Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene miercuri 27 octombrie 2010

MIERCURI, 27 OCTOMBRIE 2010

CURIERUL ZILEI

Fiindca nu mai au bani, abandoneaza facultatea
Studentii renunta la cursuri
Criza financiarã loveşte din plin şi-n studenţie. Tot mai mulţi tineri intraţi la facultate pe locurile cu taxã renunţã la studiile universitate, pentru cã nu-şi mai permit sã le plãteascã. Astfel, cheltuielile de chirie, plata utilitãţilor, costul alimentelor zilnice, neîncrederea în sistemul educaţional, dorinţa de a cumpãra haine, telefoane cît mai noi şi cheltuielile zilnice nu fac altceva decît sã alimenteze decizia tinerilor de a renunţa la studii. 
 
Mai puţin cu 5.500 studenţi în 2010
Pentru acest an, la Universitatea Piteşti s-au înscris 4.324 de tineri, dar s-au înmatriculat 3.049, iar pentru studiile de master 1.574 şi tot atîţia s-au şi înmatriculat. Diferenţa între cei care s-au înscris şi cei care s-au înmatriculat are mai multe cauze, printre care şi speranţa cã vor fi admişi la locurile de la buget. Neintrînd, au preferat sã renunţe la studi. Dan Cherbel, preşedintele Asociaţiei Studenţilor din Universitatea Piteşti, ne-a precizat cã numãrul studenţilor a scãzut în comparaţie cu 2009: „În anul universitar trecut erau 22.000 de studenţi, iar în acest an sînt 16.500. Numãrul acestora a scãzut. Cauzele sînt mai multe, evident sînt şi studenţi care au renunţat la studii pentru cã nu au mai avut bani, dar numãrul acestora nu-l ştiu. Oricum, s-a propus un nou proiect pentru a-i atrage pe tineri, ore sîmbãta şi duminica".
În anul al III-lea, doar jumãtate
Studentã în anul IV la Mecanicã şi Tehnologie, Ana spune cã mulţi dintre colegii din primul an au renunţat în timp, din lipsa banilor: „În primul an, eram în jur de 60 de studenţi. În prezent, nu sîntem mai mulţi de 36. Nu au fost multe locuri la fãrã taxã şi mai ales în ultimii ani pãrinţii nu le-au mai putut suporta cheltuielile. Aşa cã unii s-au întors acasã, alţii s-au angajat şi nu au rezistat sã ducã în paralel facultatea cu munca, aşa cã au renunţat". Matei, 20 de ani, student la Jurnalism, în anul III, a spus cã mulţi colegi de-ai lui au renunţat la studii pentru cã nu mai aveau bani: „În primul an, eram în jur de 50 de studenţi, iar acum sîntem 26. Jumãtate au renunţat la studii, în special cei care stãteau cu chirie. Costurile lunare erau destul de mari, iar banii tot mai puţini. Mai ales cã salariile s-au micşorat foarte mult. Anul acesta, ne-a venit o colegã nouã care, anul trecut, a renunţat sã-şi încheie studiile, pentru cã nu a mai avut bani de taxã".
Pentru acest an, la Universitatea Piteşti s-au înscris 4.324 de tineri, dar s-au înmatriculat 3.049.
„În primul an, eram în jur de 50 de studenţi, iar acum sîntem 26. Jumãtate au renunţat la studii, în special cei care stãteau cu chirie. Costurile lunare erau destul de mari, iar banii tot mai puţini".

„Legea educaţiei se schimbã mai des ca un costum"
Cadru universitar, Remus Cîrstea priveşte situaţia din mai multe unghiuri: „Sînt cel puţin trei cauze care duc la renunţarea la studiile universitare. În primul rînd, au trecut puţini de bacalaureat. Salariile au scãzut, iar tinerii încearcã sã-şi asigure resursele financiare şi mai apoi educaţia. Ei vor sã îşi cumpere calculatoare şi telefoane de ultimã generaţie, de altfel benefice în actul educaţional, omiţînd faptul cã, dacã ar învãţa mai mult şi mai bine, probabil ar prinde un loc la fãrã taxã. Pe lîngã aceste cauze, mai este una foarte importantã, şi anume marea neîncredere în sistemul educaţional. Cum sã mai ai încredere într-o Lege a educaţiei care se schimbã mai des ca un costum? Astfel, unii tineri încearcã sã plece în afarã sã-şi definitiveze studiile.

Primãria Mioveni a împãrţit 20.000 de covrigi
În Mioveni, focul lui Sumedru a fost şi el aprins la fel ca în fiecare localitate argeşeanã. Tradiţia a fost pãstratã de autoritãţile locale, care au organizat nu mai puţin de 9 locaţii unde s-a aprins focul. Astfel, copiii şi locuitorii oraşului au putut participa la acest eveniment la Şcolile Liviu Rebreanu, George Topîrceanu, Liceul Iulia Zamfirescu, Biserica Sf. Martiri Brâncoveni, Şcolile Racoviţa de Sus şi de Jos, Şcolile Colibaşi, Fãget şi Clucereasa. Cu ocazia focului lui Sumedru, angajaţii primãriei au împãrţit şi 20.000 de covrigi, aşa cum s-a fãcut în fiecare an. 

 ARGESUL

O grădiniţă de milioane
Într-o ploaie de confetti a fost tăiată, ieri, panglica oficială la noul corp al Grădiniţei cu Program Prelungit Nr. 4 Piteşti. Invitaţii au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare, oferită de prichindei îmbrăcaţi în costume populare. Evenimentul a fost udat cu şampanie, oaspeţii bucurându-se şi de un frumos program artistic oferit de copii. De la 1 octombrie, grădiniţa funcţionează cu 13 grupe, însumând 360 de preşcolari, de a căror educaţie şi îngrijire se ocupă 26 de cadre didactice şi 14 îngrijitori.
Valoarea investiţiei
Proiectul de construcţie a noului corp al grădiniţei cu un colectiv atât de numeros a luat naştere în anul 2007, la iniţiativa Primăriei Piteşti şi a Inspectoratului Şcolar Argeş, fiind aprobat şi finanţat de Ministerul Educaţiei. Lucrările au început un an mai târziu. În acest an, la iniţiativa primarului Tudor Pendiuc, finanţarea a fost preluată în întregime de Primăria Piteşti, care, de altfel, a şi finalizat construcţia. Valoarea totală a investiţiei este de 2.892.494 lei, din care 1.093.858 lei au fost alocaţi de la bugetul de stat şi cheltuiţi în intervalul 2007-2009, iar 1.798.636 lei - alocaţi de la bugetul local şi cheltuiţi în anul curent.
Aici se vor muta două grădiniţe
Clădirea cea nouă are 7 săli de clasă cu 140 de locuri, numărul copiilor înscrişi fiind mult mai mare (170). Tariful perceput pentru o zi este 8 lei/copil. Celelalte două clădiri ale grădiniţei vor găzdui, în curând, copii de la alte două unităţi de profil din Piteşti care au rămas fără sedii: grădiniţele cu program prelungit nr. 9 şi nr. 3.
Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 4 Piteşti a fost înfiinţată în anul 1967 şi a funcţionat, încă de atunci, în două imobile aflate de o parte şi alta a bulevardului Republicii. Pe timpul lui Ceauşescu era clasificată drept grădiniţă de protocul, fiindcă de aici „se recrutau" copilaşii care îi ofereau şefului statului buchete de flori, când acesta ne vizita judeţul.

La cârma instituţiei s-au succedat, de-a lungul celor 43 de ani, următoarele directoare: Maria Ghindescu, Ana Cristescu şi Floarea Gugiu, grădiniţa fiind condusă, în prezent, de Daniela Petre. Fostele directoare au fost prezente la inaugurarea oficială, printre invitaţi numărându-se o serie de alte cadre didactice şi nedidactice ieşite la pensie.
Alexandra Olaru a lucrat 39 de ani în bucătăria grădiniţei, fiind îndrăgită atât de copii, cât şi de educatoare, toţi degustătorii bucatelor sale decretând că „nimeni nu face ciorbă mai bună decât tanti Sanda".
Letonii, din nou în Argeş
Ieri, conducerea Consiliului Judeţean Argeş a primit vizita unei delegaţii letone din Ozolnieki, condusă de preşedintele municipalităţii, Moris Ainars. Vizita delegaţiei s-a înscris în programul de acţiuni de colaborare între judeţul Argeş şi regiuni din Letonia. În cadrul discuţiilor purtate cu delegaţii letonieni au fost identificate şi propuse oportunităţi în vederea constituirii unui acord de colaborare şi parteneriat între Consiliul Judeţean Argeş şi municipalitatea Ozolnieki în domeniile învăţământ şi formare vizând proiecte comune în cadrul universităţilor, tabere scolare, competiţii sportive, industrie, infrastructură, agricultură - încurajarea acordurilor între patronate şi promovarea produselor autohtone din ambele regiuni.