Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 26 ianuarie

LUNI, 26 IANUARIE 2008
TOP
Nemulţumiri în PSD pentru funcţiile pierdute
Împărţirea funcţiilor de conducere din Argeş între PSD şi PD-L a avut darul de a-i nemulţumi profund pe unii dintre social-democraţi. Surse din PSD Argeş susţin că unii dintre cei care sperau să prindă funcţii de conducere au fost atât de dezamăgiţi că instituţiile vizate de ei au fost cedate la PD-L, încât au „jurat" să nu se mai implice în viaţa de partid dacă nu obţin funcţii la alte instituţii. Sunt social-democraţi care sperau să obţină şefia unor instituţii importante, aşa cum sunt Direcţia Finanţelor Publice, Direcţia Silvică, Inspectoratul pentru Construcţii ori Biroul Vamal Piteşti, dar nu a fost să fie. „Le va trece supărarea, căci nu vor fi lăsaţi toţi pe dinafară, se vor găsi soluţii. Că nu vor fi şefi plini, asta e altă problemă. Au mai fost cârcoteli şi altă dată şi imediat ce au avut loc alegeri noi nu mai ştiau cum să ajungă mai repede la partid şi să se bage în faţă.", ne-au declarat sursele citate.
Pendiuc zice că nu e nimic bătut în cuie
Tudor Pendiuc, primarul municipiului Piteşti şi vicepreşedinte al PSD Argeş, a spus că, de fapt, de abia de acum înainte PSD Argeş analizează situaţia fiecărei instituţii în parte. Primarul Piteştiului a spus că nu au fost făcute până acum nominalizări pentru diverse funcţii tocmai pentru a se aştepta rezultatul negocierilor cu PD-L. „Am văzut şi noi unele nume în presă, iar presa ne dă idei. Până acum nu s-a discutat nimic despre oameni, s-a aşteptat să se vadă ce instituţii revin PSD. Vom alege în aceste zile cei mai potriviţi oameni, avem şi profilul lor: să fie oameni competenţi şi cu o mare disponibilitate la efort.", a declarat Tudor Pendiuc. La partid există însă liste cu mai multe nume, oamenii de bază ai PSD Argeş având posibilitatea până acum să-şi exprime o opţiune legată de instituţia pe care şi-ar dori să o conducă.

Nicolescu zice că oamenii PNL nu vor fi „expulzaţi" din instituţiile publice

Constantin Nicolescu, preşedintele PSD Argeş, a anunţat că la instituţiile publice din Argeş unde sunt directori ai PD-L vor fi numiţi, pe cât posibili, directori adjuncţi de la PSD şi viceversa. Unde sunt directori ai PSD, vor fi numiţi directori adjuncţi de la PD-L. Şeful PSD Argeş a declarat că astfel se va menţine un „echilibru" în instituţiile publice din judeţ. În ceea ce-i priveşte pe actuali şefi, cei numiţi de PNL, Nicolescu a spus că se vor căuta soluţii pentru ca ei să îşi continue, dacă vor, activitatea în instituţiile respective. „Noi vom încerca să nu lăsăm oamenii PNL-ului pe drumuri. Să încercăm să găsim soluţii şi posturi pe care să li le propunem, nu să-i schimbăm pur şi simplu. Nu o să-i expulzăm, pur şi simplu, aşa cum au făcut cei de la PNL, însă, în 2005 cu oamenii noştri.", a afirmat Nicolescu.

Şeful PSD Argeş, membru al Comisiei Naţionale Anti-Criză!
Bugeac, preşedinte la PRM Curtea de Argeş
Sâmbătă au avut loc la Curtea de Argeş alegerile pentru desemnarea preşedintelui organizaţiei municipale locale. În urma votării a fost ales preşedinte al PRM Curtea de Argeş consilierul local Gheorghe Bugeac. Bugeac este consilier local al PRM şi unul dintre oamenii de bază ai organizaţiei. Tot sâmbătă, PRM Argeş a organizat o manifestare la Monumentul Eroilor din Curtea de Argeş pentru a marca împlinirea a 150 de ani de la Unirea Principatelor Române la 24 ianua-rie 1859.

Bratu, sfătuit să ceară în PD-L funcţia de subprefect
Fiindcă nu s-a ales cu nimic din marea împărţeală a „caşcavalului"
După ce Inspectoratul Şcolar a ajuns pe mâinile PSD, democrat - liberalul Gabriel Bratu se vede nevoit să plece de la şefia instituţiei. Cum nici în Ministerul Educaţiei nu a obţinut vreun post, în ciuda cererii formulate în acest sens la condu-cerea centrală a PD-L, rămâne de văzut ce altă funcţie, în administraţia guvernamentală a judeţului, ar urma să primească. Pentru că în partid există cutuma ca toţi candidaţii pentru Parlament care au pierdut alegerile să fie „consolaţi", şi lui Gabriel Bratu, fost candidat pentru Senat în colegiul Ştefăneşti-Mioveni, i se va propune un post. Colegi din PD-L Argeş l-au sfătuit să nu aştepte oferte, ci să îi ceară el preşedintelui Cristian Boureanu o funcţie de subprefect.
Cei care i-au făcut această recomandare spun că Bratu ar face echipă bună cu Ion Cîrstoiu, celălalt subprefect, căruia îi datorează ascensiunea în fostul PD. Problema este, însă, că Boureanu şi cei câţiva oameni de încredere din jurul său au făcut deja, de ceva timp, o alegere pentru funcţia de subprefect, în persoana lui Adrian Lazăr, patron din Curtea de Argeş. Practic, şi dacă ar cere în partid acest post, şansele să îl obţină ar fi ca şi inexistente. Asta cu atât mai mult cu cât Cristian Boureanu nu-l are deloc la inimă pe Gabriel Bratu, din cauza problemelor pe care i le-a făcut în preajma campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din noiembrie anul trecut. Amintim că cei doi s-au certat rău după ce Bratu nu a primit dreptul să candideze pentru deputăţie, din partea democrat-liberalilor, în colegiul Costeşti, un colegiu sigur câştigător pentru PD-L.  Bratu a fost atunci atât de nervos încât a ame-ninţat că se va retrage din PD-L numai ca să-l concu-reze pe Boureanu în colegiul Piteşti-Sud. În cele din urmă, cei doi au ajuns la o înţelegere, dar s-au împăcat doar de ochii lumii şi din raţiuni de imagine în preajma campaniei electorale.

Tensiuni în PD-L Argeş
În PD-L Argeş sunt persoane nemulţumite că nu toată condu-cerea partidului a fost consultată asupra instituţiilor pe care demo-crat-liberalii urmau să le ceară la negocierile de săptămâna trecută cu reprezentanţii PSD. Nemulţumiţii reclamă că normal ar fi fost ca lista cu instituţiile dorite de PD-L să fie întocmită într-o şedinţă de Birou Permanent Judeţean, în urma unui vot al tutu-ror membrilor BPJ. Ori, o astfel de şedinţă nu a avut loc, decizia fiind luată doar de către preşedintele Cristian Boureanu şi de către câteva persoane, din conducerea PD-L Argeş, care îi sunt apropiate: prim-vicepreşedintele Iulian Corbu, se-cretarul general Gheorghe Davidescu şi vicepreşedintele Cătălin Teodorescu. O altă nemulţumire a unora dintre pedelişti este aceea că Boureanu a anunţat public, într-o conferinţă de presă, persoanele care urmau să facă parte din echipa de negociatori a PD-L fără ca, în prealabil, Biroul Permanent Judeţean să fi votat componenţa echipei. Amintim că, pe lângă Boureanu, din această echipă de negociatori fac parte Iulian Corbu, Gheorghe Davidescu, Dorin Voicu şi Cătălin Teodorescu.

Fulga, convins că şi în Argeş sunt „Băseşti care ne ascultă"

Marian Fulga, preşedintele PRM Argeş, a declarat că preşedintele României, Traian Băsescu, încearcă să acapareze instituţiile statului şi să şi le subordoneze. Fulga s-a arătat îngrijorat de dezvăluirile fostului consilier prezidenţial Claudiu Săftoiu care a spus că Băsescu ştia ce discută unii oameni politici la telefon. „Iată că Băsescu îşi permite să asculte telefoanele cui vrea. Partea cea mai gravă este că şi în Argeş sunt Băseşti mai mici care ascultă telefoanele! Sunt oameni pe plan local care ştiu ce vorbim noi, oamenii politici, şi nu numai. Aşa ceva nu este normal, mai ales că trăim într-un stat de drept. Din păcate, legea nu este respectată.", a declarat Fulga, cel care a ocupat din 2004 şi până în 2008 funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Argeş.

Încetează mandatul a 3 consilieri judeţeni!
Deşi au fost aleşi deputaţi la 30 noiembrie 2008, trei argeşeni figurează în conti-nuare ca fiind consilieri judeţeni. Este vorba de Radu Vasilică şi Mircea Drăghici de la PSD şi de Sorin Pandele de la PD-L. Ei bine, de abia în şedinţa din 29 ia-nuarie, în această săptămână, celor trei le va înceta mandatul de consilier judeţean. De abia acum conducerea Consiliului Judeţean a elaborat proiectele de hotărâri pentru încetarea mandatelor celor trei, proiecte ce vor fi însuşite de Consiliu în şedinţa de joi. Conform legii, funcţia de consilier judeţean este incompatibilă cu cea de deputat, drept pentru care cei trei au fost nevoiţi să aleagă. Evident, toţi trei au optat pentru funcţiile de parlamentar. Ca urmare a încetării mandatului de consilier judeţean, Radu Vasilică va pierde şi şefia Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Argeş, funcţie retribuită. Prin urmare, vor avea loc şi alegeri în curând pentru desemnarea preşedintelui ATOP Argeş.

Ghici cine vrea şefia Poliţiei Argeş?
În PD-L Argeş s-a vehiculat în aceste zile numele lui Adrian Dumitraşcu, despre care surse democrat - liberale ne-au declarat că şi-ar dori să devină şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie.
Aceleaşi surse spun că Gabriel Bratu va conduce ITM sau Agenţia de Mediu
În PD-L Argeş s-a vehiculat în aceste zile numele lui Adrian Dumitraşcu, despre care surse democrat - liberale ne-au declarat că şi-ar dori să devină şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie. Sursele noastre spun că Dumitraşcu ar fi lucrat în trecut în Poliţia Argeş şi că nu este membru al PD-L, ci un cunoscut al unor persoane din conducerea partidului. Aceleaşi surse susţin, însă, că, potrivit înţelegerilor din coaliţia guvernamentală, acesta nu ar avea cum să ajungă şeful Poliţiei Argeş pentru că instituţia este în "ograda" PSD. Potrivit aceloraşi surse, Gabriel Bratu ar urma să devină fie şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă, fie al Agenţiei Locale de Mediu. Pentru conducerea Inspectoratului în Construcţii este vehiculat numele consilierului judeţean Mihăiţă Gheorghe, iar pentru şefia Registrului Auto Român Argeş, numele lui Ion Predica, tot consilier judetean.

Proca va fi al 103-lea prefect al Argeşului

Conform agenţiei de ştiri Argeşnews care citează Mediafax, Guvernul României ar fi emis un ordin de numire a patru noi prefecţi. Printre cei patru se numără şi Marcel Proca, cel nominalizat de PSD Argeş pentru a-l înlocui pe Ion Popa la conducerea Prefecturii Argeş. Popa ar urma să ajungă inspector guvernamental, funcţie pe care a declarat că o agreează. PSD Argeş şi Prefectura ar urma să intre astăzi în posesia deciziei oficiale de numire a lui Proca în funcţia de prefect, tot astăzi fiind posibil să aibă loc şi ce-remonia de învestire. „Este posibil să fi fost numit domnul Proca, propunerea noastră este la Guvern deja. Eu ştiam însă că numirea ar urma să se producă luni sau marţi. Nu am în acest moment o confirmare a numirii, dar aceasta nu este exclusă.", ne-a declarat ieri Constantin Nicolescu, preşedintele PSD Argeş.
Al 103-lea prefect al judeţului!
Marcel Proca va fi cel de-al 103-lea prefect al judeţului Argeş! Instituţia Prefectului a fost înfiinţată în anul 1859, anul Unirii Principatelor. Primul prefect al judeţului Argeş a fost Theodor Brătianu, numit la data de 14 februarie 1859 şi înlocuit din funcţie cu Enache Dumitrescu la 9 mai 1859. În anul 1949 instituţia Prefectului a fost desfiinţată, pentru a reapărea în ia-nuarie 1990. Proca este al 11-lea prefect al Argeşului de după Revoluţie.

ARGESUL
Plăţile noii puteri de la sfârşitul anului au urcat deficitul
Liderul organizaţiei Piteşti P.N.L., Marius Postelnicescu, susţine că nu guvernarea liberală este vinovată de creşterea deficitului la 5,6% din P.I.B., ci actuala guvernare, care a făcut plăţi în ultima lună a anului.
„Oameni care nu au nicio legătură cu P.N.L. de la Ministerul Finanţelor ne-au transmis că s-au făcut plăţi şi că bugetul de stat a fost devalizat puternic în ultima perioadă a anului trecut. Aceşti funcţionari ne-au spus că nu au semnat în viaţa lor atâtea plăţi într-un termen atât de scurt", a declarat liderul P.N.L. Marius Postelnicescu, care este şi consilier judeţean, a precizat că grupul liberal va monitoriza foarte atent fundamentarea bugetului Consiliului Judeţean Argeş, acuzând că la sfârşitul anului trecut au existat fonduri necheltuite de primarii P.S.D.

Deputaţii nu vor să audă de criză: vor buget cu 22% mai mare
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat recent că în bugetul Camerei Deputaţilor pe acest an va fi redus capitolul legat de investiţii, iar deputaţii vor renunţa să îşi reînnoiască parcul auto sau mobilierul.
Proiectul de lege dezbătut în şedinţa Biroului Permanent al acestui for legislativ.  Proiectul bugetului deputaţilor pe 2009 nu arată a fi unul de criză. Documentul, care urmează să fie dezbătut astăzi, prevede o creştere de peste 22% a cheltuielilor faţă de anul trecut, cea mai mare parte din fonduri urmând să se ducă spre personal, dar şi spre obiective de investiţii precum complexul de cazare al parlamentarilor sau amenajarea unei sere destinate depozitării şi întreţinerii plantelor ornamentale (pentru care se vor cheltui 254 mii lei). Astfel, dacă în 2008 bugetul realizat de Camera Deputaţilor a fost de 247.216 mii lei, pe 2009  este propus un buget de 302.479 mii lei, din care nu mai puţin 191.675 mii lei sunt banii prevăzuţi pentru salarii şi indemnizaţii. În premieră, Camera Deputaţilor acordă şi ajutor de şomaj, în sumă de 2.820 mii lei, drept indemnizaţii tranzitorii pentru cei 56 de foşti deputaţi care nu au mai prins un loc în Parlament şi pentru funcţionarii parlamentari care vor ieşi la pensie în 2009.

CURIERUL ZILEI
Saptamana aceasta se decid directorii de deconcentrate
Dupã ce au reuşit sã îşi împartã instituţiile judeţene şi regionale, în cele douã partide se va face, în aceastã sãptãmînã, alegerea şi numirea reprezentanţilor proprii pe funcţiile de directori sau adjuncţi. Potrivit declaraţiilor celor doi şefi ai filialelor locale, Constantin Nicolescu şi Cristian Boureanu, numele alese vor trebui aprobate de birourile de conducere ale partidelor şi apoi validate pe linia ministerului. Estimarea lui Nicolescu este cã întreaga procedurã va dura cel mai tîrziu pînã la sfîrşitul lunii februarie.
El a mai afirmat cã pentru fiecare post în parte nu va fi pregãtit un singur om, ci chiar doi sau trei, şi vor fi aleşi doar dupã competenţã profesionalã şi pregãtire, dupã disponibilitatea la efort şi chiar tãria de a aplica legislaţia. 

ARGES EXPRES
În unanimitate - Bugeac ales şef la PRM
Sâmbătă, în cadrul conferinţei municipale desfăşurate la Casa de Cultură în prezenţa reprezentanţilor conducerii judeţene în frunte cu preşedintele Marian Fulga, peremiştii din Curtea de Argeş l-au ales şef pe consilierul local Gheorghe Bugeac, candidat unic la această funcţie, votat în unanimitate de cei 49 electori prezenţi. Consiliul de conducere, alcătuit din 17 membri, îi include pe vicepreşedinţii Ion Şerban (organizare), Florin Scărlătescu (propagandă), Petre Olteanu (social), Vasile Moise (relaţia cu patronatul, IMM-urile şi sindicatele), pe secretarul Doru Vidan, casierul Vasile Păun şi membri Dan Minea, Maria Alisa Niţescu (Organizaţia de Femei), Alexandru Mateescu, Ion Tomescu, Viorel Grosu, Nicolae Gogoescu, Lucian Badea şi alţii. Noua conducere şi-a propus reconstrucţia organizaţiei pentru obţinerea unor rezultate bune la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale din acest an şi la localele şi parlamentarele din 2012.

Baroni centrali vs. baroni locali
Odată cu numirea lui Liviu Dragnea în funcţia de ministru de Interne se consfinţeşte supremaţia baronilor locali în aproape permanenta lor dispută cu cei centrali. Istoria PSD-ului devine o istorie a translaţiei de la "centralismul democratic" iniţial, spre dominaţia filialelor. Ultimul preşedinte "forte" al social-democraţilor a fost Adrian Năstase, omul care a deţinut în mâinile sale cea mai multă putere, în istoria post-decembristă. El a înlocuit "dictatura" luminată, bazată pe autoritatea naturală a lui Ion Iliescu, cu una caracterizată prin transferul de putere asupra unui număr limitat de adepţi, puşi în poziţii cheie. Legislatura 2000-2004 a fost marcată de deciziile irevocabile ale lui Năstase şi de demersul comun al celor câţiva "locotenenţi", între care Miron Mitrea şi Dan Ioan Popescu. Organizaţiile judeţene erau pe vremea aceea doar filiale, cu şefi numiţi de la centru şi mandataţi cu puţină putere executivă, masa de manevră a centrului. Atunci când opinia publică a trebuit să fie liniştită în legătură cu abuzurile din teritoriu, Năstase n-a ezitat să-i execute pe cei nominalizaţi, deşi aceştia reprezentau vehicule importante în procesul electoral. Capetele lui Mischie, Bebe Ivanovici, Savu au căzut la fel cum cădeau capetele boierilor autohtoni la ordinul padişahului. Năstase şi-a pierdut autoritatea abia în momentul în care a încercat să înlocuiască printr-un puci paşnic "vechea gardă" cu una nouă, alcătuită din oameni veniţi mai de curând în partid şi, teoretic, mai devotaţi. Mişcarea neinspirată de la jumătatea lui 2004, după locale, de a scoate din dispozitivul executiv şi de partid oameni precum Rus, Sârbu şi alţi câţiva l-a costat, practic, miza maximă: alegerea ca preşedinte. Avalanşa a continuat până la Congresul din 2005, când baronii centrali, care stăpâneau legătura cu teritoriul, l-au "răsturnat" pe Iliescu şi l-au plantat în locul lui pe Geoană, politician lipsit de experienţă şi, teoretic, mai uşor de manipulat de versaţii trăgători de sfori din culise.
Anii de opoziţie au avut ca rezultat transferul treptat de putere de la un centru, slăbit, spre organizaţiile judeţene şi locale. Votul uninominal a fost cel care a dat lovitura de graţie centrului, confirmând autoritatea mai noilor sau mai vechilor lideri din ţară. Odată cu intrarea la guvernare, Geoană a făcut o mişcare inteligentă: le-a acordat acestora puteri depline, invitându-i să-şi nominalizeze favoriţii pentru funcţii executive. Aşa se face că aripa social-democrată a actualului Executiv este alcătuită majoritar din reprezentanţi ai puterilor locale. Baroni locali precum Oprişan, Mazăre, Vanghelie, şi-au plasat oamenii în posturi-cheie din care reuşesc să controleze partidul. Soarta lui Geoană se află în mâinile lor, iar baronii centrali care au pierdut partida - gen Mitrea - vor trebui să-şi caute alte refugii.
Acesta este jocul etern al puterii. Din păcate suntem exact în faza în care apartenenţa primează în faţa competenţei. Şi - cel mai grav - algoritmul se ascute mereu, mergând până la cele mai de jos nivele ale funcţiilor publice. Cu consecinţele de rigoare.