Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 27 aprilie 2009

27 aprilie 2009

Curierul Zilei

Miutescu, la al treilea mandate

Alegerile judeţene de sîmbãtã, din cadrul PNL Argeş, s-au finalizat cu un rezultat neaşteptat pentru ambii contracandidaţi. Cãrţile erau fãcute în aşa fel încît sã cîştige detaşat unul dintre cei doi, însã membrii liberali au decis sã-l poziţioneze pe Adrian Miuţescu la doar cinci voturi peste Iani Popa, cu 214 versus 209 sufragii. Dacã pe primul l-au susţinut liderii din sudul judeţului, pe cel de-al doilea l-au ales colegii din Nord, zonã care a produs o mare dezamãgire în rîndul PNL Argeş la alegerile parlamentare din toamna anului trecut. Tot sîmbãtã au fost aleşi şi cei 24 de membri ai Biroului Judeţean Permanent, dintre care şapte vicepreşedinţi.    

Gerea, în campanie

Impresionant a fost numãrul mare al delegaţilor prezenţi, de 434, din 442 cît ar fi trebuit sã fie, arãtîndu-se astfel miza pe care a avut-o adunarea. Ei au fost împãrţiţi în douã tabere, una pro-Miuţescu, cealaltã pro-Iani Popa, aceasta din urmã fiind condusã informal de cãtre deputatul Andrei Gerea. Spre deosebire de fostul prefect care, practic, trebuia sã-şi facã o campanie serioasã chiar pînã în ultimul minut, parlamentarul a fost cel care s-a ocupat pînã la cel mai mic detaliu de strategia acestuia. Gerea, nu numai cã a vorbitşi a salutat fiecare membru de partid în parte, înainte de a intra în sala Teatrului Davila, dar a şi distribuit pliante electorale în care era promovat Iani Popa. Nu la fel de volubil l-am observat pe Adrian Miuţescu, acesta preferînd sã stea în clãdire, unde s-a ocupat de organizarea prezidiului, decît sã iasã sã stea de vorbã cu potenţialii sãi votanţi.

Fostul prefect, implicat într-o scenã de teatru

Din punctul nostru de vedere, nici Adrian Miuţescu şi nici Iani Popa nu au avut un comportament deschis cãtre electoratul intern asemenea lui Andrei Gerea. Acesta a intenţionat sã candideze împotriva lui Miuţescu, dar s-a retras acum cîteva sãptãmîni, sprijinindu-l pe fostul prefect. Un reproş pe care ţinem sã i-l aducem totuşi lui Gerea constã în reacţia necivilizatã pe care a avut-o în salã, în momentul în care s-a spus cã Iani Popa nu poate candida, pentru cã nu îndeplineşte vechimea minimã de un an în partid. Scena s-a redus la intervenţia lui Miuţescu la tribunã, unde a declarat cã nu doreşte sã fie singurul candidat şi cã îl roagã pe prim-vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban, care a condus şedinţa, sã accepte şi candidatura lui Popa. „De ce ai depus contestaţie?", i-a strigat atunci Gerea lui Miuţescu, cînd acesta a revenit la locul sãu în salã, fãcînd aluzie cã atitudinea sa este teatralã. Lucrurile s-au lãmurit dupã ce Orban a citit un articol din statutul partidului, care spune cã, în cazul unui membru PNL care a fost obligat sã demisioneze ca urmare a incompatibilitãţii cu o funcţie de demnitate publicã, la reînscrierea persoanei respective în partid, vechimea curge de drept.

Popa va contesta lista cu membrii Biroului

Componenţa actualã a Biroului Judeţean de conducere este, în urma votului, urmãtoarea: vicepreşedinţi: Dumitru Cosmescu  (263 voturi), candidat la funcţia de europarlamentar, Vasile Chiroiu (255 voturi), Valeriu Acatrinei (254 voturi), Marius Postelnicescu (252 voturi), Andrei Cãlin (251 voturi), Virgil Baciu (247 voturi), Florin Gardin (229 voturi); membri: Cristian Soare (224 voturi), Gheorghe Banzea (217 voturi), Vergiliu Gorgoi (211), Constantin Polexe (209), Costienl Vasilescu (192), Mãdãlin Marinescu (190), Mihail Bãrbuceanu (187), Daniel Crişan (177), Georgeta Armanaschi (176), Doru Slãtineanu (173), Valerian Jinga (171), Constantin Catrina (169), Nicolae Diaconu (162), Cornel Cîrstea (160), Alexandru Marin (157), Traian Baicu (155), Gheorghe Savu (153). Caşi supleaţi, au fost aleş i: Florin Sandu (150), Sorin Sorescu (149), Doru Radu (149), Marian Radomir (140), Narcis Sofianu (136), Teodor Nicolescu (136), Florin Baboi (131), Violeta Nedelcu (122). Din ceea ce se observã, mare parte din cei ce au ieşit membrii în Birou l-au susţinut pe contracandidatul lui Adrian Miuţescu. Iani Popa nu se aflã pe lista cu membri, deşi susţine cã a fost trecut. Ca urmare, el a declarat cã va contesta lista, afirmînd cã nu existã o jurisprudenţã a Curţii de Onoare şi Arbitraj care sã arate dacã alegerile ar trebui sã fie reluate din acest motiv.

„În iarnã, vom cuceri Dealul Cotrocenilor"

La conferinţa de alegeri au participat cîţiva lideri din conducerea PNL, printre care Ludovic Orban, Norica Nicolai, Mihai Voicu, Rãducu Filipescu, Marian Petrache, Gheorghe Petre. De asemenea, la prezidiu a fost prezentşi senatorul de Curtea de Argeş-Cîmpulung Mircea Diaconu, care nu a fost invitat sã vorbeascã auditoriului. Vicepreşedinţii liberali, lideri ai filialelor Cãlãraşi, Prahova şi Ialomiţa, au declarat cã ideea de bazã a alegerilor interne trebuie sã fie unitatea ş i capacitatea organizatoricã în vederea campaniilor electorale care vor urma. „Trebuie, în iarnã, sã cucerim Dealul Cotrocenilor. Ce vom face, de fapt? Vom duce un Crin în Grãdina Cotrocenilor, Crin care sã înfloreascã în toatãţara", a afirmat bombastic Rãducu Filipescu, preşedintele PNL Cãlãraşi, organizaţie care a ieşit pe locul al doilea ca scor la alegerile parlamentare.

Orban: „Cumpãniţi la soluţia pentru a-i învinge pe Pendiuc şi Nicolescu"

„Cumpãniţi care este soluţia pentru ca PNL sã cîştige în Argeş bãtãlia pentru Primãria municipiului Piteşti şi cea pentru preşedintele CJ, pentru a scãpa de Pendiuc şi Nicolescu. Indiferent de rezultatele alegerilor interne, sã nu-i lãsaţi pe cei care vor cîştiga sã-şi facã singuri treaba, sã-i sprijiniţi, sã vã susţineţi ideile, pentru ca PNL sã fie cu adevãrat locul în care fiecare sã se poatã pune în valoare", a declarat, la rîndul sãu, prim-vicepreşedintele Ludovic Orban.

Candidaţii, speach-uri mediocre 

În discursul lui, Adrian Miuţescu nu a fãcut referire la alegerile locale şi parlamentare, pentru care a primit numeroase critici, apreciind însã cã ridicarea statuii lui I.C. Brãtianu în centrul Piteştiului, dar şi organizarea ediţiilor aniversare ale PNL, la Vila Miceşti, sînt douã din proiectele pentru care ar trebui votat. Omisiunea lui a fost speculatã însã de Iani Popa, dar nici acesta nu a excelat în discurs. Antevorbitorii din echipa lui i-au fãcut mare parte din treabã, acesta nemaivenind cu nici o noutate. În concluzie, speach-urile celor doi au fost mediocre.

PNL Argeş merge pe „mînã moartã"

În opinia Curierului, realegerea lui Adrian Miuţescu în fruntea PNL Argeş este o greşealã, de care conducerea centralã a partidului se face responsabilã în mare parte. Pe mîna lui „moartã", media partidului la nivel naţional va scãdea şi la europarlamentare şi la prezidenţiale, aşa cum s-a întîmplat la ultimele trei scrutinuri, cînd Argeşul a fost la coada clasamentului. La finele mandatului guvernãrii Tãriceanu, Adrian Miuţescu a înregistrat o serie de eşecuri, precum:
- rezultatul slab de la locale, unde PNL a obţinut în Argeş doar 12 primari şi 19 viceprimari n situarea mult sub primii doi candidaţi la alegerile pentru şefia Consiliului Judeţean, cînd chiar Adrian Miuţescu a intrat în cursa electoralã n nu în ultimul rînd, eşecul de la parlamentare, în urma cãrora PNL Argeş a scos numai un deputat şi un senator. De asemenea, un eşec, poate şi mai puternic decît celelalte douã, l-a reprezentat faptul cã Miuţescu nu a mai fost susţinut de noua formulã cîştigãtoare a PNL sã obţinã funcţia de vicepreşedinte naţional, pe care a deţinut-o sub şefia lui Tãriceanu, rãmînînd simplu membru supleant în Biroul Central. Cel mai important argument îl constituie de fapt contextul în care s-au desfãşurat alegerile de sîmbãtã, din interiorul PNL Argeş, cînd s-a vãzut clar cã organizaţia judeţeanã este scindatã. Nu ar fi contat aşa mult însã dacã nu ar fi fost an electoral!

Deconcentratele, decapitate!

Fãrã sã facã mare tam-tam pe aceastã temã, Guvernul a aprobat miercuri o ordonanţã de urgenţã care va permite aplicarea politicii guvernamentale şi la nivelul instituţiilor descentralizate, adicã va permite schimbarea directorilor de deconcentrate.

Ideea de bazã este legatã de faptul cã, potrivit reglementãrilor impunse de liberali în guvernarea trecutã, ocuparea acestor posturi se fãcea prin concurs, pe care îl cîştigau, evident, numai cei de aceeaşi culoare politicã, în majoritatea cazurilor cei care trebuiau sã „cîştige" fiind şi singurii participanţi. Actuala guvernare a intenţionat sã schimbe acest lucru printr-o lege, privind modificarea Legii 188, cea care reglementeazã Statutul funcţionarilor publici, care a trecut de Parlament, însã a fost contestatã la Curtea Constituţionalã de PNL,  o decizie definitivã urmînd a fi datã de acest for pe 6 mai. Pentru a grãbi însã lucrurile, Guvernul a adoptat ordonanţa cu acelaşi subiect, ce are aplicabilitate imediatã. Drept urmare, directorii instituţiilor publice au început deja sã primeascã ordinele de demitere.  Prin vocea liderului Mircea Geoanã, PSD a explicat raţiunea acestei schimbãri. Acesta susţine cã ordonanţa va ajuta la aplicarea politicii guvernamentale prin schimbarea mai facilã a directorilor de deconcetrate. „Schimbãrile se pot face acum de sus pînã jos. Din deconcentratele astea, 70 la sutã erau funcţionari publici, 30 la sutã erau funcţionari contractuali - unde se putea face mai uşor schimbarea. Aşa cum Guvernul se schimbã o datã cu schimbarea guvernãrii, şi cei care sînt reprezentanţii Guvernului la nivelul instituţiilor pleacã. Pînã la urmã, e o minciunã asta, cã unii sînt funcţionari publici, cînd noi ştim foarte bine cã erau liberali, pedişti sau pesedişti", a explicat Mircea Geoanã. Deşi nu pomeneşte explicit despre un criteriu politic de numire pe funcţie, ordonanţa va permite schimbarea tuturor şefilor din instituţiile locale, cum ar fi directori din inspectoratele şcolare, sanitare, sanitar-veterinare, din finanţele locale sau din agriculturã, o datã cu preluarea puterii la nivel central de alt partid sau coaliţie politicã. Actul normativ prevede desfiinţarea posturilor de directori din servicii deconcentrate şi înlocuirea acestora cu directori contractuali. Serviciile deconcentrate vor include posturi de director coordonator şi directori coordonatori adjuncţi cu un contract de management pe 4 ani, cam cît ţine o guvernare. Schimbãrile ar trebui sã se facã în termen de 32 de zile, însã partenerii de la guvernare se grãbesc.

Pînã marţi, trebuie fãcutã lista de demiteri în Argeş

La nivel judeţean, conducerea PSD, partid care pare cel mai interesat sã rezolve odatã aceastã situaţie, cu toate cã şi  PD-L are parte egalã de instituţii de condus, 19 la numãr, şi-a stabilit drept termen începutul sãptãmînii viitoare pentru a face lista instituţiilor unde mai au de fãcut schimbãri. „Aceasta este o decizie politicã şi trebuie lãmuritã cît mai repede.  Era nevoie sã se facã o situaţie cu instituţiile în care schimbarea se va face în acest mod, ca sã nu ajungã unii sã se apuce sã schimbe şi şefii de la gãri, ca sã poatã sã îşi punã acarii lor. Ordonanţa are şi o anexã cu lista completã a instituţiilor. Aceasta cuprinde doar instituţiile descentralizate din teritoriu corespunzãtoare ministerelor, nu e vorba şi de şcoli sau spitale sau alte asemenea instituţii, cum s-au grãbit unii. Noi vrem ca, pînã luni - marţi, sã se lãmureascã situaţia directorilor din aceste instituţii, pentru cã asta influenţeazã negativ felul în care se desfãşoarã lucrurile acolo! Iar cei ce vor ajunge în aceste funcţii vor trebui sã respecte nişte indici de performanţã şi nişte criterii, urmînd a fi evaluaţi anual. Dacã nu îşi îndeplinesc aceşti indici, ei pot fi schimbaţi şi în timpul mandatului", a declarat, ieri, Constantin Nicolescu, preşedintele PSD Argeş.

Schimbarea definitivã, în 30 de zile

Nicolescu a enumerat printre prioritãţile locale învãţãmîntul, sãnãtatea şi agricultura, care au revenit la negociere PSD-ului. Astfel, este de aşteptat ca inspectorul şcolar general Gabriel Bratu sã fie demis din funcţie şi sã şi plece, dupã ce liberalii au încercat sã îl dea jos de nenumãrate ori.  De asemenea, va pleca pedelistul Marius Olãrescu de la Casa de Pensii, care va fi înlocuit, seştie, de Maria Cîrlan, şi se aşteaptã numirea Elenei Dobra la şefia DADR, în locul interimarului Ion Arsenescu, deş i surse din interiorul DADR spun cã acesta nu prea e dispus sã îi cedeze locul colegei de partid. Rãmîne însã incert numele celui ce va ocupa scaunul de director al Autoritãţii de Sãnãtate Publicã, însã ultimul nume vehiculat la  PSD pentru acest post era dr. Viorel Enache, actualmente la Urgenţe Pediatrie. De cealaltã parte, la PD-L, aceştia îşi vor pierde oamenii de la Inspectoratul Şcolar şi Casa de Pensii, dar au alte posturi de ocupat: Finanţele Publice, ITM, Inspectoratul în Construcţii, RAR, Inspectoratul Social, Direcţia pentru Tineret şi cea pentru Culte şi Culturã, Direcţia Sanitarã Veterinarã. 

Ce zic cei schimbaţi din funcţie

La DSVSA, faxul de demitere a sosit la miezul nopţii

Oficial, de ieri, Daniel Lupu şi ceilalţi directori din echipa de conducere a Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Argeş nu mai ocupã aceste posturi. Daniel Lupu ne-a spus cã a gãsit ieri dimineaţã pe birou ordinul de demitere din funcţia de director. Faxul  de la ANSVSA a venit la o orã tîrzie, puţin dupã miezul nopţii. „Nu vreau sã comentez demiterea mea, dar pe fax scrie cã aceasta s-a produs din motive neimputabile salariaţilor. Eu voi rãmîne consilier superior în cadrul unui serviciu al acestei instituţii", ne-a declarat fostul director al DSVSA Argeş. În locul sãu urmeazã sã fie numit în funcţie medicul veterinar Ionel Vişinescu.

Olãrescu rãmîne şef la Juridic

Una dintre instituţiile importante unde ieri dimineaţã sosiserã deja înştiinţãrile oficiale este şi Casa de Pensii. Directorul Marius Olãrescu ne-a declarat cã acestea îi vizeazã pe toţi cei trei directori, inclusiv adjuncţii. „Da, şi la noi au sosit ordinele de eliberare din funcţie, pentru cã aşa este legal, nu demitere. Avem un preaviz de 30 de zile, atît este pentru funcţiile de conducere, timp în care funcţiile vor fi transformate, iar dupã aceea vor fi numiţi noii directori. Aceştia inapoi la lista de articole