Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 28 mai 2009

ARGESUL

Primari de 5 stele***** Mihail Dorin Bărbuceanu - primarul celui mai tânăr oraş din Argeş
Nume: Bărbuceanu
Prenume: Mihail Dorin
Data şi locul naşterii:
Săpata, 04.06.1956
Studii: Universitatea Galaţi, Institutul Matematică-Fizică
Starea civilă: căsătorit, un copil - absolvent al ASE Bucureşti
L-am cunoscut pe primarul Ştefăneştiului - cel mai tânăr oraş al judeţului (declarat oraş în anul 2004 din fosta comună Ştefăneşti) - şi am fost plăcut surprinsă să-l descopăr ca pe un om amabil şi deschis dialogului cu presa.
MIHAIL DORIN BĂRBUCEANU a fost ales primar al Ştefăneştiului în anul 2004, în prezent aflându-se la al doilea mandat.
În cei 5 ani de când se află la cârma tânărului oraş a reuşit să transforme comuna Ştefăneşti dintr-o localitate rurală, aducând-o la stadiul de dezvoltare care să concorde cu titlul de oraş.
A pornit la drum cu o echipă tânără, de oameni competenţi şi dornici de afirmare, dar le-a impus tuturor să-şi continue studiile, încât să devină specialişti în administraţie. A încercat să le modeleze conştiinţa şi a insuflat echipei sale din primărie mentalitatea de a servi cetăţeanul la orice oră, lăsându-şi deoparte problemele personale, cerându-le să pună pe primul plan rezolvarea doleanţelor cetăţenilor.
A reabilitat şi extins sediul primăriei, acesta fiind unul modern, dotat cu un sistem informatic modern şi racordat la reţeaua de comunicare cu Consiliul Judeţean; de asemenea, pentru eficientizarea muncii tuturor angajaţilor din primărie, edilul-şef a decis montarea de camere de supraveghere în interiorul birourilor. Astfel, primarul este conectat şi poate urmări tot timpul pulsul activităţii din primărie.
A realizat punerea în posesie a cetăţenilor îndreptăţiţi, conform normelor în vigoare, prin realizarea unor planuri parcelare, cu surse din bugetul local sau contribuţia cetăţeanului, creând astfel posibilitatea dispariţiei litigiilor cauzate de punerile în posesie în mod haotic.
Pe cât posibil, primarul Ştefăneştiului încearcă să împletească partea de necesitate a vieţii cetăţenilor cu partea de suflet, considerând că pe lângă asfaltarea drumurilor, introducerea apei potabile şi încălzirea centrală, este nevoie şi de un loc de agrement în care să existe parcuri, săli de sport, terenuri de joacă pentru copii, special amenajate, dat fiind şi faptul că primarul este, mai întâi de toate, dascăl şi nutreşte o mare dragoste pentru copii.
Astfel, priorităţile edilului-şef s-au axat pe reabilitarea unităţilor de învăţământ (şcoli şi grădiniţe): Şcoala Valea Mare, Şcoala Nr. 3 Ştefăneşti, Şcoala Goleşti, cu surse din bugetul local. În anul 2007, prin Programul de realizare a campusurilor şcolare, s-a reuşit reabilitarea integrală a două dintre acestea, Şcoala Nr. 2 „Vintilă Brătianu" Ştefăneşti şi Grupul Şcolar Ştefăneşti, numărându-se printre cele 80 de şcoli la nivel naţional care au reuşit să fie cuprinse în acest proiect ce a vizat reabilitarea şi modernizarea ambelor instituţii de învăţământ. De asemenea, se fac demersuri pentru construirea unor ateliere auto pentru Grupul Şcolar Ştefăneşti, precum şi o sală de sport pentru ambele unităţi.
Ambiţiosul primar a demarat proiectul de construire a unei grădiniţe cu program prelungit şi îşi propune ca în luna septembrie a acestui an acest local să poată fi dat în folosinţă.
Îşi propune, de asemenea, ca în decurs de două luni să finalizeze cea de-a doua construcţie a unei grădiniţe la Şcoala nr. 1 Ştefăneşti, pe care urmează să le racordeze la reţeaua de apă şi să le doteze cu un sistem termic modern.
O atenţie deosebită a acordat introducerii reţelei de apă curentă şi canalizare, precum şi remedierea celei existente, printr-o colaborare fructuoasă cu Primăria Piteşti şi S.C. Apă Canal 2000 S.A. Anual, reţeaua de apă s-a extins cu 5-6 km, iar canalizarea cu 2-3 km.
A asfaltat 10 km drumuri din reţeaua orăşenească, ajungând în stadiul să poată afirma că în curând va asfalta toate drumurile existente.
A schimbat întreaga reţea de iluminat stradal, înlocuind vechile becuri cu lămpi economice şi ecologice.
A transformat Căminul Cultural într-o Casă de Cultură modernă.
Mihail Dorin Bărbuceanu este un primar deschis investiţiilor. El sprijină, pe cât posibil, activitatea societăţilor comerciale de pe raza oraşului, ştiut fiind faptul că de activitatea acestora depinde implicit şi bugetul local.
O problemă dificilă, pe care încearcă să o rezolve de ceva timp primarul Bărbuceanu, o constituie gestionarea deşeurilor menajere. Tot mai mulţi cetăţeni certaţi cu legea, din Ştefăneşti sau împrejurimi, depozitează noaptea, pe cursul râurilor, precum şi pe unele terenuri neîngrădite, deşeuri menajere sau rezultate din construcţii. Pentru aceasta, primarul este hotărât să întărească paza locală şi să descurajeze astfel de practici prin aplicarea de amenzi usturătoare celor care vor fi prinşi.
Primarul Dorin Bărbuceanu îşi propune ca şi pe viitor să extindă reţeaua de apă şi canalizare şi, de asemenea, să reuşească să termine de asfaltat toate drumurile existente şi să facă altele noi acolo unde necesitatea o impune. Începând cu anul 1990 în oraşul Ştefăneşti s-au construit peste 4500 de locuinţe tip vilă, acestea ducând în fiecare an la apariţia a 2-3 km de drumuri noi, fapt care îl determină pe primarul Bărbuceanu să afirme că niciodată acest capitol nu este încheiat. Practic, Ştefăneştiul, beneficiind şi de poziţia strategică faţă de municipiul Piteşti,  dar şi de o frumuseţe aparte a locurilor, a fost poate cel mai mare şantier de vile din judeţ.
Din aceleaşi considerente, îşi propune, de asemenea, modernizarea sistemului de colectare a gunoaielor. Înmulţirea locuinţelor o impune, iar ridicarea standardului vieţii sociale a locuitorilor depinde de cum va gestiona primăria aceste două obiective.
Primarul doreşte şi implicarea în ridicarea la rang de brand local al vinului de Ştefăneşti. Renumitele podgorii de Ştefăneşti aflate în proprietatea Staţiunii Viticole, dar şi a locuitorilor săi par să spună că aroma şi buchetul acestui vin nu trebuie să fie uitate.
Pentru îndeplinirea a tot ce şi-a propus şi pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor sale, primarul aşteaptă de la locuitorii tânărului oraş Ştefăneşti propuneri şi sugestii. „Sunt deschis oricărei colaborări, dacă se dovedeşte că aceasta este benefică pentru oraş!", ne-a declarat primarul Bărbuceanu.

SOCIETATEA  ARGESEANA
Discuţii aprinse între preşedintele C.J. Argeş şi directorul DSV Argeş
„Deja eşti deştept, aşa de prima dată! Nici nu ai făcut prima zi de conducere
şi ne dai lecţii!"
Ieri a avut loc lunara întîlnire cu primarii a administraţiei judeţene şi a şefilor de instituţii. A fost prima întîlnire de acest gen a noilor şefi de instituţii descentralizate.
Punctul culminant al întîlnirii de ieri a fost legat de disputa dintre preşedinte CJ, Constantin nicolescu şi noul director al DSV Argeş, Ionel Vişinescu. Proaspătul director al Direcţiei Sanitar-Veterinare Argeş, a cerut primarilor ca toţi agenţii comerciali acreditaţi care doresc să îşi vîndă produsele de zilele comunelor să vină la sediul DSV pentru a primi documentele legale de funcţionare. "Nu ne jucăm fraţilor, este soare, sînt 30 de grade afară, şi nu ne putem permite să avem toxiinfecţie alimentară. Sînt pentru cooperare, dar trebuie să respectăm legea. Nu vreau să punem viaţa nimănui în pericol. Voi trimite medicii să verifice locurile de depozitare, de unde şi-au luat carnea şi condiţiile de comercializare", le-a transmis Vişinescu primarilor. Prefectul Marcel Proca a cerut chiar ca primarii să vină cu trei săptămîni înainte de organizarea zilelor de comune pentru a pune la punct toate detaliile. A fost momentul în care preşedintele CJ Argeş a intervenit muştruluindu-l pe Vişinescu şi atenţionînd toţi noii directori că trebuie mai întîi să înveţe cu ce se mănîncă activitatea instituţiilor lor, realităţile judeţului şi să sprijine primarii şi agenţii economici, nu să ordone controale, de la început. "Dacă punem 35 de instituţii să dea avize pentru orice lucru este organizat, i-am terminat pe primari. Ştiţi calendarul evenimentelor, vă duceţi pe teren cu inspectorii, controlaţi şi, dacă sînt probleme sancţionaţi. Dacă începem cu controalele, în loc să ajutăm autorităţile locale şi agenţii să producă, atunci se duc naibii toate treburile. Agentul comercial trebuie să respecte legea, este de datoria lui. Nu mi se pare normal ca, abia ce aţi ajuns şefi, să începeţi cu controalele. Să înţelegem un lucru: dacă vrem să demonstrăm că sîntem foarte buni şi că începem cu controale, nu e bine. Vedeţi întîi despre ce este vorba în instituţia voastră, luaţi contact cu realităţile din judeţ. Trebuie să acţionăm în spiritul legii şi, în loc să dăm avizul la sfîrşitul termenului legal, să îl dăm în cel mai scurt timp posibil. Noi trebuie să sprijinim mediul privat şi autorităţile locale să acceseze fonduri de la guvern şi de la Uniunea Europeană. Noi trebuie să sprijinim, mai ales în aceste momente de criză, nu să facem controale. Noi nu avem proiecte, dar stăm prin controale. Încurajaţi proiectele nu le lungiţi termenele pentru avize! Dacă vreţi să fiţi numai controlori înseamnă că stăm numai de amenzi. Nu sînt de acord să chemaţi primarii la ordine pentru orice", a fost replica destul de virulentă a preşedintelui C.J. Doctorul Vişinescu a menţionat că ceea ce propune el are scop de prevenţie. "Deja eşti deştept de prima dată. Ţi-o spun direct! Nici nu ai făcut prima zi de conducere şi ne dai lecţii. Fă-ţi datoria! Vă rog să faceţi treaba pe teren, să acţionaţi în spiritul legii. Judeţul acesta funcţionează de 700 de ani şi nu facem în 48 de ore (n.r.- cu referire la perioada de cînd Vişinescu este director) ce nu am făcut în 700 de ani. Luaţi realităţile vieţii, toţi cei care sînt noi directori, şi puneţi în aplicare legea în funcţie de aceste realităţi. Mai bine încercaţi să nu descurajaţi oamenii şi să îi faceţi să respecte legea, nu să îi puneţi la colţ!", a fost continuarea preşedintelui C.J. Argeş. Reacţia preşedintelui Nicolescu a stîrnit aplauze din partea primarilor.

CURIERUL ZILEI
"Vreau sa nu imi fie rusine de ce fac"
Noul director al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, un piteştean de 36 ani, cãsãtorit şi tatã al unui copil, a venit la conducerea instituţiei cu gîndul de a „aduce servicii partidului" care l-a propus (PD-L), exclusiv „prin rezultatele pe care le va obţine" ca manager, care sperã sã îi atragã implicit respectul cetãţenilor.

Specialist cu o operã consistentã scrisã în domeniul legislaţiei fiscale, Dragoş Pãtroi se mîndreşte în primul rînd cu activitatea lui de investigaţii financiare din cadrul DNA, instituţie în care are mare încredere şi în care a învãţat din dosarele grele de care s-a ocupat, la Bucureşti şi la Piteşti, „cît de greu e sã acuzi un om" din postura de organ al statului. El va conduce Finanţele argeşene, pe baza unui contract de management, împreunã cu doi adjuncţi, propuşi tot de PD-L: Dorin Falcã - cu atribuţii de control, şi Marin ţurlea - cu atribuţii legate de administrarea veniturilor statului. Proaspãtul director a fost ieri, încã din prima zi, foarte ocupat şi, dupã cum ne-a mãrturisit, a descoperit cîte sînt de îmbunãtãţit în privinţa performanţelor instituţiei.

„Nu am alte reguli decît legea"

De ce aţi venit la Finanţe?
- Mi-am dorit sã ajung aici dintr-o motivaţie interioarã. Sã încerc ca împreunã cu echipa de aici sã îndreptãm lucrurile care sînt de îndreptat, sã eficientizãm activitatea acestei instituţii şi sã creãm opiniei publice o percepţie favorabilã faţã de ea.
Credeţi cã se împacã politica şi şefia Finanţelor?
- E o întrebare bunã. Eu nu sînt membru de partid şi cred cã în alegerea mea a contat CV-ul. Îmi doresc sã cred cã ingerinţele politice în activitãţile DGFP Argeş vor fi cvasiinexistente. Rãu-platnicii şi evazioniştii, de multe ori, nu au culoare politicã şi mizeazã pe fructificarea unor „oportunitãţi". În ceea ce mã priveşte, pot sã vã asigur cã nu vor gãsi niciodatã aceste oportunitãţi la nivelul DGFP Argeş. Atîta timp cît voi sta aici, nu vreau sã îmi fie ruşine de nimic. Mi-am dorit aceastã poziţie, dar viaţa şi viitorul meu nu depind neapãrat de ea. Iar în momentul în care voi simţi cã sînt anumite „cerinţe" pe care nu pot sã le îndeplinesc, plec fãrã sã mã cramponez de scaun.
Cu ce vã lãudaţi din ceea ce aţi fãcut la DNA?
- Nu pot sã comentez nimic din activitatea desfãşuratã acolo. Pot sã vã spun doar cã în ultimii 4 ani am avut de fiecare datã calificativul foarte bine şi salariu de merit.
Cum veţi aborda relaţia cu presa şi cu publicul, în general?
- Cu presa vreau sã avem o relaţie deschisã, transparentã. Sã fim corecţi unii faţã de alţii. Eu voi ţine cont de semnalele transmise prin mass-media locale, aşa cum am fãcut şi pînã acum. În ceea ce priveşte relaţiile cu publicul, voi considera cã toţi contribuabilii sînt parteneri sociali ai noştri. Şi noi, şi ei avem drepturi şi obligaţii pe care trebuie sã le respectãm. Nu vom fi parteneri sociali cu agenţii economici de rea-credinţã.
Cum veţi trata personalul Direcţiei?
- Am gãsit oameni, pe anumite poziţii, faţã de care nu am nici antipatie, nici simpatie. Este o echipã pe care nu am pus-o eu, nici nu am susţinut-o eu. O sã încerc sã fac la nivelul DGFP Argeş o echipã în care fiecare sã-şi respecte atribuţiile de serviciu. Nu o sã cer nimãnui sã joace dupã regulile mele, adicã sã aplice alte reguli, ci dupã ce spune legea. Fiecare, acolo unde este, trebuie sã îşi asume anumite responsabilitãţi care decurg din fişa postului. O sã vãd şi fiecare cam cu ce se ocupã prin Finanţe. Sînt posibile restructurãri, în limitele restructurãrilor legale.
Funcţionarii au fãcut nu demult grevã, reclamînd cã nu sînt acoperiţi atunci cînd se luptã pentru a colecta venituri la buget, ba se iau mãsuri drastice asupra celor doar bãnuiţi de mitã, în timp ce ei nu pot lucra pe salarii atît de mici.
- E o exagerare. Peste salarii, mai au şi unele stimulente, care sînt bune în situaţia actualã de crizã. Dacã aud de mitã şi de alte lucruri necurate privind angajaţii, asta nu e treaba mea, eu informez imediat organele abilitate. Ceea ce vreau eu este ca fiecare salariat sã fie scãpat de stresul presiunilor exterioare. Cît timp îşi fac datoria, nu trebuie sã aibã grija cã îi ameninţã vreun om politic sau om de afaceri. Dacã cineva le cere ceva ilegal, toţi trebuie sã spunã „Sunã-l pe Pãtroi!" Şi sã îmi raporteze mie.

Care este ideea dvs. pentru creşterea încasãrilor la buget?
- Strategia esenţialã pentru îmbunãtãţirea colectãrii veniturilor bugetare va consta din identificarea firmelor cu risc ridicat de evaziune fiscalã. Am în vedere în primul rînd verificãrile fiscale pe linia TVA-ului intracomunitarşi în domeniul preţurilor de transfer, pe linia repatrierii profiturilor.

BIT PRESS
Deputatul Cristian Boureanu: „Imi doresc ca Traian Basescu sa candideze"
Deputatul Cristian Boureanu, presedintele PD-L Arges, a comentat recent pentru postul de televiziune Realitatea TV intalnirea pe care presedintele Traian Basescu a avut-o luni seara, cu parlamentarii democrat-liberali.

Intrebat care au fost motivele pentru care senatorii si deputatii PD-L l-au invitat pe Traian Basescu la Parlament, Cristian Boureanu a raspuns: „Credem ca un contact mai aproape de Presedinte ne este benefic. Au fost cateva situatii in care seful statului a retrimis anumite legi catre Parlament, si credem ca aceste situatii neplacute pot fi evitate pe viitor printr-o mai buna comunicare. Administratia prezidentiala are rol de mediere intre institutiile statului, iar astfel de intalniri nu pot fi decat binevenite".

„Pana la urma Traian Basescu a participat si la lansarea candidatilor PD-L. Am mai spus-o: cred ca va veni momentul in care sa incercam sa nu ne mai ascundem dupa degete . Presedintele plecat dintr-un partid pastreaza un contact  cu partidul respectiv si este normal sa se intample acest lucru" a adaugat liderul PD-L Arges.

Referitor la anuntul privind candidatura presedintelui Traian Basescu pentru un nou mandat, Cristian Boureanu a afirmat: „Imi doresc ca Traian Basescu sa candideze, nu este nici un fel de secret, si sper ca va lua aceasta decizie, dar nu vad de ce ar trebui sa-si declare candidatura in momentul acesta. Nu vad de ce Presedintele Traian Basescu ar trebui sa se ocupe de aceasta problema doar pentru ca este pe agenda concurentei. Presedintele Romaniei are strategii de criza, are de mediat situatia din invatamant, asa cum a facut-o cu succes in ultima luna, si nu trebuie sa-i faca cineva agenda".

OBIECTIV ARGESEAN
Mircea Drăghici instruieşte pesediştii din toată ţara
Deputatul PSD, Mircea Drăghici, membru în echipa tehnică de campanie de la nivel central a luat la pas ţara pentru desfăşurarea programului centralizat de instruire a echipelor tehnice de campanie judeţene.
Parlamentarul social-democrat a declarat că aceste întâlniri în teritoriu au drept scop: identificarea  bazinului electoral şi construcţia bazei de date, responsabilizarea pe colegii uninominale, implicarea coordonatorilor locali de campanie, mobilizarea echipelor de vot şi a celor de intervenţie.
Cu acest prilej au fost organizate discuţii cu reprezentanţii în birourile electorale ale secţiilor de votare şi s-au stabilit coordonatele pentru numărătoarea paralelă şi transferul documentelor. Astfel, Mircea Drăghici s-a întâlnit cu social-democraţii din Bacău, Suceava, Sibiu, Alba, Arad, Caraş-Severin, iar la sfârşitul acestei săptămâni a fost prezent la Satu-Mare, Maramureş, Sălaj, Bistriţa-Năsăud şi Cluj.
Până acum, pesedistul argeşean a declarat că a instruit peste 2500 de activitişti din toată ţara şi că s-a bazat pe abordarea interactivă, pe exemple concrete: „Cursurile au fost bine primite, aprope toate judeţele au cerut multiplicarea ghidurilor oferite la cursuri, pe suport material, pentru a fi distribuite în  teritoriu. PSD se pregăteşte intens pentru momentul 7 iunie 2009. Este foarte bine să avem o participare cât mai bună la vot, pentru că vom da un semnal puternic privind integrarea noastră în spaţiul european. Trebuie să apărăm cea de-a doua cetăţenie a noastră, cea europeană, 60 la sută din legislaţia românească provenind din cea europeană!"
Mircea Drăghici a adăugat: „La 7 iunie, fiecare român poate vota pentru ca statutul său de cetăţean european să însemne şi o viaţă de cetăţean european, cu drumuri, spitale şi şcoli europene, construite şi îngrijite cu ajutorul fondurilor europene, cu salarii şi pensii europene, cu şanse europene pentru copiii noştri!"

Cristian Boureanu propune soluţii pentru stoparea turismului electoral
Deputatul Cristian Boureanu a participat ieri în calitate de vicepreşedinte PD-L şi de preşedinte al organizaţiei judeţene Argeş la şedinţa Colegiului Director al Partidului Democrat Liberal. În cadrul şedinţei, a fost analizată evoluţia campaniei electorale desfăşurate până acum de către democrat-liberali.
Cristian Boureanu a făcut cu această ocazie o propunere către premierul Emil Boc, către miniştrii PD-L şi către conducerea partidului, destinată stopării turismului electoral.
„Am propus înfiinţarea unei comisii formată din reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor şi eventual ai Biroului Electoral Central şi ai Birourilor Electorale Judeţene, care să centralizeze la nivel naţional listele suplimentare. Astfel, vor putea fi uşor verificate persoanele care au votat de două ori, atât în localitatea de domiciliu, cât şi pe liste suplimentare, iar cei care vor fi prinşi, vor suporta consecinţele legii", ne-a declarat deputatul Cristian Boureanu. „Este inadmisibil ca în România anului 2009 să se poată încă fura la vot. Locul celor care votează de două ori este în puşcărie", a adăugat preşedintele PD-L Argeş.
Propunerea va fi analizată în cel mai scurt timp de către conducerea Partidului Democrat Liberal.

Funcţionarii Parlamentului European fac apel la argeşeni
Veniţi la vot pe 7 iunie!
Biroul de Informare al Parlamentului European în România a organizat la solicitarea primarului oraşului Mioveni, Ion Georgescu, o masă rotundă în scopul mediatizării importanţei alegerilor europarlamentare din 7 iunie. La eveniment au participat Mariana Cosac, funcţionar la Parlamentul European şi eurodeputatul liberal Adina Vălean, candidată la un nou mandat, care le-au explicat elevilor şi profesorilor de la liceul din oraş importanţa euroalegerilor.
Absolvenţii de facultate se pot angaja la Parlamentul European
60% din legislaţia românească este legislaţie europeană. Europarlamentarii români sunt cei care pot negocia cu colegii din alte ţări asupra unor iniţiative care privesc exclusiv România, dar şi asupra legilor care grevează toate ţările membre UE. Mariana Cosac, unul dintre cei 300 de români angajaţi la Parlamentul European a explicat faptul că fără reprezentanţi în cel  mai înalt for legislativ european, România ar fi pierdut odată la capitolul imagine, dar şi la capitolul fonduri. Ea a explicat că ţara noastră trebuie să aibă nu doar europarlamentari la Bruxelles şi Strasbourg, ci şi angajaţi la Parlamentul European. Orice absolvent de facultate cunoscător a două limbi străine şi puţină matematică poate aplica pentru un jobb. E adevărat, concursul se derulează în mai multe etape care durează circa un an şi jumătate, dar un astfel de efot merită făcut. Cosac a explicat că faţă de România, la Parlamentul European nu există „pile" şi relaţii, şi că orice loc de muncă se câştigă doar prin concurs. Mai mult, funcţioanrul parlamentar a dat ca exemplu transparenţa europeană odată prin mediatizarea în direct a şedinţelor celui mai înalt for, dar şi prin faptul că eurodeputaţii au dreptulla cel mult un minut şi jumătate de discurs în plen. Mai mult, orice absenţă se taxează cu reducerea din fondurile destinate cheltuielilor cu cabinetul parlamentar.
„În Parlamentul European nu există populism"
Cel mai mare câştig al României prin prezenţa în Parlamentul European o reprezintă fondurile. Spre exemplu, anul trecut, oraşul Mioveni a accesat peste 30 de milioane de euro pentru investiţii. Importanţa banilor care pot fi atraşi pe programe a fost reiterată de europarlamentarul liberal Adina Vălean, candidat pentru un nou mandat:"Important este ca autorităţile să întocmească proiecte pe diferite programe, dar în timp util, pentru că banii vor veni cu siguranţă. Toate fondurile alocate în 2008 României au fost atrase şi investite. Pentru acest an însă, previziunile nu sunt favorabile. Faţă de România, în Parlamentul European populismul este inexistent, pentru că acolo nimeni nu-şi permite să mintă şi să facă promisiuni, deoarece nu există astfel de parcatici". În ceea ce priveşte criza economică, europarlamentarul a susţinut că toate ţările trec prin această situaţie, care însă poate fi depăşită cu o condiţie:" Preşedintele     Comisiei Europene a recomandat tuturor ţărilor membre UE să reducă TVA la cel mult 15%, să reducă fiscalitatea şi să ajute companiile mici şi mijlocii să funcţioneue, pentru că disponibilizările de personale vor duce la lipsa lichidităţilor şi, implicit, a imposibilităţii acordării salariilor şi pensiilor". La finalul întâlnirii, cele două vorbitoare au făcut apel la cei prezenţi în sală să iasă la vot şi chiar să-şi încurajeze prietenii în acest sens. La rândul lui, primarul oraşului Mioveni, Ion Georgescu, îi sfătuieşte pe cetăţenii oraşului să meargă la urne pe 7 iunie.
Cristian Boureanu şi echipa PD-L au sărbătorit Ziua Sfinţilor Constantin şi Elena în mijlocul argeşenilor
Argeşul a îmbrăcat în urmă cu o săptămână haine de sărbătoare, în multe dintre localităţile judeţului fiind organizate sărbători şi târguri de Ziua Sfinţilor Constantin şi Elena. De asemenea, multe comune din judeţ au fost ieri aniversate. 
Deputatul Cristian Boureanu, alături de reprezentanţi ai conducerii PD-L Argeş, Iulian Corbu, prim-vicepreşedinte, Gheorghe Davidescu, secretar general al organizaţiei judeţene, Andrei Nicolescu, vicepreşedinte PD-L Piteşti au făcut un tur de forţă în judeţ, onorând invitaţiile edililor de la Vlădeşti, Valea Iaşului, Miceşti şi Lunca Corbului. Prima oprire a fost la Vlădeşti, la Târgul tradiţional de Sfinţii Constantin şi Elena, o sărbătoare devenită tradiţională şi ajunsă la cea de-a 57 ediţie. Cristian Boureanu a vizitat împreună cu primarul Moise Cristinel noul Cămin Cultural din localitate, o clădire modernă, ridicată după standarde europene. Liderul PD-L a mers apoi în târg, unde a stat de vorbă cu oamenii şi a admirat operele tradiţionale ale artiştilor locali. 
Cristian Boureanu susţine dezvoltarea infrastructurii turistice în Argeş
La Lereşti, la barajul Râuşor, Cristian Boureanu, deputatul Sorin Buta şi membrii conducerii PD-L Argeş, s-au aflat alături de Răzvan Murgeanu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei la semnarea contractelor pentru finanţarea celor două drumuri judeţene de interes turistic: modernizare DJ 734: Voineşti - Lereşti - Voina şi modernizare DJ 730: Podul Dâmboviţei - Dâmbovicioara - Ciocanu.  Aportul ministerului pentru refacerea celor două drumuri de importanţă naţională turistică este de 13 milioane de euro.
Cristian Boureanu a afirmat cu această ocazie că această investiţie este foarte necesară pentru dezvoltarea infrastructurii din zonă şi că în bugetul pe anul acesta sunt alocate sume şi pentru refacerea drumului până la Colibaşi şi chiar până la Câmpulung. Totodată, liderul PD-L a făcut referire la proiectul de lege „Schi în România", aflat în aceste zile în dezbaterea Camerei Deputaţilor, la care a propus o serie de amendamente, în calitate de vicepreşedinte al comisiei pentru industrii din Camera Deputaţilor.  Astfel, terenurile forestiere destinate realizării pârtiilor pentru practicarea schiului vor fi exceptate de la orice obligaţii băneşti pentru scoaterea definitivă din fondul forestier naţional. "Acesta va fi un mare avantaj pentru zonele din Argeş în care se poate practica schiul şi sunt sigur că toţi deputaţii argeşeni se vor ocupa de promovarea acestui proiect de lege în Parlament". Cristian Boureanu a adăugat că aceste iniţiative nu trebuie să capete o coloratură politică, ele fiind gândite pentru binele comunităţilor locale.
Răzvan Murgeanu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei a afirmat în momentul semnării contractului de finanţare că admiră insistenţa reprezentanţilor judeţului Argeş şi că finanţările pentru dezvoltarea infrastructurii din judeţ nu se vor opri aici.

Cătălin Teodorescu îndeamnă oamenii din mediul rural la vot
Vicepreşedintele organizaţiei PD-L Argeş, Cătălin Teodorescu, a participat duminică la târgurile săptămânale din comunele Stâlpeni şi Domneşti, unde a stat de vorbă cu oamenii adunaţi şi i-a îndemnat să iasă la vot în data de 7 iunie, la alegerile europarlamentare. Următoarea oprire a echipei PD-L a fost în comuna Corbi, la inaugurarea podului dintre satele Stăneşti şi Poduri. De asemenea, Cătălin Teodorescu a vizitat împreună cu oficialităţile comunei biblioteca şi muzeul din localitate şi a participat la cea de-a XXXIX-a ediţie a Rapsodiei Pastorale, o sărbătoare devenită tradiţională. Teodorescu crede că oamenii din mediul rural au tot interesul să iasă la urne pe 7 iunie: "Europarlamentarii care vor fi aleşi în iunie pot să promoveze interesele fermierilor şi agricultorilor români şi să atragă pentru România programe şi fonduri atât de necesare. De asemenea, în ceea ce priveşte mediul rural, este nevoie de o modernizare rapidă- proces care nu va putea fi dus la bun sfârşit decât cu ajutorul partenerilor europeni şi a fondurilor europene."

Liderii PRM Argeş se opun creşterii vârstei de pensionare
Preşedintele PRM Argeş, Marian Fulga, candidat la Parlamentul European, respinge categoric decizia autorităţilor române de a majora vârsta de pensionare la solicitarea Comisiei Europene. El spune că faţă de alte ţări, în Romînia speranţa de viaţa este foarte scăzută, iar din această cauză mult prea puţini pensionari ar apuca să se bucure de bătrâneţe. Potrivit unei decizii europene, vârsta de pensionare ar trebui să ajungă la 70 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.Mai mult, Fulga se opune categoric şi viitoarei Legi a Salarizării, pe care o consideră discriminatorie pentru multe categorii de salariaţi. Nu în ultimul rând, liderul PRM a atras atenţia asupra consecinţelor crizei, care se vor face simţite în mod dramatic la finele anului:" Guvernul ar trebui să ia măsuri astfel încât populaţia să sufere cât mai puţin. Iar măsurile nu pot fi decât de natură economică". La alegerile din 7 iunie, PRM Argeş va avea trei candidaţi pe lista partidului pentru Parlamentul European. Pe primele două locuri se clasează Corneliu Vadim Tudor şi Gigi Becali.

Neculai Negoiţă, Inspector General al ISJ Argeş: „Este timpul să punem punct schimbărilor proaste"
Neculai Negoiţă a terminat Facultatea de Chimie din Bucureşti în 1974, şi, timp de 32 de ani, a lucrat ca profesor la Grupul Şcolar de Chimie din Piteşti. Aproape 20 de ani a fost director al liceului şi în 2006 s-a transferat la Colegiul Naţional I.C.Brătianu. Membru PSD din 2002, Neculai Negoiţă a fost propus de către colegii de partid drept persoana cea mai potrivită pentru conducerea ISJ. Aţi avut o mare susţinere din partea colegilor de partid şi la recomandarea lor aţi fost propus pentru funcţia de la ISJ. Să înţeleg că vă bucuraţi de apreciere în rândul partidului?
- Da, mi s-a propus să vin inspector general, nu am cerut eu. Nu puteam să cer pentru că nu am făcut parte din structurile de conducere ale partidului, am fost un simplu membru de partid şi mi-am făcut datoria acolo, la locul meu de muncă. Mi s-a propus să vin inspector general , având în vedere bogata activitate şi experienţă în munca de conducere, plus că eu am fost tot timpul şi pe linie metodică, am fost timp de patru ani metodist al Ministerului Educaţiei. Eram singurul metodist din judeţ. Când se făceau brigăzi de control, eram cooptat.

V-a plăcut ce-aţi găsit la Inspectorat? Cum colaboraţi cu inspectorii adjuncţi?
- Da, nu pot să mă plâng. Până acum colaborăm foarte bine. Toată lumea mi-a dat concursul, ca să mă documentez cu situaţia actuală şi nu am chiar niciun reproş de făcut. Problemele învăţământului argeşean sunt problemele generale ale învăţământului românesc, deci nu am găsit nici mai bine, nici mai rău decât ştiam aşa, din afara inspectoratului. Încercăm să facem aici: o echipă stabilă, de oameni competenţi. Să lucrăm toţi în acelaşi sens. Să nu mai fie grupuri care să lucreze separat. Şi vă pot spune că am colaborat foarte bine în perioada asta cu cei doi adjuncţi şi v-am spus, toţi inspectorii mi-au dat tot concursul. Deci nu pot să spun că cineva a încercat să mă dezinformeze.

În ceea ce priveşte descentralizarea, cum credeţi că va afecta aceasta instituţia dvs.?
- În primul rând, nu s-a hotărât în ce mod se va face descentralizarea la învăţământ. Noi am fost la instruirea aceasta de la Poiana Braşov; în jur de 8 ore, inspectorii au discutat cu dna. ministru. Au fost toţi inspectorii generali, au fost liderii de sindicat şi lideri la vârf au fost acolo, reprezentanţii părinţilor. Am discutat despre legile învăţământului şi despre strategia de descentralizare. Şi nu s-a hotărât nimic până în momentul de faţă. Descentralizarea a început. Din punct de vedere financiar ea se aplică de mai mult timp, dar în judeţele pilot e rămasă în urmă. Au fost 8 judeţe pilot, care au rămas în urmă, n-au aplicat exact strategia. Inspectoratul Şcolar, prin strategia aceasta, va deveni o direcţie a Consiliului Judeţean. Nu ştiu exact care va fi structura acestei direcţii, dar am înţeles că se va ocupa în special de partea didactică, deci nu se mai ocupă de investiţii.

Credeţi că e mai bună subordonarea asta către Consiliul Judeţean decât faţă de Minister?
- E greu de spus cum e mai bine. Oricum, nu putem face nimic în privinţa investiţiilor în şcoli fără ajutorul Consiliului Judeţean. Eu cred că va fi chiar mai bine prin subordonarea aceasta, dar nu se poate ştii deocamdată.

Pentru că aţi văzut: au fost probleme întotdeauna, că banii s-au dus în anumite localităţi sau comune unde erau prea puţini copii şi prea multe şcoli. Se construiau aiurea, pentru că cei de la minister nu prea ştiau situaţia , pe când Consiliul Judeţean ştie perfect.
- Dacă a fost un primar mai activ, a făcut şcoala şi acum nu mai are elevi. Oricum, venirea mea s-a produs într-un moment greu, pentru că este o perioadă foarte agitată atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Pentru că, pe termen scurt, am avut săptămâna trecută tezele cu subiect unic, dar dl. Zaharia, care era mai vechi aici, s-a ocupat şi a mers chiar foarte bine.

Sunteţi mulţumit de rezultate?
- Da. Rezultatele sunt, zic eu, normale. Mai bune decât anul trecut. Dar sunt normale, că nici procente foarte mari nu arată realitatea, arată altceva. Cea mai grea sarcină în perioada asta a fost sesiunea aceasta de pretransferări. Judeţul Argeş a avut 1125 de dosare, în condiţiile în care alte judeţe au avut între 400 şi 600 de dosare. Deci 1125 de dosare, cu peste 1600 de poziţii unde trebuia să se umble, şi vă spun că am avut doar 3 contestaţii, pe care le-am şi rezolvat.

Cu ce planuri de îmbunătăţire a sistemului în Argeş aţi venit?
- Doresc în primul rând să port o legătură mai strânsă cu directorii de şcoli, şi acţiunea de săptămâna viitoare pe linia aceasta este concepută. Nu mai facem şedinţe cu toţi directorii, pentru că acolo nu aveau timp să se exprime. Am stabilit deocamdată aceste şedinţe pe 4 centre. Pe viitor probabil că vom face mai multe centre de întâlnire.

Cum aţi împărţit judeţul?
- Avem zona Piteşti, care este mai mare şi pe care pe viitor, sigur o s-o împărţim, dar acum e timpul prea scurt. Zona Costeşti, zona Câmpulung şi Curtea de Argeş, deocamdată.
Altă idee?
- Altă idee este sarcina care ne revine pe de-o parte, din programul de guvernare, din strategia de descentralizare, şi din noua lege a învăţământului, pentru că în mod sigur o să apară o nouă lege a învăţământului. Şi aţi văzut în programul de guvernare, problema fundamentală este trecerea de la un învăţământ bazat pe transmiterea de informaţii, la un curriculum bazat pe formarea de competenţe. Şi asta este problema esenţială a învăţământului românesc.

Sunt pregătite cadrele didactice să ofere o altă abordare a învăţământului?
- Să ştiţi că inerţia e destul de mare. Dar trebuie făcut ceva. Adică trebuie să încercăm, pentru că nu se mai poate. Şi se constată: noi suntem foarte buni, la olimpiade obţinem rezultate foarte bune, dar când e vorba de concursuri în care se verifică ce competenţe au elevii, noi ieşim pe utimele locuri. O altă problemă e situaţia aceasta, că aţi văzut că au apărut noi principii şi criterii de apreciere a activităţii cadrelor didactice.

Atât descentralizarea cât şi noul sistem de evaluare al profesorilor sunt elemente noi pentru învăţământul românesc. Credeţi că aceste schimbări se vor termina?
- Eu zic că este timpul să punem punct schimbărilor proaste. Dar trebuie să facem schimbări.

Apropo de aceste schimbări, care credeţi că au fost cele care au făcut cel mai mult rău în învăţământ?
- O schimbare negativă, zic eu, a fost cea cu înfiinţarea şcolilor de arte şi meserii, SAM-ul. Pentru că în urma absolvirii SAM-ului, ieşea lucrător mecanic, era în gradul I de calificare. Ori lucrător mecanic şi lucrător în agricultură, se pretează pentru o ţară subdezvoltată; normal ar fi ca elevul care termină să aibă calificarea de tehnician. O altă măsură bună care cred eu că s-a luat este cea cu reducerea numărului de ore. Nu era normal. Deci, eu la Brătianu aveam clase care aveau 34 de ore pe săptămână. Foarte mult. Şi acum, numărul de ore s-a redus la 30. Trebuie schimbate programele. Programele noastre sunt foarte încărcate. Şi elevii trebuie să acumuleze prea multe informaţii. Trebuie programe descongestionate şi în care elevul să înveţe mai puţin, dar ceea ce învaţă să poată aplica.