pentru minimum o bandã de circulaţie şi 2 - 4 zile pentru eliberarea ambelor benzi de circulaţie; n Nivelul II de viabilitate necesitã deszãpezire în 1-2 zile pentru minimum o bandã de circulaţie şi 4 - 6 zile pentru eliberarea ambelor benzi de circulaţie: n Nivelul III de viabilitate necesitã o intervenţie de 4 zile pentru o bandã şi 7 - 10 zile pentru ambele benzi de circulaţie;
Pentru drumurile încadrate la Nivelul IV de viabilitate pe timpul iernii, la care cheltuielile necesare întreţinerii pe timpul iernii sînt nejustificate economic, deszãpezirea lor sau combaterea alunecuşului se va efectua numai în cazuri deosebite, cînd situaţia o impune (închiderea altor sectoare de drum de nivel superior de viabilitate, cu imposibilitatea ca acestea sã poata fi deschise într-un timp mai scurt ca cel de Nivel IV, prin care se poate rezolva accesul în zonã).
ŞCOLI SUSPECTATE DE PROBLEME CU DEPOZITAREA LAPTELUI

Ştefan cel Mare, Hîrtieşti, Priboieni şi Dragoslavele sînt cîteva din comunele unde, potrivit conducerii Consiliului Judeţean Argeş, ar exista probleme la nivelul unitãţilor şcolare în ceea ce priveşte depozitarea produselor asigurate prin Programul „Cornul şi laptele". Aleşi prin sondaj, doi dintre primarii din localitãţile respective au infirmat aceastã ipotezã, spunînd cã au discutat cu directorii de şcoli, însã nu au fost menţionate probleme de acestgen.                                                                                   
„Nu este adevãrat"
„Avem probleme legate de depozitarea laptelui şi cornului la nivelul şcolilor. Sînt frigidere, dar se mai şi defecteazã. E adevãrat, se pot repara, dar este vorba de spriritul de gospodãrire al managerilor de şcoli. E vorba de incapacitatea de a repara frigiderul", a spus, mai mult ironic, vicepreşedintele Florea Costache. Întrebat în ce localitãţi s-au întîmpinat astfel de cazuri, acesta nu a dorit sã dea nume, propunîndu-ne sã-l întrebãm pe purtãtorul de cuvînt al instituţiei. „E un lucru total neinteresant, un lucru total neinteresant", a repetat Costache, ezitînd sã-şi ducã pînã la capãt declaraţiile. La rîndul lor, edilii se mîndresc cu dotãrile de care dispun unitãţile şcolare din localitãţile pe care le administreazã, argumentul cu „defectarea frigiderului" nefiind viabil. „Nu este adevãrat. Azi (n.r.- ieri) am vorbit cu domnul director şi nu mi-a relatat nici o problemã", a susţinut Sorin Lupu, primarul din Priboieni. Nici la Hîrtieşti nu ar fi nimic în neregulã, viceprimarul Dumitru Defteriu explicînd cã „avem toate condiţiile sanitare". 

BOLNAVII CRONICI, ÎN PERICOL DIN CAUZA GRIPEI
La graniţa cu România, în Republica Moldova, s-a înregistrat, recent, primul caz de deces din cauza virusului AH1N1, iar ieri, în Rusia, autoritãţile au anunţat cã douã femei au decedat dupã ce au contractat virusul AH1N1 şi au fãcut pneumonie.  Una dintre femei era şi însãrcinatã, iar medicii nu au putut salva copilul. Deşi în ţara noastrã nu s-au înregistrat decît 381 de cazuri cu forme uşoare şi medii de gripã porcinã, autoritãţile din Sãnãtate sînt în alertã maximã.    
Mulţi au imunitatea scãzutã
Secretarul de stat în Ministerul Sãnãtãţii, dr. Adrian Streinu-Cercel, avertizeazã cã este foarte posibil ca ţara noastrã sã se confrunte, în curînd, cu primele cazuri mortale cauzate de noua gripã! Potrivit specialistului în boli infecţioase, cei care riscã sã moarã din cauza gripei porcine sînt bolnavii cu afecţiuni cronice, cum ar fi cei care au SIDA, cancer, cirozã, alte boli hepatite cronice, insuficienţã renalã, diabet şi boli pulmonare. Cezar Irimia, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), a declarat  cã peste 3 milioane de români pot muri în cazul în care contracteazã virusul ucigaş! Despre pericolul gripei porcine la bolnavii cronici şi la persoanele vîrstnice am discutat cu managerul Spitalului de Geriatrie şi Boli Cronice din Ştefãneşti, dr. Marinela Necula, care ne-a spus: „Nu cred cã ar trebui sã intre lumea în panicã, fiindcã acest tip de gripã nu s-a manifestat grav la noi în ţarã. Mãsurile de prevenţie sînt însã foarte indicate în acest moment, iar bolnavii cronici trebuie sã aibã mare grijã, în general, de starea organismului lor. Mulţi dintre cei cu boli cronice au un sistem imunitar scãzut, dar sînt şi pacienţi cronici care stau bine cu sistemul imunitar. Sfatul meu este ca bolnavii cronici sã respecte medicaţia, sã aibã un regim alimentar sãnãtos, bazat pe fructe şi legume proaspete, sã facã mai puţin efort fizic şi sã nu se expunã la frig, iar la primele simptome de înrãutãţire a stãrii de sãnãtate sã se prezinte la medic. La noi în spital toţi bolnavii vor fi vaccinaţi contra gripei sezoniere şi probabil cã acelaşi lucru se va întîmpla şi pentru noua gripã. Deocamdatã, aşteptãm vaccinurile pentru gripa sezonierã".
În Argeş sînt aproape 200.000 de bolnavi cronici
La noi în judeţ, deocamdatã nu s-au înregistrat decît 4 cazuri de gripã AH1N1, la 4 persoane întoarse din cãlãtorii în strãinãtate, iar evoluţia pacienţilor a fost bunã, oamenii vindecîndu-se dupã tratamentul în spital. Pînã acum, în lume,  au fost confirmate 414.000 de cazuri de gripã porcinã şi s-au înregistrat 5.000 de decese. Infecţia cu AH1N1 se localizeazã în special la plãmîni, conducînd, de cele mai multe ori, la bronhopneumonii. Netratatã corespunzãtor, infecţia ajunge prin sînge la alte organe şi, într-o ultimã fazã, se instaleazã o septicemie generalizatã, ce provoacã decesul. Conform celor mai recente date statistice de la Direcţia de Sãnãtate Publicã Argeş, în luna august a acestui an, erau înregistrate la medicii din judeţul nostru 193.511 persoane cu diverse afecţiuni cronice. Sînt peste 19.000 de persoane cu diabet zaharat,  peste 64.000 de hipertensivi, peste 12.000 cu boli cronice pulmonare, peste 7.000 cu ciroze hepatice, peste 11.000 cu cancer şi 1.184 au insuficienţã renalã cronicã. 
Dr. Adrian Streinu-Cercel: 
„Cei care riscã sã moarã din cauza gripei porcine sînt bolnavii cu afecţiuni cronice, cum ar fi cei care au SIDA, cancer, cirozã, alte boli hepatite cronice, insuficienţã renalã, diabet şi boli pulmonare". 
Dr. Marinela Necula, managerul Spitalului de Geriatrie şi Boli Cronice din Ştefãneşti:  
„Sfatul meu este ca bolnavii cronici sã respecte medicaţia, sã aibã un regim alimentar sãnãtos, bazat pe fructe şi legume proaspete, sã facã mai puţin efort fizic şi sã nu se expunã la frig, iar la primele simptome de înrãutãţire a stãrii de sãnãtate sã se prezinte la medic. La noi în spital, toţi bolna-vii vor fi vaccinaţi contra gripei sezoniere şi probabil cã acelaşi lucru se va întîmpla  şi pentru noua gripã".
VACCINURILE CONTRA GRIPEI SEZONIERE VOR FI CUMPÃRATE DE DSP, PRIN LICITAŢIE

La Direcţia de Sãnãtate Publicã Argeş se va organiza, în curînd, o licitaţie pentru achiziţionarea dozelor de vaccin împotriva gripei sezoniere, necesare vaccinãrii persoanelor care se încadreazã în grupa de vîrstã 65 de ani şi peste.     
Iniţial, se solicitaserã la Ministerul Sãnãtãţii aproape 120.000 de doze de vaccin antigripal, dar recent s-a decis alocarea de fonduri direcţiilor de sãnãtate publicã pentru cumpãrarea de vaccinuri prin licitaţie. Directorul adjunct al DSP Argeş, Mioara Bucur, ne-a spus cã, în funcţie de preţul de achiziţie al companiei care va cîştiga licitaţia, se va vedea cîte doze se vor putea cumpãra şi cum vor fi acestea repartizate medicilor de familie.
CASOLETE, MOTIV DE SCANDAL LA JUDEŢEAN
În ultimele zile, între conducerea Spitalului Judeţean şi lidera sindicatului Sanitas, Doina Fãnicã, s-a declanşat un conflict destul de discret pînã acum, dar care a ieşit deja la ivealã. „La spital nu sînt bani de mîncare, din meniu carnea lipseşte cu desãvîrşire, dar cartofii şi varza, singurele alimente rãmase, sînt puse la casolete. În secţii nu sînt medicamente, dar s-au adus cuptoare cu microunde!", este acuzaţia liderei de sindicat. În plus, mai spune dumneaei cã actuala conducere ar fi putut sã ia bani mai mulţi de la Casa de Asigurãri de Sãnãtate, pentru numãrul real de pacienţi trataţi, dar nu a fãcut-o. Conducerea se apãrã: „Noi am venit la conducerea spitalului cu un plan de management prin care urmãrim ridicarea standardelor de calitate la nivel european. Cum ajungem aici, care e modalitatea noastrã de conducere nu e treaba sindicatului! Dumnealor trebuie sã se ocupe doar de respectarea drepturilor membrilor. Cum ne facem noi treaba este rãspunderea noastrã! Doamna Fãnicã nu are capacitatea emoţionalã şi mentalã sã judece actul nostru de management. Iar dacã vrea sã facã o campanie electoralã contra intereselor acestui spital, e problema ei. Este salariata acestui spital, dar le face rãu colegelor sale!", spune Tatiana Preduţ, directorul financiar-contabil al spitalului.    
   „N-ai ce pune pe masã, dar cumperi caserole"
Despre ce este vorba, în esenţã? Doina Fãnicã a afirmat în presã cã, în momente dificile din punct de vedere financiar, cînd nu mai sînt bani pentru hrana pacienţilor, conducerea a decis sã achiziţioneze caserole de plastic. Iar cînd au vãzut cã spitalul e subfinanţat, ar fi trebuit sã cearã mai mulţi bani de la Casã, sã încheie acte adiţionale. „Ei spun cã trateazã, spre exemplu, 4.000 de pacienţi pe lunã, dar li se plãtesc doar 3.000. Se puteau face regularizãri pentru cazurile în plus, dar ei nu au cerut. Acum, CAS zice: De ce aţi semnat contractul? Noi plãtim cît aţi fost de acord sã primiţi! Nouã, salariaţilor, ne spun cã nu au bani pentru a ne achita drepturile, dar banii se duc pe aşa ceva. În faţa sindicatului nu mai au credibilitate! Ştiţi cum se spune: Chelului tichie-i trebuie! Nu ai ce sã le pui pacienţilor pe masã, dar le pui în caserolã. Pentru mine asta înseamnã cost suplimentar. Nu mai bine de banii pentru caserolã suplimentau mîncarea?", este de pãrere dumneaei. „N-am nimic personal cu nimeni, eu discut cu cine este la conducere într-un anumit moment", mai adaugã aceasta. 
Microundele, motiv de acuzaţii
De cealaltã parte, directoarea financiar-contabilã a Spitalului Judeţean, Tatiana Preduţ, combate ferm toate aceste acuzaţii şi îşi justificã acţiunile. „Cînd am venit la conducere, am fãcut un plan de ridicare a calitãţii serviciilor. În primul rînd, banii pentru caserole nu sînt din fondurile spitalului, ci din sponsorizãri. Iar caserole nu se dau peste tot în spital, ci numai la Dializã. Oamenii aceia stau o zi întinşi pe spate, cu mîna conectatã la aparat şi mãnîncã de pe piept. Nu pot mînca din şerveţel. De aceea am decis sã le punem mîncarea în cutiuţele de plastic, sã le fie un pic mai comod. Repet, din sponsorizãri! Un alt motiv e cã aşa trebuie sã îi ajungã porţia, cum a fost pusã. Şi din punct de vedere al igienei, şi al cantitãţii. De aceea existau acuzaţiile cã nu se mai gãşeşte carnea în mîncare. Vin din spital, lucrez de 20 de ani aici, şi ştiu prea bine cum se întîmplã. Am şi avertizat. Controlez o datã, de douã ori, dar a treia oarã trebuie sã pun pe hîrtie ce vãd! Iar acest lucru a deranjat personalul din spital. Lumea e supãratã cã am strîns şuruburile. N-am ce sã fac! Este rãspunderea mea. În ce priveşte cuptoarele cu microunde, le-am adus pentru bolnavi, nu pentru personal. Oficiul nu e bucãtãrie pentru acasã, aici nu se coc vinete şi nu se face mîncare, pentru ca, la 4, oamenii sã plece cu oalele gata, ca sã cumpãrãm aragaze! Nici nu avem reţea de gaze în spital. Se ştie cã pacienţii au mîncare de acasã. Ne roagã sã le încãlzim şi lor un pic, sã nu o mãnînce de la frigider. Nu de puţine ori infirmierele sau asistentele le-au ars-o, le-au uitat-o pe foc, chemate în altã parte. Ne-am certat de nu ştiu cîte ori cu familiile. De aceea am gãsit o sponsorizare şi am luat pentru fiecare oficiu un cuptor cu microunde. Omul poate sã punã mîncarea la microunde şi într-un minut i-ai dat-o!".
 „Am adus peste 150 de miliarde în plus pentru spital!"
În ce priveşte situaţia financiarã a spitalului, directoarea financiarã recunoaşte cã este una dificilã, dar cã prin discuţii cu CAS au obţinut, în ultimele trei luni,  suplimentarea fondurilor, faţã de contractul semnat de vechea conducere. „Doamna Fãnicã a participat la toate comitetele directoare ale spitalului şi ştie prea bine toate acestea. În momentul în care am adus la cunoştinţã cã nu am gãsit toate actele şi toate contractele de dinainte, de ce s-a poziţionat de partea celor acuzaţi şi nu a verificat? Iar acte adiţionale cu CAS am fãcut şi în septembrie, şi în octombrie. Am adus prevedere bugetarã pentru încã 150 miliarde lei pentru serviciile prestate, în plus faţã de ce era în contract. Am preluat tot ce se putea prelua: şi din fondul de rezervã, şi din toate capitolele... Ne-au ajutat toţi, peste capul partidelor politice. Doamna Ionescu, domnul preşedinte Ciocãnel ne-au ajutat cu tot ce au putut. N-am stat degeaba, cum zice dumneaei! Încã de la 1 august am cerut suplimentãri. Noi, la 1 iunie cînd am venit, nu aveam prevedere bugetarã decît pentru materiale sanitare şi salarii, în rest erau toate terminate pînã la sfîrşitul anului. Mi s-a atras atenţia cã nu mai am nici un ban pentru mîncare şi nu mai am voie sã cumpãr absolut nimic. Ne-am descurcat cum am putut. Şi e bine cã noi încã mai avem medicamente şi materiale sanitare! În condiţiile în care toate raportãrile cãtre CAS şi toate comunicãrile în spital se fac prin intermediul sistemului computerizat, eu nu am voie sã cumpãr un cartuş de imprimantã, cã nu sînt fonduri!".
„Caserole nu se dau peste tot în spital, ci numai la Dializã", spune Tatiana Preduţ.
STAŢIA DE EPURARE BUDEASA, „O CONSTRUCŢIE MAMUT"
Vicepreşedintele CJ Florea Costache a apreciat ieri cã staţia de epurare şi reţeaua de canalizare de la Budeasa este o „construcţie mamut". El a subliniat cã, din punct de vedere tehnic, o astfel de investiţie s-a fãcut supradimensionat, fãrã a fi gînditã pragmatic. 
BANCOMATELE ALPHA BANK, INDISPONIBILE
În perioada 29 octombrie - 2 noiembrie, cardurile de debit şi credit, serviciul de Internet Banking, reţeaua de ATM-uri şi terminalele POS ale Alpha Bank vor fi indisponibile pe perioade scurte de timp, iar unitãţile bãncii vor funcţiona dupã un program special. Întreruperile au loc din cauza lucrãrilor de implementare a unei noi aplicaţii informatice.
MINISTERUL DE EXTERNE AL FRANŢEI SE IMPLICÃ ÎN ARGEŞ
O politicã de acţiune socialã bine condusã, pentru servicii de calitate, acesta este numele seminarului început ieri şi care va continua astãzi la Piteşti, în sala de conferinţe a Hotelului Victoria. Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Argeş, în calitate de partener în cadrul proiectului Consolidare instituţionalã şi acţiune socialã, manifestare susţinutã de Ministerul Afacerilor Externe al Franţei şi de Agenţia Francezã de Dezvoltare. Proiectul îşi propune sã realizeze o evaluare a politicilor de acţiune socialã din România, Bulgaria şi Republica Moldova, prin organizarea a şase seminarii: trei în România, douã în Bulgaria şi unul în Republica Moldova. Printre obiectivele proiectului Consolidare instituţionalã şi acţiune socialã se aflã şi crearea condiţiilor necesare pentru îmbunãtãţirea organizãrii şi gestionãrii serviciilor sociale, la scarã judeţeanã şi/sau municipalã, în cele trei ţãri, prin acompanierea colectivitãţilor locale implicate în proiect, în procesul de planificare a serviciilor sociale. Consiliul Judeţean Argeş participã, în cadrul mai vechiului parteneriat existent între judeţul Argeş şi Departamentul Savoia, Franţa, fapt ce va permite dezvoltarea activitãţilor de cooperare în domeniul acţiunii sociale între cele douã colectivitãţi locale. La acest seminar, primul din seria celor şase, participã aproximativ 60 de specialişti din Franţa, România, Bulgaria şi Republica Moldova  - reprezentanţii Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi ai Autoritãţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap din România, ai Ambasadei Franţei în România şi ai Consiliului General Savoia, directorii direcţiilor generale de Asistenţã Socialã şi Protecţia Copilului din şapte judeţe, organizaţii neguvernamentale, precum şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale din Argeş.   
BANI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI LA UNIVERSITÃŢI ŞI MUZEE
Organismul Intermediar POS Mediu Piteşti a organizat ieri o sesiune de informare privind „Lansarea regionalã a Solicitãrii de proiecte nr. 3/2009 pentru Axa Prioritarã 4 POS Mediu/Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii". Sesiune de informare se adreseazã potenţialilor beneficiari ai proiectelor ce pot fi finanţate prin respectiva axã: administratori sau custozi ai ariilor naturale protejate, Ministerul Mediului şi structurile sale din teritoriu, autoritãţile locale (consilii judeţene şi locale), ONG-uri şi institute de cercetare, mu-zee sau universitãţi. La reuniune, participanţiilor li s-au prezentat oportunitãţile de finanţare prin POS 4 Mediu, vor fi familiarizaţi cu Ghidul Solicitantului şi Cererea de Finanţare şi vor putea afla ce s-a întîmplat în prima sesiune de proiecte.   Organismul Intermediar POS Mediu Piteşti a organizat ieri o sesiune de informare privind „Lansarea regionalã a Solicitãrii de proiecte nr. 3/2009 pentru Axa Prioritarã 4 POS Mediu/Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii". Sesiune de informare se adreseazã potenţialilor beneficiari ai proiectelor ce pot fi finanţate prin respectiva axã: administratori sau custozi ai ariilor naturale protejate, Ministerul Mediului şi structurile sale din teritoriu, autoritãţile locale (consilii judeţene şi locale), ONG-uri şi institute de cercetare, mu-zee sau universitãţi. La reuniune, participanţiilor li s-au prezentat oportunitãţile de finanţare prin POS 4 Mediu, vor fi familiarizaţi cu Ghidul Solicitantului şi Cererea de Finanţare şi vor putea afla ce s-a întîmplat în prima sesiune de proiecte.  
ŞTIRI DE LA ISJ
Propagandã religioasã în şcoli
Conducerea Inspectoratului Şcolar a declarat ieri cã a descoperit în şcoli o încercare de propagandã religioasã, pe care a interzis-o cu deşãvîrşire, mascatã sub forma unor reprezentaţii artistice neautorizate de conducerile unitãţilor respective. „Este vorba despre o iniţiativã a unei asociaţii cultural-umanitare, cãreia nu îi voi da numele, ca sã nu-i fac publicitate. În esenţã, este propagandã religioasã de o anumitã facturã. Pliantele de reclamã pentru spectacolul care trebuia sã se desfãşoare pe 26 octombrie erau împãrţite prin şcoli. Nu vom permite acest lucru, mai ales cã organizatorii nu au cerut nici o aprobare de la conducerile şcolilor, chiar dacã este vorba de-spre Liceul Lipatti, Şcoala 3 şi altele, fiind vorba doar despre iniţiative ale unor profesori care, probabil, împãrtãşesc credinţa respectivã!", a afirmat Gabriel Bratu, inspectorul general al ISJ.
 Copos oferã 10 burse pentru copiii merituoşi
Şi în acest an şcolar, omul de afaceri Gheorghe Copos le va oferi tinerilor piteşteni cu rezultate foarte bune la învãţãturã 10 burse de studiu, timp de 10 luni. Cinci dintre burse vor fi date pentru tot anul, copiii fiind aleşi de Inspectoratul Şcolar din rîndul olimpicilor ocupanţi ai locului întîi pe ţarã la diverse discipline, iar restul de cinci le vor fi acordate în fiecare lunã copiilor propuşi de reprezentanţii presei locale. Cei cinci olimpici propuşi de Inspectorat sînt: Alexandrea Crai, CN Brãtianu, olimpicã la Limba Românã, Alexandru Sava, Colegiul Vlaicu Vodã, locul I la Olimpiada Naţionalã de Chimie şi medalie de argint la Olimpiada Internaţionalã Pluridisciplinarã Iacutia, Sorin Marian Iagãru-Dina, CN Brãtianu, locul I la Olimpiada Naţionalã de Limba Latinã, Georgeta Gheorghinoiu, Liceul Lipatti, locul I la Olimpiada Naţionalã de Arte, şi Ionuţ Cîrstea, tot de la Lipatti, locul I la Olimpiada Naţionalã de Interpretare. Oferirea banilor pentru prima lunã, octombrie, va fi fãcutã joi, la ora 10.00.
 Argeşul va gãzdui Olimpiada Naţionalã de Chimie
În luna ianuarie a anului viitor, Piteştiul va fi gazda, în premierã, a Olimpiadei Naţionale de Chimie. Peste 400 de elevi, 50 de profesori însoţitori şi alţi 50 de pro-fesori corectori vor ajunge în oraş. Obţinerea dreptului de a organiza cea mai importantã fazã a olimpiadei se datoreazã rezultatelor extraordinare obţinute de copiii argeşeni la aceastã disciplinã în anii trecuţi, în special nucleelor de profesori dedicaţi meseriei şi copiilor conştiincioşi şi pasionaţi de chimie, create la colegiile Brãtianu şi Vlaicu Vodã. Anul trecut, Argeşul s-a situat pe locul doi pe ţarã, ca rezultate, dupã Bihor. Olimpiada va avea douã paliere de examinare, unul teoretic şi altul practic, bazat pe experienţe de laborator. 
 Directorii de şcoli, evaluaţi
Sãptãmîna aceasta se va termina şi evaluarea directorilor de unitãţi şcolare din întreg judeţul, rezultatele urmînd sã fie fãcute publice sãptãmîna viitoare, în cadrul unui consiliu de administraţie prelungit, într-o întîlnire cu directorii vizaţi. Evaluarea inspectorilor şcolari a fost realizatã deja, doi dintre ei obţinînd calificativul Bine şi unul Nesatisfãcãtor. Ei au la dispoziţie cinci zile pentru a depune contestaţie, dar acest lucru le va folosi doar la dosarul personal, pentru cã ei oricum nu mai sînt în funcţie.
Laboranţii de Chimie, chemaţi la instruire
Joia aceasta, toţi laboranţii de Chimie din unitãţile şcolare din oraş vor fi convocaţi la o şedinţã de instruire în privinţa legislaţiei şi reglementãrilor în ce priveşte materialele periculoase cu care lucreazã. Iniţiativa a aparţinut ISJ, dupã apariţia în presã a unor materiale referitoare la existenţa în laboratoare a mercurului sau permanganatului de potasiu, substanţe ce pot fi folosite la confecţionarea armelor artizanate ori ca precursori pentru droguri. „Este adevãrat, la Liceul de Chimie şi în alte laboratoare existã diverse cantitãţi de mercur, dar acestea sînt înregistrate şi luate în evidenţa serviciului specializat al poliţiei, în urma raportãrii pe care am trimis-o chiar sãptãmîna trecutã!", a spus inspectorul general.   
SE VORBEŞTE, SE CITEŞTE...
Ordonanţa 7, „o chestiune strict electoralã"
„Ordonanţa 7 este o chestiune strict electoralã. Nu o sã vedem bani", a afirmat ieri vicele CJ, Florea Costache. Acesta a lãsat sã se înţeleagã faptul cã, deşi premierul interimar Boc a fãcut sãptãmîna trecutã declaraţii cum cã toate judeţele au primit bani pentru sãli de sport, dar şi unele proiecte pe Ordonanţa 7, în Argeş nu s-a simţit acest sprijin. „E total anapoda sã cred cã vor veni bani pe Ordonanţa 7 dacã nu sînt bani pentru pensii", a declarat acesta.  
 Arhiepiscopia solicitã folosinţã gratuitã pentru 49 de ani
Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului solicitã prelungirea, pentru o perioadã de 49 de ani, atribuirii în folosinţã gratuitã a imobilului din Domneşti, devenit sediu al Protopopiatului în aceastã localitate. Prin hotãrîrea care se va lua astãzi, Consiliul Judeţean, care deţine în proprietate imobilul, va evidenţia sprijinirea demersului Eparhiei, aici aflîndu-se o clãdire în suprafaţa construitã de 158,7 mp şi terenul aferent.      
SE OPREŞTE APA RECE ÎN EXERCIŢIU ŞI ÎN MONTANSTAR

Apã-Canal Piteşti va sista furnizarea apei potabile în noaptea de joi spre vineri, între orele 23.00 şi 5.00, fiind afectaţi consumatorii din urmãtoarele zone:    
Cartier Exerciţiu, blocurile PD4, PD5, P18, P19, D28, str. Matei Basarab şi Punctul Termic 723. Oprirea furnizãrii apei este necesarã pentru executarea lucrãrii de racordare a conductei de apã reabilitate din str. Matei Basarab la reţeaua de apã existentã, lucrare prevãzutã în cadrul Contractului Ex-ISPA Extinderea şi reabilitarea reţelelor de apã şi de canalizare, Piteşti.
În cartierul Montanstar se va întrerupe furnizarea apei reci, iar la urmãtorii consumatori apa va fi furnizatã cu presiune scãzutã: str. Cîmpului, restaurantul Cornu Vînãtorului, blocurile P8, P10, P11, 66, 67, 68, 70, 71, 72B, 75, 79, 80, 81, 82, 82bis şi Punctul Termic 608, în vederea executãrii lucrãrii de racordare a conductei de apã din strada V. Tempeanu şi la conducta din strada Cîmpului.
CAZIERUL FISCAL, MODIFICAT
Pentru îmbunãtãţirea procedurilor fiscale şi diminuarea evaziunii fiscale, Guvernul a adus completãri legislaţiei în vigoare privind cazierul fiscal. Astfel, pe lîngã înscrierea în cazierul fiscal al contribuabililor a faptelor sãvîrşite de aceştia, sancţionate de legile fiscale, financiare, vamale, precum şi de cele care privesc disciplina financiarã, s-a prevãzut înscrierea şi a urmãtoarelor situaţii: l atragerea rãspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent, stabilitã prin decizie a organului fiscal competent, rãmasã definitivã în sistemul cãilor administrative de atac sau prin hotãrîre judecãtoreascã, dupã caz l inactivitatea fiscalã, declaratã potrivit legii;  inactivitatea fiscalã se înscrie atît în cazierul fiscal al persoanei juridice declarate în inactivitate fiscalã, cît şi în cel al reprezentanţilor legali ai acesteia l de asemenea, înscrierea în cazierul fiscal a stãrii de inactivitate fiscalã, pentru persoanele juridice aflate în inactivitate fiscalã la data intrãrii în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţã, precum şi pentru reprezentanţii legali ai acestora, se realizeazã în termen de 60 de zile de la publicarea ordonanţei de urgenţã.   
ALTE ŞTIRI PE SCURT
Sesiune de comunicãri ştiinţifice, la Muzeu
Muzeul Judeţean Argeş organizeazã, mîine, începînd cu ora 10.30, o nouã ediţie a Sesiunii de Comunicãri Ştiinţifice Ecosinteze şi etnosinteze carpatine, manifestare cu participare naţionalã. La aceastã ediţie, sînt invitaţi cercetãtori, muzeografi, cadre didactice din învãţãmîntul preuniversitar şi universitar, care vor susţine comunicãri. Tematica va cuprinde şapte domenii: istorie veche, istorie medie, istorie contemporanã, istoria culturii - personalitãţi, muzeologie, biologie, ecologie, protecţia mediului şi astronomie educaţionalã.  
Vineri, Bursa locurilor de muncã pentru rromi
Agenţia Judeţeanã pentru Ocuparea Forţei de Muncã Argeş organizeazã, vineri, Bursa locurilor de muncã pentru rromi. Evenimentul se va desfãşura la sediul Agenţiei Locale pentru Ocuparea Forţei de Muncã din Cîmpulung, strada Ion Mihalache nr. 119. Bursa se va  deschide la ora 10.00

INTERES ARGESEAN

CAMERE VIDEO IN MASINILE DE EXAMEN AUTO

Sunt şanse mari ca în curând proba practică pentru obţinerea permisului de conducere să se dea şi la Curtea de Argeş cu ajutorul camerelor de filmat montate în maşina cu care se susţine examenul. Această metodă a fost deja adoptată în Bucureşti, iar reprezentanţii Serviciului Permise Auto Argeş spun că este foarte posibil ca în curând, această măsură să fie aplicată şi în judeţul nostru. „Proiectul pilot pentru monitorizarea probei practice va dura trei luni şi, în cazul în care rezultatele vor fi satisfăcătoare, proiectul va fi extins la nivel naţional. Judeţul Argeş a fost un judeţ pilot unde s-a susţinut pentru prima dată şi proba teoretică pe calculator, aşa că aşteptăm să testăm şi acest nou proiect", spune comisarul şef Emil Angheloiu, de la Serviciului Permise Auto Argeş.
Camerele de filmat înregistrează toate manevrele elevului
Sistemul de supraveghere este format dintr-o cameră de filmat montată în interiorul maşinii, între cele două scaune din faţă. Camera înregistrează video şi audio tot ce se întâmplă în maşină iar un sistem GPS va înregistra traseul pe care în urmează candidatul. În plus, există şi un dispozitiv special care poate să redea manevrele principale pe care le execută elevul. Astfel, totul va fi urmărit, de la indicaţiile şi comentariile examinatorului şi până la cum elevul apasă pedale de frână sau semnalizează.
„Ar fi o măsură care ar reduce numărul contestaţiilor"
Toate aceste informaţii, inclusiv data şi ora examinării, vor fi stocate apoi pe un card de memorie şi vor ajunge în baza de date a poliţiei. „Din punctul nostru de vedere, ar fi o măsură binevenită. În primul rând, s-ar reduce numărul contestaţiilor venite din partea candidaţilor care s-ar putea considera nedreptăţiţi de examinatori. Toată înregistrarea video, poate fi folosită drept probă, în cazul unor astfel de contestaţii", explică comisarul şef Emil Angheloiu, de la Serviciului Permise Auto Argeş. Întreg sistemul de monitorizare video montat în maşinile de examinare costă aproximativ 350 de euro şi până în prezent a fost montat pe patru maşini al celor mai mari şcoli de şoferi din Bucureşti.

SE AMENAJEAZA NOI TRECERI DE PIETONI

Angajaţii de la S.P.G.C. amenajează în această perioadă noi treceri de pietoni, în apropierea unităţilor de învăţământ din municipiu. "Locurile frecventate de copii sunt cele mai expuse accidentelor rutiere, aşa că am decis să marcăm treceri de pietoni în aceste zone. Pentru început avem în vedere Şcoala Generală nr. 2 şi grădiniţa din spatele Poştei", spune Ioan Ghiţă, directorul SPGC. În curând, în apropierea şcolilor din municipiul vor fi montate şi denivelări pentru calmarea traficului.

STAŢIUNE MONTANĂ LA MOLIVIŞ

Astăzi, începând cu orele 17,00, are loc şedinţa ordinară a lunii octombrie a Consiliului Judeţean Argeş, pe a cărei ordine de zi figurează 15 proiecte de hotărâri. Printre ele se numără încetarea mandatului de consilier judeţeana noului prefect Gheorghe Davidescu, un proiect de hotărâre privind declararea de utilitate publică a lucrării „Construcţie sală de sport în satul Tigveni, comuna Răteşti", proiect de hotărâre privind darea în folosinţă gratuită Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului a imobilului (construcţie şi teren aferent), fostul sediu al „Districtului de drumuri", proiect de hotărâre privind asocierea judeţului Argeş cu unităţile administrativ-teritoriale ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară - A.D.I. Molivişu. Acest proiect îşi propune promovarea zonei turistice Ghiţu - Molivişu prin amenajarea unei staţiuni montane numite chiar Molivişu. De asemenea, consilierii judeţeni vor aproba Planul de acţiune pentru prevenirea şi combaterea înzăpezirii şi poleiului pe drumurile şi podurile judeţene din judeţul Argeş, pentru iarna 2009-2010 şi vor aproba rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al judeţului Argeş, pe anul 2009.