Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 27 septembrie 2010

LUNI, 27 SEPTEMBRIE  2010

BITPRESS

Din nou isterie din cauza predictiilor privind cutremurele
Adrian Ailenei, directorul Institutului Roman de Seismologie Aplicata a declarat ca, in acest moment, Vrancea trece printr-un perioada de stres, urmatoarele patru zile fiind favorabile producerii de cutremure. Activitatea seismica intensa din aceste zile ar fi influentata de luna plina. Presiunea s-a acumulat in Vrancea in ultimele 12 zile, cand s-au produs putine seisme si extrem de slabe. Pentru a readuce echilibrul obisnuit Vrancea, specialistul sustine ca ar fi „util" un seism de 5,24 grade pe scara Richter. Mai mult, specialisti din Ucraina atrag atentia ca ar urma chiar un cutremur devastator. Gheorghe Marmureanu, seful Institutului National pentru Fizica Pamantului (INFP), ne-a declarat insa ca este putin probabil sa avem de-a face cu un cutremur puternic.

Cutremure de mica intensitate
Ultimele declaratii au starnit ingrijorare si in Arges. Multi considera insa ca este vorba doar de alarme false si ca cei care le provoaca ar trebui sa plateasca. Se stie ca una din cele mai importante zone seismice din tara se gaseste in nordul Argesului, fiind denumita chiar Campulung - Fagaras. Aceasta zona produce cutremure de suprafata, mult mai devastatoare decat cele cu originea in zona Vrancei. Din fericire, pentru zona din nordul judetului nu sunt semne de activitate seismica imediata. Am contactat INFP si am constatat ca, intr-adevar, in ultima perioada nu au fost inregistrate in zona Vrancea decat doua seisme, fiecare de 2,1 grade pe scara Richter. Alte doua cutremure s-au produs in jurul datei de 19 septembrie in Marea Neagra (peste 3 grade pe scara Richter fiecare). Sunt insa cutremure de intensitate mica.

„Aceste cutremure sunt normale. Nu preconizam un cutremur puternic pentru perioada urmatoare. Oricum, pentru ca un cutremur sa aiba efecte grave in Romania, acesta trebuie sa se situeze in jurul a 7 grade pe scara Richter. Mai important, trebuie spus ca nu se pot prezice cutremurele!" ne-a declarat Gheorghe Marmureanu.

Din nou despre blocuri
De fiecare data cand sunt aduse in discutie predictii privind producerea unui cutremur apar si dezbaterile privind consolidarea blocurilor. Din pacate, aici este adevarata problema. Desi in Pitesti, de exemplu, nu sunt blocuri marcate cu bulina rosie, se stie ca in evidentele autoritatilor sunt peste 100 de imobile care prezinta risc seismic si care au nevoie de reabilitari. Guvernul nu a alocat insa niciodata bani pentru aceste imobile. Pe de alta parte, de ce nu avem blocuri cu bulina la Pitesti? Pentru ca mai intai ar trebui sa se faca o expertiza a starii tehnice a blocurilor, expertiza pentru care nu sunt bani la asociatii. Conform specialistilor de la Primaria Pitesti, blocurile construite la Pitesti dupa seismul devastator din 1977 au alte normative, menite sa le faca mai rezistente la cutremure. Probleme ar putea fi, sustin specialistii, la blocurile construite inainte de 1977.

Let's do it, Arges! 10.800 de voluntari - 16.700 de saci - 100 de localitati implicate

Ziua de Curatenie Nationala a debutat in judetul Arges pe o ploaie mocaneasca, insa 10.800 de voluntari nu s-au lasat intimidati si au iesit la curatenie. Piata Vasile Milea din Pitesti s-a umplut de oameni dornici sa stranga gunoaiele, care au plecat de la Prefectura spre toate zonele judetului.

In majoritatea localitatilor din judetul Arges, curatenia a inceput la ora 8:00, in timp ce altele abia la ora 12:00 au putut iesi sa stranga gunoaiele din cauza ploii. Voluntarii din orase au plecat pe traseu incepand cu ora 8:30 si au curatat mormanele rezervate si alocate la punctul de inregistrare. Curatenia propriu-zisa s-a terminat in jurul orei 14:00 in mare parte din judet, insa au existat grupuri care au continuat colectarea pana la ora 17:00 si comune care vor continua actiunea si zilele urmatoare pentru a recupera orele pierdute din cauza vremii nefavorabile.

Desi raportarea nu s-a incheiat inca, pana acum s-au centralizat 16.700 de saci cu deseuri stranse din arealele naturale ale judetului, dintre care 7.400 cu deseuri reciclabile, 4.700 cu deseuri incinerabile si 4.400 de saci cu deseuri neincinerabile.

Daca in zonele verzi din Pitesti si din jurul Pitestiului s-au strans cu ajutorul Primariei peste 1200 de saci de gunoi, prefectul Gheorghe Davidescu a facut echipa buna cu Smiley si Herbalife la curatenia din comuna Micesti, pe Raul Doamnei, unde s-au strans 850 de saci cu deseuri. Implicarea echipei Caroli Foods in Darmanesti a contribuit la colectarea unui numar de 740 de saci. Alte localitati cu o mobilizare generala, un numar mare de voluntari si colectare pe masura au fost Valea Mare Pravat, Domnesti, Buzoiesti, Arefu, Barla, Babana.

Multumim companiilor care au participat cu un numar mare de voluntari: Herbalife (200), Caroli Foods (120), Dr. Oetker (80), Holcim si Ecovalor (40), Whiteland (20), Medical Tours Company (20), BGS (20), Bricostore (20). Echipe de voluntari implicate in actiune au avut si Garda de Mediu, Agentia de Protectia Mediului, Administratia Bazinala Arges-Vedea, ADI Servsal Arges si Directia Silvica.

Scolile si liceele din tot judetul au raspuns de asemenea pozitiv. Din toate liceele si scolile pitestene au iesit peste 1.100 de elevi care au facut curatenie in zonele limitrofe Pitestiului, in timp ce altii au ajuns pe Valea Valsanului, la Dragoslavale, pe malul Raului Cotmeana si la Vulturesti. In jur de 120 de elevi de la Vlaicu Voda din Curtea de Arges impreuna cu Asociatia Caltun au avut o contributie serioasa pe Transfagarasan.

O implicare activa au avut ONG-urile si Asociatiile din judet, in special Caltun Curtea de Arges, Eco Natura, Argessis, Pro Elevi Pitesti, Asociatia Studenteasca Ingmed, Alchimistii.
Peste 1.300 de firme argesene si-au suspendat activitatea
Ultimele date de la Oficiul Registrului Comertului arata ca pana la finalul lunii august a anului in curs nu mai putin de 1.306 firme din judetul Arges au fost nevoite sa isi suspende activitatea. Principala cauza a acestor suspendari este reprezentata de dificultatile economice intampinate din cauza crizei. Numarul firmelor care si-au suspendat activitatea in acest an este mult mai mic decat cel al firmelor care si-au pus lacat la usa temporar sau definitiv anul trecut. In 2009, nu mai putin de 3.040 de agenti economici au „tras pe dreapta".

La nivel national, Argesul ocupa in prezent locul 15 din punct de vedere al numarului de firme cu activitatea suspendata. Pe primul loc se afla municipiul Bucuresti (cu circa 9.000 de agenti economici in dificultate), iar pe ultimul loc judetul Ialomita (315 firme).

TOP

10.000 de argeşeni au fãcut curãţenie gratis în judeţ
Mii de oameni s-au mobilizat sâmbãtã în judeţul nostru pentru a face curãţenie generalã în Argeş. Zeci de instituţii, firme, centre de plasament s-au adunat în campania „Let's do it Romania" organizatã cu succes şi în judeţul nostru.
Au stat şi câteva ore în plus
Dacã la început pãrea o altã campanie care nu va avea niciun efect asupra cetãţenilor, de aceastã datã 10 800 de oameni s-au adunat numai în judeţul nostru pentru a aduna gunoaiele. Totul a început în jurul orei 9.00 atunci când miile de oameni s-au înscris în campanie. Cei care au vrut sã participe au venit între orele 8.00 şi 9.00 şi s-au înscris la primãriile din comuni sau oraşe, iar în Piteşti la Prefecturã. Campania a încetat iniţial în jurul orei 14.00, dar o parte din cei care s-au înscris au continuat curãţenia şi manifestarea s-a încheiat în jurul orei 17.00. Oraganizatorii campaniei au distribuit cu ajutorul sponsorilor 30 000 de saci şi      5 000 de perechi de mânuşi. Toţi cei care au partcipat la campanie s-au rãspândit prin tot judeţul pentru a face curat prin diferite localitãţi şi pe râurile din judeţul nostru.
25 de jandarmi au fãcut curãţenie în Oarja
La aceastã campanie s-au implicat şi mai multe instituţii printre care şi jandarmii, deţinuţii de la Penitenciarul Colibaşi, mai mulţi reprezentanţi ai primãriilor din judeţ. 25 de jandarmi din Argeş au acţionat în comuna Oarja, aceştia au pus la dispoziţie şi autocarul instituţiei pentru a se deplasa şi câţiva elevi de la liceele din Piteşti. Ajunşi la Oarja s-au alãturat şi reprezentanţi ai Primãriei, dar şi câţiva zeci de localnici care timp de câteva ore nu au fãcut altceva decât sã adune gunoaiele din comunã. Jandarmii au adunat peste 50 de saci de deşeuri reciclabile şi peste 20 de saci de deşeuri incinerabile. Aceştia şi-au asigurat singuri materialele necesare pentru ziua de curãţenie: „Jandarmii argeşeni au avut ca scop sã-şi aducã contribuţia atât la protejarea naturii şi refacerea ecosistemului cât şi la responsabilizarea autoritãţilor şi cetãţenilor privind aplicarea legislaţiei de mediu şi gestiunea corectã a deşeurilor.", ne-a transmis cãpitanul Cristache Toculeţ, ofiţer informare şi relaţii publice din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Argeş.
Deţinuţii şi copiii abandonaţi au participat la acţiune
Alãturi de jandarmi şi primãrii au participat şi 50 de deţinuţi de la Penitenciarul Colibaşi care au fãcut curat în aproprierea oraşului Mioveni. Penitenciarul Colibaşi a avut cei mai mulţi participanţi, în ţarã au participat mai multe penitenciare de la care au participat între 8 şi 30 de deţinuţi, Penitenciarul Colibaşi a participat cu 50 de deţinuţi, cei mai mulţi participanţi. Chiar şi copiii de la centrele de plasament şi Argeş nu au rãmas indiferenţi la aceastã manifestare, astfel 130 de copii au participat şi au fãcut curãţenie în diferite localitãţi din judeţ. Copiii au adunat zeci de saci de gunoie care se aflau pe strãzi, pe trotuare, spaţii verzi şi câmpurile din zonã.
Smiley şi Gogu Davidescu, prefectul judeţului, au fãcut curat la Miceşti
Aşa se explicã fapul cã pe marginea şoselelor din comune şi oraşe se aflau zeci de saci de gunoi aşezaţi de cãtre participanţi pentru ca reprezentanţii primãriilor şi firmele de salubritate sã vinã şi sã ia sacii. Au fost strrânşi apro-ximativ 20 000 de saci de gunoi. O parte din participanţi au ajuns şi la Barajul Vidraru acolo unde cu ajutorul bãrcilor au strâns gunoiale de pe baraj. La aceastã campanie au participat şi diferite personalitãţi ale judeţului Argeş printre care şi prefectul Gheorghe Davidescu, Smiley, aceştia au format o echipã şi au strâns gunoaiele din comuna Miceşti şi pe râul Doamnei.

ARGES EXPRES

Povestea cu miliardele este o intoxicare ordinară!
Deranjat că "modela favorită" a fost prinsă cu furtul şi minciuna, preşedintele Traian Băsescu a ieşit aprig la atac să apere onoarea pierdută a Robertei Anastase! Şeful statului s-a înfuriat, a împărţit acuze în stânga şi în dreapta, iar peste toate a încercat să dreagă busuiocul cu o făcătură pe care nici preşcolarii n-o mai înghit: un mail pe care nu l-a văzut nimeni în care PSD este acuzat de şantaj! Ce-i drept e cale lungă de la bileţelul roz la mesajul electronic, dar ambele fac parte din acelaşi lot: arsenalul de minciuni şi manipulări pedeliste!
Ce arată parlamentarii PDL, îndrumaţi de Roberta Anastase, sunt liste cu amendamentele deputaţilor şi senatorilor la Legea bugetului de stat pe 2010, o listă care este publică, din perioada ianuarie - februarie.
Deputatul PSD Mircea Drăghici, membru al Comisiei de Buget-Finanţe a precizat că aceste informaţii se regăsesc în rapoartele Comisiilor de Buget-Finanţe la Legea bugetului de stat şi chiar în Legea bugetului ca amendamente aprobate: "Aşa cum am spus şi la Ştirile ProTV, sunt prevederi legale pe care Guvernul trebuie să le aplice. PSD nu va negocia niciodată cu nimeni soarta şi viaţa pensionarilor! Potrivit stenogramei plenului Camerei Deputaţilor din 15 septembrie, liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a declarat în mod oficial în timpul şedinţei că nu au existat niciun fel de negocieri sau înţelegeri politice pe Legea pensiilor. O dovadă mai bună a duplicităţii şi aroganţei PDL nu există în faţa propriilor declaraţii ale celor doi lideri ai deputaţilor PDL, Roberta Anastase
şi Mircea Toader!"
Lista fluturată  de portocalii reprezintă amendamentele PSD, care a fost transmisă după ce parlamentarii puterii au avut o întâlnire cu premierul Emil Boc pe marginea personalizării prin hotărâre de Guvern a amendamentelor adoptate prin Legea bugetului de stat. Parlamentarul Colegiului Curtea de Argeş a afirmat că la această întrunire, parlamentarii PDL au ridicat problema personalizării, prin Hotărâre de Guvern, a amendamentelor adoptate prin Legea bugetului de stat: "Premierul a afirmat că va rezolva acest lucru în şedinţa de Guvern de luni, 20 septembrie 2010. Aflând că Executivul va personaliza prin Hotărâre de Guvern amendamentele, colegii mei din PSD i-au întrebat pe cei din PDL şi pe liderul de grup, domnul Mircea Toader, dacă în hotărârea Guvernului vor fi incluse şi amendamentele PSD şi PNL, răspunsul fiind <<da>>!"
Povestea cu miliardele este o intoxicare ordinară prin care Roberta Anastase încearcă să-şi scape pielea. Parlamentarul Mircea Drăghici a declarat că este vorba despre sume oficiale, obţinute prin amendamente care merg în Colegiu: "Am fost deputatul care a avut cele mai multe amendamente depuse! Asta este treaba unui ales din Parlament, să solicite fonduri pentru oamenii pe care îi reprezintă! Să aducă bani în Colegiu! Tot ce spune Roberta Anastase sunt vorbele unui muribund politic! Probabil, portocaliilor le e frică de un nou scandal de presă generat de apariţia în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern prin care au fost aprobate sume pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru primarii şi localităţile care aparţin arcului guvernamental. La mine au venit edilii din Colegiu şi mi-au spus că nu mai au bani la Primărie, iar prin aceste amendamente prevăzute în legea bugetului de stat, adoptată încă de la începutul anului, Guvernul este obligat să le dea fondurile stabilite!"
Spitalul Municipal va primi 1 miliard lei pentru utilităţi
După cum se ştie, Consiliul Local Curtea de Argeş a îndeplinit ordonanţa de guvern de preluare a managementului Spitalului Municipal. Reprezentanţii DSP Argeş au dat asigurări că Ministerul Sănătăţii va acoperi datoriile unităţii la data de 30 iunie 2010. Speranţele că la rectificarea de buget decisă de guvern în august se vor aloca sume pentru restanţele la plată ale spitalului nu s-au îndeplinit până în prezent, a declarat primarul Diaconu, care rămâne totuşi încrezător că situaţia se va rezolva în perioada următoare. "În conformitate cu prevederile legii, Consiliul Local poate finanţa administrarea Spitalului Municipal. În bugetul pe anul în curs s-au alocat 3 miliarde lei vechi pentru acoperişul spitalului. În şedinţa de marţi, 28 septembrie, legislativul nostru va stabili C.A. al Spitalului Municipal, alcătuit din doi reprezentanţi ai Consiliului Local, unul al primarului, doi de la DSP - care au vot de decizie - şi câte unul de la Colegiul Medicilor şi Ordinul Asistenţilor Medicali, cu vot consultativ. Pentru buna funcţionare a unităţii spitaliceşti, am promovat un proiect de hotărâre pentru alocarea sumei de 1 miliard lei vechi pentru plata unei părţi din restanţele la utilităţi până la sfârşitul acestui an", a declarat Nicolae Diaconu, şeful administraţiei municipale.
Primăria organizează un seminar P.A.V.E.L.
Joi, 30 septembrie, începând cu orele 16.30, Primăria Municipală organizează în colaborare cu Asociaţia "Primind Ajutor Viaţa este Luminoasă" (P.A.V.E.L.) un seminar al cărui scop este informarea şi conştientizarea asupra semnelor şi simptomelor unor boli cumplite, precum cancerul, leucemia, anemiile grave şi altele. Asociaţia părinţilor cu copii bolnavi de astfel de maladii va aduce la Curtea de Argeş un specialist în oncologie, dr. Silvia Ilie. "Ideea de bază este depistarea acestor boli într-o fază incipientă, atunci când şansele de rezolvare sunt mai mari. De aceea este de dorit să participe părinţi cu copii mici, persoane care se îngrijesc de aceştia, educatori, învăţători, personal medical de la cabinetele şcolare, reprezentanţi ai clerului, într-un cuvânt, ar fi bine să participe cât mai mulţi concitadini cărora nu le este deloc indiferent viitorul comun", a spus primarul Nicolae Diaconu.
Ecologizare pe Valea Argeşului
Cu ocazia zilei de 25 septembrie, zi de curăţenie în toată ţara, şi cetăţenii din Curtea de Argeş şi nu numai au participat la campania naţională de ecologizare. Astfel, încă de la ora 09.00, reprezentanţii Centrului de Informare "Europe Direct", elevi, profesori, angajaţi de la Salubritate şi mulţi alţii au mers să ecologizeze bazinul din Parcul Fântâna lui Manole. Echipaţi cu saci şi mănuşi, voluntarii au vrut să ofere cetăţenilor un exemplu bun. La campania naţională s-au alăturat, de asemenea, şi 20 voluntari de la Grupul Şcolar "Constantin Dobrescu-Argeş" din municipiul nostru. Este vorba despre liceeni din clasele a X-a şi a XI-a care au mers pe Valea Argeşului şi au ecologizat zona de la Cetatea Poenari în sus. Aceştia au fost însoţiţi de profesorii Mirela Greavu, Corneliu Pena şi Ana Ungureanu. Un exemplu bun au vrut să ofere şi tinerii de la Asociaţia CĂLŢUN, coordonaţi de prof. Nicolae Lazăr.
Dr. Oetker face curăţenie
Sâmbătă dimineaţa s-a dat startul celui mai mare proiect de implicare socială în România - Ziua de Curăţenie Naţională. Programul organizat de echipa "Let's Do It, Romania!" a marcat pe plan local începutul unui proiect ambiţios, care are drept obiectiv obţinerea unei ţări mai curate, cu implicarea mai multor factori. În oraşul nostru manifestarea a fost susţinută şi de Dr. Oetker-România, ca parte a strategiei sale privind obiectivele de mediu pentru anul 2010. Proiectul a constat în curăţirea gunoiului din arealele naturale şi a vizat responsabilizarea unei părţi cât mai mari a populaţiei cu privire la necesitatea păstrării curăţeniei în natură. "Protecţia mediului este parte integrantă în politica desfăşurată de compania Dr. Oetker, având ca obiectiv dezvoltarea durabilă şi protejarea bunurilor ecologice valoroase pentru generaţiile viitoare!", a declarat d-na Anca Cozma (director).
Firma germană Dr. Oetker are o tradiţie de peste 120 ani pe plan internaţional, iar în România activează din anul 1998. În cadrul Dr. Oetker-România lucrează în prezent 440 angajaţi, care au generat anul trecut o cifră de afaceri de 177.000.000 lei. Astăzi, Dr. Oetker-România ocupă poziţia de lider de piaţă pe aproape toate segmentele în care activează, înscriindu-se printre primele firme din România care garantează, pe lângă calitate,şi securitatea produselor fabricate.
Deşi vremea nu a fost ideală, cei peste 80 voluntari din cadrul companiei Dr. Oetker s-au mobilizat exemplar, iar sâmbătă dimineaţa, în jurul orelor 09.00, erau prezenţi la punctul de întâlnire, unde Ioana Marinică, responsabil cu Protecţia mediului în cadrul companiei le-a explicat oamenilor ceea ce aveau de făcut. "Am fost solicitaţi să participăm la acest program. Aveam în obiectivul nostru de mediu pe anul 2010 să facem o campanie de curăţenie într-o zonă geografică limitată şi pentru asta ne-am ales traseele Curtea de Argeş - Corbeni şi Curtea de Argeş - Domneşti. La această acţiune participă aproximativ 80 voluntari, deşi unii s-au retras din cauza vremii nefavorabile. Noi mergem şi pe ploaie!", ne-a declarat dl. Ioan Cozma, manager Dr. Oetker-România. Toţi voluntarii au primit din partea companiei tricouri şi şepci cu logo-ul proiectului, după care s-au urcat în microbuze şi au plecat spre Corbeni. Prima oprire a fost în satul Oeşti. Acolo însă, localnicii deja strângeau gunoaiele, astfel încât voluntarii au mers mai departe, până la Corbeni. Înarmaţi cu mănuşi, saci şi foarte multă răbdare, oamenii au început să adune gunoaiele de pe albia Râului Argeş. "Protejarea mediului înconjurător este un obiectiv de interes public şi constituie obligaţia şi responsabilitatea tuturor persoanelor fizice şi juridice. Cu toţii dorim ne dorim un mediu curat, dar depinde de fiecare în parte şi de noi toţi, împreună, dacă suntem hotărâţi să acordăm o şansă naturii", a spus Cristina Matache, voluntar din cadrul companiei Dr. Oetker. De asemnea, colega sa, Maria Avrămescu a adăugat: "Ne-am strâns astăzi (n.r. - sâmbătă) ca să le arătăm oamenilor cum să păstreze un mediu curat. Sperăm ca toţi cetăţenii să ne urmeze exemplul, iar pe viitor să nu mai găsim gunoaie aruncate la întâmplare, în natură".
Bilanţul acţiunii de sâmbătă pentru voluntarii de la Dr. Oetker-România a fost de 340 saci cu gunoaie strânşi în câteva ore. La sfârşit, toţi au participat la o masă festivă, oferită de compania germană, la Domneşti. Din păcate, autorităţile locale au "percutat" mai greu. Duminică la prânz, pe DN 73C, în segmentul dintre Domneşti şi Valea Iaşului zăceau în ploaie peste 100 saci plini cu gunoaie strânse de voluntari cu o zi înainte...  
Un an de Arhiepiscopie a Argeşului şi Muscelului
"Anno Domini 2009, septembrie 26, sâmbătă, la 650 ani de când fiul lui Basarab I, Nicolae Alexandru (1352-1364) obţinea recunoaşterea Mitropoliei Ortodoxe a Ţării Româneşti puse sub oblăduirea Mitropolitului Iachint de la Vicina şi la 492 ani de la Sfinţirea Mănăstirii Argeşului, ctitoria voievodului Neagoe Basarab (1512-1521). Un arc peste timp pentru întregirea tripticului istoric prin canonizarea a trei sfinţi noi, ridicarea Episcopiei la rang de Arhiepiscopie a Argeşului şi Muscelului şi înscăunarea ÎPS Calinic ca arhiereu de către PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Mii de credincioşi din ţară şi străinătate au ţinut să fie martori la un eveniment cu care, în mod obişnuit, te poţi întâlni o dată într-o viaţă de om". Aceste rânduri au fost scrise în urmă cu un an de zile în paginile ziarului nostru.
Duminică, începând cu orele 09.30, la Mănăstirea Argeşului s-a sărbătorit primul an de Arhiepiscopie a Argeşului şi Muscelului. Cu această ocazie, ÎPS Calinic, împreună cu PS Visarion, Episcop al Tulcei şi PS Sebastian, Episcop al Slatinei şi Romanaţilor şi cu un sobor de preoţi şi diaconi a ţinut sfânta liturghie pentru pomenirea Sfântului Neagoe Basarab, care se sărbătoreşte în fiecare an pe 26 septembrie. Cu toate că numărul participanţilor a fost mult mai mic comparativ cu cei prezenţi la evenimentul de anul trecut, Catedrala Mănăstirii Argeşului a devenit neîncăpătoare pentru credincioşi. Spiritul sărbătorii a fost dominat de evlavie şi de respectul celor prezenţi, evidenţiat de chipurile transfigurate în momentul în care credincioşii au intonat împreună cu preoţii rugăciunea "Tatăl nostru". La finalul ceremoniei, ÎPS Calinic a rostit un cuvânt de învăţătură pentru cei de faţă şi viitori - cum se spune în cărţile bisericeşti.
Valea Argeşului - vatră de legendă şi istorie
Situat într-o depresiune intracolinară, la o altitudine medie de 450 m, municipiul Curtea de Argeş este atestat documentar - ca aşezare domnească - în anul 1330. Din ultimii ani de domnie a lui Basarab I a fost reşedinţă domnească până în timpul lui Mihai I (1418-1420), fiul lui Mircea cel Bătrân. Aici, la Curtea de Argeş şi pe Valea Argeşului în sus, legendele se îmbină cu istoria, iar trecutul şi prezentul se întrec în măreţie. Dacă monumentele istorice şi de arhitectură uimesc şi astăzi prin frumuseţe şi prin valoarea lor pentru istoria neamului românesc, unele înfăptuiri contemporane stârnesc de-a dreptul sentimentul sublimului. Mă refer doar la Hidrocentrala de pe Argeş şi la Transfăgărăşan. Valea Argeşului este vatra strămoşilor noştri daci, urmaţi de daco-romani, iar după anul 600 (acum circa 1.400 ani) a devenit adevărată vatră de istorie a românilor. Istoricii antici vorbesc despre vestitul trib dacic al argessensilor (care a dat şi numele râului Argeş), de castelul Argias - puternic centru de romanizare a spaţiului de la sud de Carpaţi, de Dromihete (sec. IV-III î.Hr.) - conducătorul unei uniuni de triburi geto-dacice din stânga Dunării, care a stăpânit şi pe aceste plaiuri. Dromihete l-a învins pe Lisimah - general macedonean. Tot pe Argeş, mai spre sud, a existat şi Argedava - una dintre cetăţile de reşedinţă ale regilor daci (sec. I î.Hr.). Pe aici a trecut, desigur, şi Burebista - întemeietorul primului stat unitar al geto-dacilor, care se întindea din Munţii Slovaciei şi Dunărea de Mijloc până la Hemus şi Marea Neagră (70-44 î.Hr.) Aşadar, traseul Curtea de Argeş - Barajul Vidraru - Cumpăna - Transfăgărăşan - Bâlea-Lac este un izvor de încântare spirituală, de înţelepciune şi de mândrie naţională, iar fiecare popas devine pentru orice călător un cântec de bucurie şi un prilej de reflecţie.
În Evul Mediu timpuriu, Valea Argeşului a devenit cuib de vulturi în vremea migraţiilor (a năvălirilor barbare) şi loc prielnic pentru organizarea de cnezate şi voievodate româneşti, primele în spaţiul dintre Dunăre şi Carpaţi. În epoca formării şi consolidării statului independent Ţara Românească (sec. XIV-XV), voievozii de la Curtea de Argeş au fost cei care au unificat ţara şi au apărat-o de invazii şi stăpâniri străine, asigurându-i independenţa. Aici, la Curtea de Argeş, şi-a clădit cetatea de Scaun şi şi-a statornicit centrul de apărare Basarab I Întemeietorul (1310-1352), fiul lui Tihomir). El a unificat voievodatele din dreapta şi din stânga Oltului, punând bazele statului feudal Ţara Românească. Prin înfrângerea regelui ungur Carol Robert de Anjou, în noiembrie 1330, în locul numit Posada, Basarab I a consolidat independenţa Ţării Româneşti. Itinerarul spiritual începe chiar de la intrarea în oraş prin partea de sud unde ne întâmpină Biserica Botuşari/Bătuşari, construită de Petru Cercel în secolul al XVI-lea şi refăcută în sec. al XIX-lea. În continuare se află Biserica Drujeşti - monument de arhitectură, construită de fraţii Drujeşti în sec. al XVIII-lea. Lângă parcul din centrul municipiului se află Casa memorială "Ştefănescu-Goangă" - monument de arhitectură construit în sec. al XVIII-lea în stilul arhitecturii locale de bunicii psihologului Florian Ştefănescu-Goangă
- fost rector al Universităţii din Cluj, întemeietorul primului institut de psihologie experimentală din România, înfiinţat în anul 1921. A fost membru al Academiei Române din anul 1937. În mijlocul parcului se află statuia lui Vlaicu-Vodă, ridicată în anul 1969. Tot aici, la Curtea de Argeş, Basarab I a construit o bine întărită curte domnească şi a ctitorit "Biserica Domnească" (1352) - unul dintre cele mai vechi monumente de artă feudală, construit în stil bizantin. Biserica a fost începută sub Basarab I, continuată de fiul acestuia - Nicolae Alexandru-Basarab şi apoi de Vlaicu-Vodă - fiul lui Nicolae Alexandru. Pictura s-a efectuat sub Radu I - tatăl lui Mircea cel Bătrân. În faţa Bisericii Domneşti, pe deal se află ruinele Bisericii Sân Nicoară, atribuită, după legendă, doamnei Marghita - soţia lui Basarab I. Pe strada Cuza-Vodă se află Biserica Olari, inspirată din arhitectura ţărănească locală. Se apreciază că a fost construită în sec. al XIII-lea. Din descoperiri arheologice rezultă că pe Argeş a fost reşedinţa voievozilor Seneslau şi Tihomir în a doua jumătate a sec. al XIII-lea. Aici, la Curtea de Argeş, a stăpânit şi Mircea cel Bătrân care, prin înţelepciune şi vitejie a obţinut celebra biruinţă de la Rovine. Tot pe aici, pe la Curtea de Argeş a trecut şi Vlad Ţepeş, dar cel care a strălucit în acest spaţiu binecuvântat de Dumnezeu a fost voievodul Neagoe Basarab (1512-1521), pe care B.P. Hasdeu l-a numit "Marc Aureliu al Ţării Româneşti", pornind de la lucrarea fundamentală a acestuia, "Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie". El este ctitorul Bisericii Episcopale, începută în anul 1514, după dorinţa voievodului şi terminată în 1517, fiind târnosită la 15 august. Biserica Episcopală s-a înălţat pe temeliile Mitropoliei din 1359, fapt consemnat de cronicarul Gavril Protul, prin cuvintele: "... sparse Mitropolia den Argeş den temelia ei şi zidi, în locul ei, altă Sfântă Biserică, tot de piatră cioplită şi netezită şi săpată cu floriu".
Zugrăvirea acestei biserici a fost executată de către pictorul Dobromir din Târgovişte în timpul domniei lui Radu de la Afumaţi - ginerele marelui voievod Neagoe Basarab. În timpul domniei lui Matei Basarab, acest monument a fost vizitat şi de învăţatul călător Paul de Alep, care a numit-o ca fiind "una dintre minunile lumii". Aici se află mormintele lui Neagoe Basarab şi ale familiei sale, ale regilor Carol I (1866-1914) şi Ferdinand I (1914-1927), ale reginelor Elisabeta şi Maria. În anul 2003 au fost aduse, din Portugalia, osemintele regelui Carol al II-lea. În apropierea Bisericii Episcopale se află Fântâna lui Manole, construită, după legendă, pe locul unde a căzut din zbor Manole. În partea de nord a municipiului se află un alt monument istoric - Biserica "Sfinţii Voievozi", datând din sec. al XVII-lea, fostă bolniţă a Mănăstirii. Aici se află mormântul arhitectului francez Lecomte de Nouy - restauratorul Bisericii în anul 1875, în timpul regelui Carol I. Capitala Ţării Româneşti a fost mutată la Târgovişte în timpul domniei lui Mihai I, fiul lui Mircea cel Bătrân, dar Curtea Domnească de la Argeş şi-a păstrat gloria de "Vatră a Basarabilor".
Călătorind pe Argeş în sus până la Bâlea-Lac, drumeţul va fi încântat de varietatea şi armonia formelor de relief. De la şesurile liniştite din zona oraşului, trecând prin unduirea lină a dealurilor şi a colinelor se ajunge la Barajul Vidraru, apoi se traversează culmile Negoiului prin cel mai înalt drum din ţară - Tranfăgărăşanul - şosea alpină, situată la altitudinea de 2055 m. - lângă Lacul Bâlea. Tunelul de 845 m leagă judeţele Argeş şi Sibiu. Lungimea şoselei alpine este de 91 km, străbate 27 poduri, viaducte şi tuneluri în lungime totală de 878 m. Şoseaua a fost construită între anii 1970-1974 şi inaugurată la 20 septembrie 1974, în prezenţa preşedintelui de atunci al ţării, N. Ceauşescu. Barajul lacului de acumulare Vidraru a fost construit între anii 1961-1966, având o înălţime de 166 metri, lungimea lacului fiind de 14 km, suprafaţa de 870 hectare, iar volumul lacului este de 465 mc. Pe platforma barajului se află Statuia electricităţii, construită de sculptorul C. Popovici. Pe drumul care urcă spre baraj, pe muntele Cetăţuia, la o altitudine de 860 metri se află Cetatea lui Vlad Ţepeş, cunoscută şi sub numele de Cetatea Poenari. A fost folosită ca cetate de refugiu şi apărare de către Vlad Ţepeş. Scara pe care se urcă la cetate are 1.480 trepte. A fost restaurată în perioada 1968-1972.
O particularitate a acestui mirific spaţiu geografico-istoric al Argeşului constă în întinderea pe patru văi paralele, care pleacă din munţi, străbat dealuri, coline şi văi, iar râurile respective îşi duc cântecul în Olt, în Argeş sau în Dunăre. Cele patru văi sunt: Topologul, Argeşul, Vâlsanul, Râul Doamnei. În aşezările de pe aceste patru văi, locuitorii şi-au păstrat tradiţiile, costumele, cântecele şi dansurile populare în formele lor autentice, iar pe chipurile lor, cu un surâs aparte, identificăm ceva din măreţia locurilor în care trăiesc.

INTERES ARGESEAN

Ce discută consilierii locali la şedinţa de mâine
Mâine, începând cu ora 15.00, consilierii locali sunt convocaţi la o nouă şedinţă de consiliu. Ordinea de zi este una destul de încărcată şi cuprinde 15 puncte.
1. Conferirea unor diplome.
2. Rectificarea bugetului local pe anul 2010.
3. Rectificarea bugetului instituţiilor finanţate parţial din venituri proprii.
4. Modificarea listei investiţiilor finanţate din venituri proprii la Grupul Şcolar Agricol.
5. Aprobarea tarifelor la activitatea de salubritate stradală.
6. Aprobarea Planului de ocupare a funcţiilor publice din cadrul aparatului de specialitate al primarului şi din serviciile fără personalitate juridică pentru anul 2011.
7. Aprobarea Codului etic al personalului care oferă servicii sociale, Strategiei de dezvoltare a Serviciului Public de Asistenţă Socială Curtea de Argeş şi a Cartei drepturilor beneficiarilor de asistenţă socială.
8. Aprobarea concesionării directe a unor terenuri în scopul extinderii unor construcţii existente.
9. Aprobarea trecerii în administrarea unor unităţi sanitare a unor terenuri.
10. Aprobarea trecerii în administrarea Consiliului Judeţean Argeş a unui teren în suprafaţă de 300 m.p. situat în păşunea alpină Podul Giurgiului.
11. Prelungirea termenului Contractului de concesiune a transportului public local de călători, cu jumătate din terenului iniţial.
12. Numirea Consiliului de administraţie la Spitalului Municipal Curtea de Argeş.
13. Desemnarea reprezentaţilor Consiliului Local în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ.
14. Aprobarea asocierii Consiliului Local Curtea de Argeş cu Consiliul Judeţean Argeş şi cu Şcoala Populară de Arte şi Meserii Piteşti în scopul înfiinţării la Curtea de Argeş a unei secţii externe a şcolii de pian, orgă, canto şi chitară.
15. Trecerea din proprietatea SPGC în proprietatea Societăţii Comerciale cu răspundere limitată „Salubritate Publică Urbană Curtea de Argeş", a unor bunuri strict necesare realizării obiectului de activitate.
Peste 10.000 de argeşeni au participat la „Let's do it, Romania!"
Peste 10.000 de voluntari au participat sâmbătă, în judeţul Argeş, la proiectul de responsabilizare socială „Let's do it, Romania!". Printre voluntarii din Argeş s-au numărat, pe lângă elevi şi studenţi, angajaţi din administraţia locală, de la instituţii deconcentrate sau de la societăţi care au sponsorizat acţiunea, deţinuţi de la Penitenciarul Colibaşi şi jandarmi.
Participanţii la acţiune s-au întâlnit, încă de dimineaţă, la punctele de înregistrare stabilite, adică la sediile primăriilor din fiecare localitate şi la sediul Instituţiei Prefectului din Piteşti. După înregistrarea celor care nu s-au înscris online şi formarea sau completarea echipelor de curăţenie, s-a trecut la operaţiunea de strângere a gunoaielor. Înainte de a pleca pe teren, voluntarilor le-au fost prezentate normele de siguranţă, precum şi instrucţiunile de colectare selectivă. La finalizarea curăţeniei, sacii de gunoaie strânşi au fost transportaţi la bazele de stocare.
Prefectul a strâns gunoaie împreună cu Smiley
La acţiunea de sâmbătă a luat parte şi cunoscutul artist Smiley, pe numele său real Andrei Tiberiu Maria, care este la origine argeşean. „Cred că dacă vrem să schimbăm ceva, trebuie să începem cu propria curăţire, mai întâi interioară şi apoi ne vom purta altfel şi faţă de mediu. Eu sunt adeptul muncii în echipă, pentru comunitate şi în comunitate", a declarat Smiley. El a participat la acţiunile de ecologizare din localităţile Miceşti şi Dârmăneşti, alături de prefectul judeţului Argeş, Gheorghe Davidescu. Acesta a afirmat că, pe lângă sprijinul instituţional acordat organizatorilor, a vrut să participe şi în mod direct la acţiune. Potrivit estimărilor, în judeţul Argeş s-au strâns, în doar câteva ore, peste 8.000 de metri cubi de deşeuri.