Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 26 august 2010

JOI, 26 AUGUST 2010

BITPRESS
Umilinta maxima: argesenii au stat la trei cozi ca sa bage bani in pusculita lui Boc
25 august a fost ultima zi in care, conform noilor norme fiscale, cetatenii care inregistreaza venituri din PFA, contracte de drepturi de autor sau contracte de prestari servicii trebuiau sa depuna declaratii si sa vireze sumele aferente contributiilor de somaj, sanatate si pensii. Ca si in alte judete, si la Casa de Pensii Arges a fost aglomeratie, oamenii fiind speriati de amenzile mari anuntate in cazul nedepunerii la timp a declaratiilor: amenzi cuprinse intre 2.500 de lei si 5.000 de lei!

Aglomeratia a fost data insa si de faptul ca 25 august a fost termen limita si pentru depunerea altor tipuri de declaratii, nu doar pentru drepturi de autor sau PFA. Autoritatile centrale au facut insa o serie de declaratii menite sa linisteasca populatia, anuntand ca persoanele care nu au reusit sa depuna la timp declaratiile nu vor fi penalizate, aceste documente putand fi depuse in toata aceasta saptamana, iar neconcordantele care se pot ivi pot fi refacute.

Prelungire de program
La randul sau, Carmen Radulescu - purtator de cuvant al Casei de Pensii Arges - ne-a declarat ca toate declaratiile vor fi inregistrate, chiar daca se depaseste programul de lucru. „Nu vom lasa pe nimeni sa stea degeaba. Am primit pana acum doar 10 declaratii pentru ca restul oamenilor nu are actele complete. I-am trimis sa isi completeze actele si vor reveni", ne-a declarat Carmen Radulescu. Aglomeratia era insa in toi in jurul pranzului, zeci de persoane dorind sa scape de povara acestor declaratii.
 
„Ne pun pe drumuri"
Multi dintre cei care stateau la coada erau nemultumiti ca au fost pusi pe drumuri. „Nu puteau sa faca retinerile la sursa, a trebuit sa ne puna pe noi pe drumuri! Statul asta isi bate joc de noi!", a fost reactia unui tanar care a venit sa isi depuna declaratia de constributie. „As vrea sa ii vad pe ministri stand la coada. Dar ei nu stau niciodata, ne pun pe noi sa alergam de colo-colo. O bataie de joc, iti vine sa te lasi de treaba. Sa nu mai zica nimeni de ce e munca la negru in floare", ne-a spus o tanara artista. Alte persoane au rasuflat usurate cand au aflat de la Carmen Radulescu faptul ca daca au incheiate declaratii de asigurare cu Casa nu mai trebuie sa faca declaratii de contributie. „Bine, plec, dar sa nu ma trezesc ca iau amenda!", a replicat un batran.

Panica s-a starnit si printre taximetristii care presteaza activitati independente si care erau nedumeriti daca masura li se aplica si lor sau nu. Conform lamururilor specialistilor de la Casa de Pensii si de la Finante, taximetristii care au PFA, dar care sunt si pensionari, nu trebuie sa plateasca nicio contributie in plus.
CURIERUL ZILEI
Pensionarii, mai mulţi decît angajaţii, în Argeş
# Raportul între cele două categorii s-a inversat, în ultimii doi ani
Numărul pensionarilor argeşeni a crescut uşor de la lună la lună, în ultimii doi ani, conform datelor Direcţiei de Statistică. Dacă în trimestrul I din 2008 erau 149.500 pensionari din asigurările sociale de stat, anul acesta, în aceeaşi perioadă, ei ajunseseră la un număr de 152.615, mai mare cu 14% decît al angajaţilor din judeţ (133.948), iar asta înainte de restructurarea aparatului bugetar, care a mai trimite încă o serie de salariaţi la pensie. 
Pe primul semestru al anului, populaţia judeţului a scăzut constant, sporul natural negativ fiind de circa 100 - 200 persoane în fiecare lună. Cheltuiala cu pensiile a crescut şi pentru că pensia medie era, în trimestrul I al anului, de 726 lei, dublă faţă de cea de 359 lei din trimestrul I al lui 2007. În afară de categoria generală a pensionarilor din asigurările sociale, mai există 59 beneficiari de ajutor social de stat tip pensie (în 2007 erau 94), ei primind, în medie, 194 lei - faţă de 105 lei, cît primeau în urmă cu trei ani. De asemenea, mai există veteranii de război, care, ce-i drept, s-au împuţinat, de la 624 în 2007, la 372, iar pensia le-a rămas aproape neschimbată (242 lei acum, cu 3 lei mai mică decît media din urmă cu trei ani), dar şi pensionarii din agricultură: 16.073 acum, faţă de 19.985 în 2007, pensia lor medie fiind de 257 lei, de două ori mai mare decît cea de acum trei ani. Dacă îi socotim şi pe aceştia, numărul total al pensionarilor îl depăşeşete cu peste 25% pe cel al salariaţilor din judeţ.
Argesul se pregateste sa-si premieze Fiii si Cetatenii de Onoare
Propunerile, votate în unanimitate
Consilierii judeţeni au aprobat aseară listele cu propuneri pentru acordarea distincţiilor de Fiu/Fiică al/a Argeşului, respectiv de cea de Cetăţean de Onoare pentru trei categorii profesionale: justiţie, armată, religie. În total au fost votate aproximativ 200 de nume, din care vom reda o parte în ediţia de astăzi. Este vorba despre 15 nominalizări pentru titlul de Cetăţean de Onoare. Faţă de criticile aduse de prefectul de Argeş vizavi de faptul că desfăşurarea Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului nu este un eveniment oportun raportat la această perioadă de criză, foştii lui colegi de partid, consilierii judeţeni democrat-liberali, au fost însă de altă părere, votînd favorabil toate propunerile.
Propunerile pentru Cetatenii de Onoare in domeniul Justitie
1.Crişu Constantin - pensionar - magistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 2. Diaconu Gheorghe - preşedinte Curtea de Apel Piteşti. 3. Gheorghe Sorescu Cornelia - pensionară - magistrat. 4. Onciulescu Nicolae Marcel - pensionar - magistrat. 5. Predescu Constantin -pensionar - avocat. 6. Rotaru Ion - pensionar - magistrat.
Propuneri pentru Cetatenii de Onoare in domeniul Armata
1. Belciug Vasile - col. dr. ing. la Şcoala de Aplicaţie Mihai Viteazul Piteşti. 2. Chiriţă Mihai - gl mr dr Ministerul Apărării Naţionale. 3. Ilina Decebal - gl (r). 4. Pahonţu Lucian - Silvian - gl bg. Născut în 1964, în Lereşti - Argeş, este director al Serviciului de Pază şi Protecţie. 5. Pintilie Gică - gl bg. Născut în 1928, în Erbiceni, jud. Iaşi, stabilit în Argeş din 1973, a fost comandant la Arhivele Militare Piteşti (1973-1987) şi ofiţer cu mobilizarea pe front la Şcoala Militară - Sibiu. 6. Popescu Nicolae - gl bg. (r). 7. Tincă Gheorghe - diplomat.
Propuneri pentru Cetatenii de Onoare in domeniul Religie
. Drăguşin Marin - preot - pensionar. 2. Heroiu Mihai - preot - pensionar. 3. Pîrvu Constantin - preot. Născut în Argeş.
Propuneri pentru Cetateni de Onoare din alte domenii
Van Staden (Ştefan) Maluca Ioana - şef laborator, Institutul Naţional de Cercetare pentru Electrochimie şi Materie Condensată, Timişoara. Născută în Argeş, este doctor în Chimie din anul 1997. A ocupat diverse funcţii: preparator, asistent Catedra de Chimie Analitică, Univ. Bucureşti, senior lector, Catedra de Chimie, Univ. din Pretoria, Africa de Sud. A participat la numeroase conferinţe în ţară şi străinătate. A primit numeroase medalii de aur şi premii pentru brevetele: „Procedeu de realizare a senzorilor stocatici pe bază de porfirine şi pasta de diamant sau grafit pentru determinarea acidului ascorbic la nivel molecular"; „STOC - SENS-CMD" - diagnosticarea cancerului la nivel molecular înainte ca pacientul să fie bolnav clinic, fiind declarată Omul Anului la Salonul de Inventică de la Geneva în 2009. A publicat 11 cărţi şi capitole în cărţi, 163 de lucrări de specialitate ş.a. Are o vechime în activitate de 18 ani.
Se mai pot primi sugestii şi observaţii
Persoanele propuse vor fi supuse dezbaterii publice, urmînd ca listele finale să fie aprobate într-o nouă şedinţă de Consiliu Judeţean. Pînă pe 4 septembrie, cînd va avea lor evenimentul de decernare a diplomelor şi plachetelor omagiale, cetăţenii pot accesa şi veni cu sugestii la toate numele avizate de comisia de specialitate în domeniile respective.
Toate localităţile argeşene intră în curăţenie generală
Fără a fi declarată oficial zi naţională, pe 25 septembrie 2010, voluntarii pro-ecologizare pot să se manifeste în cadrul unei acţiuni de mare amploare privind curăţenia locurilor cu cele mai multe deşeuri. Vorbim aici de spaţiile în care turiştii îşi aşază grătarele, dar şi zone rurale, mai puţin accesibile. De organizarea acestei operaţiuni, popularizate sub numele de Let's Do It Romania, s-au ocupat atît structuri din subordinea Guvernului, cum ar prefecturile, cît şi agenţiile judeţene de mediu.
Proiectul este realizat şi în colaborare cu alte două organizaţii non-guvernamentale, avînd un puternic spirit civic. Pentru o cît mai bună participare, în aceasta sînt angrenaţi toţi primarii din cele 102 localităţi argeşene, cărora li se vor alătura în judeţele lor şi ceilalţi edili. Populaţia care va dori să ia parte la această amplă acţiune de ecologizare va putea să ia cît mai multe detalii de la sediile primăriilor din localităţi. De colectarea deşeurilor se vor ocupa ulterior operatorii regionali, iar dacă ar fi să ne gîndim la acţiunea-pilot care a fost demarată în luna iunie în 30 de localităţi argeşene, am putea face un calcul cu privire la cîţi saci de gunoaie s-ar putea strînge de data aceasta. Astfel, dacă atunci în 30% din judeţ s-au adunat 3.000 de saci, acum este de aşteptat să se strîngă 8.500 metri cubi de deşeuri in tot judeţul. De asemenea, se scontează pe un număr de 6.000 de voluntari, urmînd ca aceştia să aibă la dipoziţie 50.000 de saci. Data pînă la care primarii trebuie să răspundă dacă se vor implica în acţiunea respectivă este 13 septembrie, urmînd să se pună la punct logistica şi infrastructura necesare proiectului. Zonele în care se va acţiona pentru colectarea selectivă a deşeurilor sînt arealele naturale, mai puţin spaţiile urbanizate. Acest proiect a fost iniţiat în 2008 în Estonia, fiind preluat de cinci ţări europene, inclusiv România.    
Turişti mai puţini, dar cu sejururi mai lungi
Pe primul semestru al acestui an, aproximativ 46.000 de turişti s-au cazat în hotelurile, cabanele şi pensiunile din Argeş. Conform datelor Direcţiei de Statistică, 40.000 dintre aceşti turişti au fost români şi doar 6.000 rezidenţi străini. Ei au rezervat în total 94.000 înnoptări - românii 76.000, iar străinii, 17.800. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul de turişti s-a redus cu aproape 5.000, dar cei care au venit au stat mai mult, astfel că au avut cu 1.000 mai multe înnoptări. Cei mai mulţi turişti sînt cazaţi de hotelurile de 4, 3 şi 2 stele din Piteşti (20.000 sosiri, 51.000 înnoptări în şase luni) şi în zona de munte - 16.000 sosiri şi 31.000 înnoptări. Dintre străinii care au vizitat judeţul, cei mai numeroşi au fost francezii (1.373 sosiri şi 4.212 înnoptări), nemţii (860 sosiri, 1.570 înnoptări), italienii (700 sosiri, 1.720 înnoptări), israelienii (310 sosiri, 919 înnoptări), polonezii (274 sosiri, 1.638 înnoptări), belgienii (197 sosiri, 766 înnoptări), austriecii (177/390) şi spaniolii (176/445).    
ARGES EXPRES
PSD vrea să trimită Guvernul Boc acasă
De marţi, în faţa primăriei a fost instalat un cort în care reprezentanţii PSD strâng semnături pentru susţinerea moţiunii de cenzură împotriva guvernului Boc. Ieri dimineaţă a mai fost plasat unul în faţa magazinului Vidraru. "Am instalat aceste corturi, deoarece dorim să intrăm în contact cu oamenii. Vrem să vedem care este reacţia trecătorilor, le explicăm despre ce este vorba... Sunt surprins să constat faptul că oamenii ne dau speranţe că la moţiunea de cenzură din toamnă vom avea câştig. Doar în Curtea de Argeş sperăm să ajungem la 3.000 semnături", ne-a declarat deputatul Mircea Drăghici. În cele două zile pe la corturile roşii din oraş s-au oprit foarte mulţi argeşeni. Oamenii de toate vârstele şi de diferite categorii sociale îşi spuneau părerea în legătură cu actuala politică a României. "În oraş avem peste 2.000 semnături, iar pe colegiu aproximativ 5.000. Aceste date sunt provizorii, încă nu au fost centralizate, deoarece o să mai rămânem câteva zile cu corturile pentru a strânge semnături", a adăugat Constantin Panţurescu, preşedintele executiv PSD, filiala Curtea de Argeş.
Târguri de job-uri
După vacanţa de vară, cei care îşi caută un loc de muncă vor avea la dispoziţie câteva târguri specializate. Cele mai bune oferte se anunţă în sistemul medical. În timp ce bugetarii primesc numai veşti proaste privitoare la disponibilizările decise de guvern, mai sunt şi veşti bune privind organizarea unor burse şi târguri de locuri de muncă. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), "maratonul" burselor de toamnă începe la sfârşitul acestei luni şi continuă şi în luna septembrie.  A opta ediţie a Târgului Internaţional de Cariere Medicale dedicat specialiştilor din Europa Centrală şi de Est va avea loc în România în lunile noiembrie şi decembrie. Evenimentul, care aduce de obicei peste 3.000 de job-uri şi salarii de până la 10.000 de euro, debutează în România, la Cluj-Napoca pe 13, respectiv 14 noiembrie 2010.
Taxele pe proprietate achitate cu zgârcenie
Din impozitele şi taxele pe proprietate bugetul municipal trebuie să adune până la sfârşitul acestei luni suma de 3.746.000 lei. Cu două săptămâni înainte de termenul limită se încasaseră 3.366.560 lei, adică 89,8%. Faptul în sine nu este deloc liniştitor dacă acceptăm realitatea potrivit căreia România este una dintre ţările cu cei mai mulţi proprietari imobiliari. La Curtea de Argeş, din impozitele şi taxele pe clădiri se adunaseră 2.587.441 lei, din care de la persoanele fizice 1.040.831 lei, iar de la cele juridice 1.546.610 lei. Situaţia este asemănătoare şi la terenuri, pentru care persoanele fizice au plătit taxe şi impozite de 276.012 lei, iar cele juridice de 293.917 lei, adică în total 638.517 lei. Din taxele judiciare de timbru s-au colectat 140.601 lei, iar impozitele pe terenurile extravilane 68.588 lei.
Cultură naţională la Domneşti-Argeş
Într-o zi însorită de sfârşit de august, când zorii îşi întredeschideau pleoapele, un grup de scriitori clujeni, membri ai Ligii Scriitorilor Români, a plecat din faţa Teatrului Naţional spre comuna Domneşti din judeţul Argeş pentru a participa la ediţia a III-a a decernării premiilor a Concursului Naţional de Poezie, Proză, Eseu, Teatru Scurt, Epigramă, Pictură şi Fotografie Artistică "PE ARIPI DE DOR DOMNESC".
Autoturismul înfăşurând distanţele pe roţi a lăsat în urmă Clujul, după ce ultima privire aruncată de pe Feleac a păstrat imaginea vie a unei metropole în plină expansiune. Turda ne-a întâmpinat cu amintirea cenuşiului de ciment de pe acoperişuri, pe când Aiudul rememora  o istorie tristă a neamului. Înaintam cu viteză spre Capitala Unirii. Alba Iulia îşi etala trecutul pe dealul cetăţii pe când noi, cei aflaţi în maşină, ne aduceam aminte de unele momente din istoria neamului nostru. Vipia razelor solare ne încălzea spiritele în discuţii aprinse despre trecut şi prezent. Pe neobservate am intrat în fosta Capitală Culturală Europeană. Soarele deja îşi pusese obrazul pe umerii dealurilor din apropiere. Munţii Făgăraşului îşi ascunseseră fruntea într-o scamă de nori, pe când noi admiram furnicarul de oameni de toate vârstele aflaţi la mesele numeroaselor terase de pe bulevardul central.
După o odihnă binemeritată la căminul Centrului Militar din Sibiu, noua zi ne-a întâmpinat cu roua dimineţii. Am plecat lăsând în urmă un oraş încărcat de istorie şi cultură. Valea Oltului ne-a întâmpinat cu clipocitul râului ascuns în ceaţa dimineţii care "macină lumină" în cele 29 hidrocentrale, iar la Mănăstirea Cozia, "Umbra lui Mircea" - "Lumea e în aşteptare... turnurile cele-nalte/ Ca fantome de mari veacuri pe eroii lor jelesc;" (Grigore Alexandrescu - Umbra lui Mircea la Cozia, apărută în "Propăşirea", 7 mai 1844). Lumânările pe care le-am aprins aici au fost numite pentru scriitorii aflaţi pe drumul de lumină al "înălţării spre Dumnezeu".
Judeţul Argeş ne-a întâmpinat cu dealuri molcome încărcate de livezi de meri şi pruni. Turnurile Mănăstirii Curtea de Argeş licăreau în soare ca un salut de "bun venit", amintindu-ne de regii noştri înmormântaţi aici, dar şi de moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia. Înaintam cu viteză spre comuna Domneşti, care în acea zi sfântă de duminică a devenit Capitala Culturii Naţionale. Localitatea de pe dealul pe care şerpuia limba de asfalt se desfăşura de-a lungul râului Doamnei. Livezi întinse de meri împodobeau dealurile înverzite de fâneţe. Străzile comunei Domneşti, viitor oraş, ne-au întâmpinat cu forfota târgului de duminică. Multe autoturisme şi marfă diversă pe străzile şi spaţiul oferit cu generozitate de primăria din localitate.
După ce am parcat cu greutate, datorită mulţimilor de autoturisme, în faţa Casei de Cultură şi a celor trei statui ce omagiază tot atâtea personalităţi ale Domneştilor, ne-au întâmpinat cei doi profesori, George Baciu şi Ion C. Hiru, membrii Ligii Scriitorilor Români, inimoşii organizatori ai concursului şi editori ai revistei de cultură, cu apariţie lunară de mai bine de trei ani, "PIETRELE DOAMNEI". În Casa de Cultură, un adevărat templu al spiritualităţii româneşti, se află un mic muzeu dedicat poetului argeşean Gheorghe Tomozei, fiind expuse lucruri, cărţi şi obiecte aparţinând acestuia, o sală de spectacole ce rivalizează cu oricare sală a unor instituţii de cultură din marile oraşe ale ţării, un birou al redacţiei revistei şi o încăpere de expoziţii. În sală se aflau scriitori, epigramişti, pictori din aproape toate judeţele ţării. Erau prezenţi membri Ligii Scriitorilor din filialele Argeş, Iaşi, Cluj, Bucureşti, Vâlcea, Constanţa, Tulcea, Galaţi etc. Dar erau prezenţi  şi scriitori membrii ai Uniuni Scriitorilor din multe zone ale ţării.
Bucuria noastră a fost că printre premiaţii concursului, al cărui preşedinte de juriu a fost acad. Gheorghe Păun, s-au aflat şi membrii Ligii Scriitorilor, cum ar fi: Adina Enăchescu (Marele premiu - Filiala Ligii Scriitorilor din Vâlcea), împărţind premiul cu Paula Romanescu, membră a Uniunii Scriitorilor, Raveca Vlaşin, (Premiul I la Poezie, membră a Ligii Scriitorilor Români - filiala Cluj). Tovarăşe de drum în această călătorie alături de Titina Nica Ţene, (Premiul II la Poezie, membră a Ligii Scriitorilor Români, filiala Cluj), Vasile Dorin Ghilencea (Premiul III - Proză, membru al Ligii Scriitorilor Români, filiala Argeş), Nic Petrescu (Premiul "Petre Ionescu-Muscel", membru al Ligii Scriitorilor Români, filiala Argeş) şi Steluţa Istrătescu (Premiul "Luca Paul", preşedinta filialei Argeş a Ligii Scriitorilor Români).
Academicianul Gheorghe Păun a înmânat scriitorului Al. Florin Ţene (Preşedintele Ligii Scriitorilor din România) Premiul OPERA OMNIA pentru întreaga sa activitate de creaţie literară şi ca promotor cultural. Laudatio a fost citită de scriitorul George Baciu. Un alt Premiu OPERA OMNIA i-a fost acordat scriitorului, prof. univ. Mircea Bârsilă din Piteşti, membru al Uniunii Scriitorilor.
Această manifestare de înaltă ţinută culturală, organizată de trei ani, se datorează în primul rând celor doi cărturari, Ion C.Hiru şi George Baciu, spunea Al. Florin Ţene în cuvântarea sa, adevăraţi dascăli luminători ai oamenilor din urbea în care trăiesc, şi nu numai. Cei care se străduiesc ca în Domneşti să se facă cultură la nivel naţional, să polarizeze energiile creatoare din majoritatea zonelor ţării, şi prin ţinuta estetică, prin conţinut şi ideile pe care le propagă revista "Pietrele Doamnei", nume  amintind, după cum spunea preşedintele Ligii Scriitorilor Români, de ceea ce zicea Iosua în "Noul Testament": "Luaţi pietre din râul Iordan şi aşezaţi-le ca aducere aminte peste timp". Revista din Domneşti rolul acesta îl are.
Am găsit aici, în cel mai important sat de pe moşia Basarabilor, un adevărat primar - un giuvaer aşezat solid de consăteni în fruntea "Cetăţii", un iubitor de cultură, cu un umor specific domnişanului. Îl cheamă Nicolae Smădu - omul faptelor bune.
Ne-am întors purtând în suflet frumoasele ore ale acestei manifestări de înaltă ţinută cultural-spirituală, care, iată, încet s-au transformat în amintiri ce nu se vor şterge niciodată. Am sosit când luminile Teatrului Naţional ne spuneau "bun venit" şi Clujul trăsese perdeaua albastră  ţesută cu stelele nopţii, pe când luna ca un sloi de gheaţă ce se topeşte ne lumina drumul spre casele noastre.

ARGESUL
Nicolae Dobrin ar fi împlinit astăzi 63 de ani
Pe 26 octombrie 2006 s-a stins din viaţă, pe un pat al Spitalului Judeţean din Piteşti, „Prinţul" din Trivale. Născut pe 26 august 1947, a fost un fotbalist excepţional, iar istoria fotbalului românesc îl reţine ca unul dintre cei mai mari fotbalişti români, un maestru al driblingului şi al fentei, un model în executarea paselor şi a loviturilor libere. A fost ales de trei ori cel mai bun fotbalist al României, în anii 1966, 1967 şi 1971.
A debutat în prima divizie la vârsta de 14 ani şi 10 luni, într-un meci Ştiinţa Cluj - Dinamo Piteşti, dând dovadă de calităţi tehnico-tactice deosebite. A evoluat aproape întreaga carieră pentru echipa F.C. Argeş Piteşti, cu care a câştigat două titluri de campion naţional, în 1972 şi 1979. Dobrin a contribuit decisiv la câştigarea titlului din 1979, înscriind în prelungiri golul victoriei argeşene în faţa contracandidaţilor de la Dinamo Bucureşti. Într-un singur sezon, 1981-1982, a evoluat la altă echipă, C.S. Târgovişte, deşi a avut oferte de la granzii Universitatea Craiova şi Dinamo Bucureşti. A participat la 409 meciuri în prima divizie naţională, înscriind 111 goluri. Ultimul meci în prima ligă a fost F.C. Argeş - F.C. Bihor 2-0, pe 14 iunie 1983.

În echipa naţională a debutat la vârsta de 19 ani, la 1 iunie 1966, cu ocazia meciului R.F.G. - România, terminat cu scorul de 1-0. A îmbrăcat tricoul naţionalei României de 48 de ori, marcând pentru aceasta de şase ori. Ultimul meci pentru echipa naţională a fost România - R.D.G., desfăşurat pe 2 aprilie 1980. S-a calificat, împreună cu echipa naţională de fotbal a României, la Campionatul Mondial de fotbal din Mexic, 1970, unde nu a jucat niciun minut. Angelo Niculescu ştie de ce.
- A fost decorat, post mortem, cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios" în grad de Cavaler, pentru întreaga sa carieră de fotbalist.
Gica Dobrin: „Nu-mi vine să cred că au trecut trei ani"
Soţia regretatului Nicolae Dobrin ne-a declarat ieri că nu a simţit cât de repede s-au scurs cei trei ani de la decesul soţului ei, menţionând că au fost ani de zbucium: „Nu-mi vine să cred ce repede a zburat timpul, parcă ieri ne pregăteam de înmormântare. Deja au început de astăzi să sune telefoanele, aşa cum sunau şi în vremea când Gicu al meu era printre noi. Mâine (n.r., astăzi) vom merge cu toţii la cimitir, membrii familiei, prietenii, pentru a-i aprinde o lumânare. Uitaţi, amintirile mă năpădesc deja, când sunt acasă îmi revin în minte toate amintirile petrecute alături de soţul meu timp de 41 de ani şi mă apucă plânsul. Acum toată dragostea pe care o nutresc faţă de Gicu se revarsă faţă de Şcoala de Fotbal care-i poartă numele. Lângă acei copii îmi găsesc refugiul şi ei mă fac să uit de durere, dar când ajung acasă nu-mi pot stăpâni lacrimile, mă văd singură şi îmi vine să ţip de durere. Cu toate acestea, pot spune că Dumnezeu a fost foarte darnic cu mine, din clipa în care am venit pe lume. Am avut o soartă fericită, m-am căsătorit de tânără cu cine mi-a fost drag şi m-am bucurat din plin de viaţă. Iar acum îmi bucură sufletul nepoata mea, Daniela, era lumina ochilor lui Gicu, o lua cu el când era observator, o adora. Vă spun cu mâna pe inimă că am fost şi sunt un om protejat de bunul Dumnezeu".
Ivănică a marcat pentru Dobrin
După cum se ştie deja, F.C. Argeş s-a calificat în şaisprezecimile Cupei României graţie celor două goluri marcate de Dănuţ Ivănică, omul meciului cu C.S. Mioveni. Pentru eroul jocului, faptul că a punctat de două ori a avut o însemnătate aparte. „Cineva acolo sus mă ocroteşte şi mă ajută", spunea după joc fotbalistul alb-violet. Cine era acel cineva? Ei bine, marele Nicolae Dobrin a fost mentorul lui Ivănică, care n-a uitat că peste două zile de la acest meci mentorul său şi-ar fi serbat ziua de naştere. A 63-a... Cu gândul la nea Gicu, Dănuţ Ivănică şi-a „executat" adversarii la foc automat în minutele 34 şi 36. Bucuros pentru calificare, Ivănică mai spunea după meci: „Am jucat cu gândul la domnul Dobrin; joi ar fi împlinit 63 de ani şi am vrut să-i cinstesc memoria mentorului meu, pe care nu-l voi uita niciodată!"
Propuneri pentru Cetăţenii de Onoare ai Argeşului şi Muscelului
Consiliul Judeţean Argeş a aprobat, în şedinţă extraordinară, propunerile pentru acordarea titlurilor de Fiu/ Fiică al/a Argeşului şi Cetăţeni de Onoare ai judeţului. La această a patra ediţie a Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului se vor acorda distincţii personalităţilor din domeniile Justiţie, Armată şi Religie. De asemenea, a fost acceptată, ca excepţie, la insistenţele preşedintelui CJ Argeş, Constantin Nicolescu, având în vedere că provine din domeniul cercetării şi nici nu are deja 20 de ani de vechime în câmpul muncii, acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Argeşului omului de ştiinţă Van Staden (Ştefan) Raluca Ioana. Anul acesta, fiind născută la Câmpulung, Ioana Van Staden a primit şi titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului pentru premiul I obţinut la Salonul Internaţional de Invenţii pentru descoperirea unei soluţii în diagnosticarea cancerului la nivel molecular înainte ca pacientul să fie bolnav clinic.

Propunerile pentru Fiu/Fiică al/a Argeşului pot fi văzute şi pe site-ul www.cjarges.ro. Toate propunerile sunt supuse dezbaterilor publice, lista finală urmând a fi aprobată în cadrul unei şedinţe festive în jurul datei de 3 septembrie.
Iată şi propunerile pentru Cetăţeni de Onoare ai judeţului.
Propunerile pentru Cetăţenii de Onoare în domeniul Justiţie
1. Crişu Constantin - pensionar, magistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
2. Diaconu Gheorghe - preşedinte Curtea de Apel Piteşti
3. Gheorghe Sorescu Cornelia - pensionară, magistrat
4. Onciulescu Nicolae Marcel - pensionar, magistrat
5. Predescu Constantin - pensionar, avocat
6. Rotaru Ion - pensionar, magistrat
Propuneri pentru Cetăţeni de Onoare în domeniul Armată
1. Belciug Vasile - col. dr. ing. la Şcoala de Aplicaţie „Mihai Viteazul" Piteşti
2. Chiriţă Mihai - gl. mr. dr. la Ministerul Apărării Naţionale
3. Ilina Decebal - gl. (r)
4. Pahonţu Lucian-Silvian - gl. bg.
5. Pintilie Gică - gl. bg.
6. Popescu Nicolae - gl. bg. (r)
7. Tinca Gheorghe - diplomat
Propuneri pentru Cetăţeni de Onoare în domeniul Religie
1. Drăguşin Marin - preot, pensionar

2. Heroiu Mihai - preot, pensionar
3. Pîrvu Constantin - preot
Propuneri pentru Cetăţeni de Onoare în alte domenii
Van Staden (Ştefan) Raluca Ioana - şef laborator, Institutul Naţional de Cercetare pentru Electrochimie şi Materie Condensată, Timişoara.
La această ediţie, veteranii de război vor primi Diplome de Recunoştinţă.
6.000 de voluntari aşteptaţi la marea curăţenie generală din Argeş!
Ieri, reprezentanţii proiectului "Let's Do It, Romania!" s-au întâlnit cu reprezentanţii guvernului în teritoriu - Prefectura Argeş - şi cu o parte dintre societăţile, asociaţiile şi autorităţile implicate în proiect până la această dată (ISU Argeş, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Argeş, Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş). Primăriile din peste 92 de localităţi ale judeţului Argeş vor fi implicate în data de 25 septembrie, pentru acestea fiind asigurate transportul, firmele de salubritate, colectorii şi reciclatorii.

Dacă în prima parte a acţiunii-pilot iniţiate de cei care stau la cârma acestui proiect s-au adunat la începutul lui iunie 2.500 de voluntari în 30 de localităţi din Argeş, ei bine, de data aceasta, speranţele pentru 25 septembrie sunt peste aşteptări. Peste 6.000 de voluntari sunt aşteptaţi să radă gunoiul de pe harta judeţului Argeş în 92 de localităţi. Acţiunea din iunie a fost considerată un adevărat succes, datorită numărului de 3.000 de saci de gunoi colectaţi. Pentru că Instituţia Prefectului Argeş este principalul partener al asociaţiei care stă în spatele acestui proiect naţional (Asociaţia Ecosassist), prefectul Gogu Davidescu s-a arătat încântat de proiect şi a încurajat cetăţenii să devină voluntari: „Am convingerea că vom ajunge în toate şi că ni se vor alătura cât mai mulţi cetăţeni care să alterneze plăcerea de a curăţa cu plăcerea de a face un bine naturii, căci dincolo de acţiune stă plăcerea de a curăţa natura."

Dintre membrii echipei „Let's Do It, Romania!", invitaţi recent la Radio France International, au luat cuvântul ieri Mircea Preduţ, coordonator regional de sud, şi Georgiana Curea, coordonator comunicare Piteşti. Mircea Preduţ este pentru prima dată implicat într-un proiect ecologic, el are încredere în ţară, în oameni şi în acest proiect care schimbă mentalităţi. De la echipa care-i pune la treabă pe români am mai aflat că pentru ziua cea mare din 25 septembrie este nevoie de peste 6.000 de voluntari, 55.000 de saci şi de peste 6.000 de perechi de mănuşi cu care să se radă deşeurilor de peste 8500 metri cubi.
CJ a dat bani pentru mâncare şi utilităţi la spitale
Ca să nu apară disfuncţionalităţi majore
După cum era de aşteptat, preluarea spitalelor de către administraţiile locale, în condiţiile în care o parte din veniturile de pe acest trimestru au fost mutate pentru următorul, iar cheltuielile au fost reduse, creează o presiune care cu greu poate fi gestionată. CJ Argeş a fost nevoit să intervină financiar la Spitalul Brădet şi Spitalul Judeţean, susţinând o parte din cheltuielile cu hrana şi utilităţi astfel încât spitalele să îşi poată doza banii de care mai dispun şi activitatea să un fie blocată. Chiar dacă preşedintele CJ Argeş, Constantin Nicolescu, a precizat că încă nu sunt probleme cu asigurarea medicamentelor, spitalele din judeţ sunt tot la limita funcţionării. „Din ce nu avem ni se mai ia. Ni s-a redus bugetul la toate capitolele, inclusiv la salarii, personal şi cheltuieli. Avem probleme importante generate de necesităţile din spitalele pe care le-am preluat. Din nefericire, nu putem interveni cu fonduri prea importante, pentru că Guvernul ne-a redus cheltuielile. Chiar şi ultimele evenimente au dovedit că sunt multe de rezolvat în spitale. Sunt instalaţii învechite şi, dacă mai sunt şi suprasolicitate, sunt riscuri să se întâmple astfel de situaţii prin toate spitalele. Sursele financiare pentru asigurarea funcţionării sunt la limită. Nu vorbesc aici de medicamente. Cazarea pacienţilor lasă mult de dorit. Dar vreau să subliniez că a trebuit să dăm bani la Spitalul Brădet şi la cel Judeţean pentru că nu le mai ajungeau nici de mâncare şi pentru o parte din utilităţi, astfel încât fondurile care le-au rămas să fie dirijate acolo unde era mai mare nevoie. Din nenorocire, după toate îngrădirile venite de la Guvern, reducerile cheltuielilor materiale pe total la CJ Argeş sunt de 45%. Dacă aveam măcar posibilitatea să distribuim fondurile dintr-o parte în alta, tot era bine", a precizat Nicolescu.

Experiment inedit la Piteşti
Conducerea Primăriei Piteşti a anunţat ieri că unul dintre obiectivele sale prioritare este acela ca locatarii fiecărui apartament în parte să plătească pentru utilităţi exact atât cât consumă. Pentru aceasta, însă, este nevoie de implementarea unui sistem de facturare individuală şi de regândire a sistemului de alimentare cu energie termică şi apă caldă în blocuri. Ideea este ca reţelele să fie „trase" pe casa scării, iar de aici alimentarea apartamentelor să se facă individual, pe orizontală. Pentru a dovedi eficienţa sistemului, municipalitatea va alege în cel mult două săptămâni un bloc în care stau cu precădere pensionari buni-platnici şi în care gradul de debranşare este redus. Mare parte din cheltuieli vor fi suportate de termoficare. Sistemul ar putea fi extins şi la celelalte blocuri din Piteşti dacă va exista interes, însă investiţiile vor fi realizate în baza unui parteneriat. Pentru blocurile unde nu se înregistrează datorii, municipalitatea va suporta cheltuielile legate de manopera aferentă lucrărilor de schimbare a circuitelor interioare.
Pas important spre aprobarea legii parteneriatului public-privat
Senatul a adoptat legile privind parteneriatul public-privat, iar acestea ar urma să intre în vigoare dacă vor fi promulgate de preşedintele ţării.
Legea parteneriatului public-privat este una dintre cele mai importante pentru investitori şi administraţii deopotrivă, având în vedere că autorităţile nu mai dispun de fondurile necesare realizării tuturor proiectelor propuse. O aplicaţie foarte la îndemână generată de această lege este construirea de autostrăzi, de exemplu.
Conducerea Primăriei Piteşti a atras atenţia în repetate rânduri de-a lungul vremii cu privire la necesitatea unei asemenea legi care să ajute la dezvoltarea unor proiecte locale cum ar fi parcările sau chiar o serie de servicii publice.
Legea adoptată de Senat stabileşte modul de finanţare a proiectelor realizate prin parteneriat public-privat, repartizarea riscurilor între domeniul privat şi cel public, precum şi înfiinţarea, în cadrul Ministerului Finanţelor, a unei Unităţi Centrale pentru Coordonarea Activităţii de tip Parteneriat Public-Privat (UCCPPP).
Mai mulţi bani în piaţă
Semne bune pentru economia vlăguită a ţării! Astfel, conform datelor furnizate de Banca Naţională a României, numerarul în circulaţie se cifra, la sfârşitul lunii iulie 2010, la 26,929 miliarde lei, în creştere cu 3,2% faţă de iunie 2010 şi cu 10,1% faţă de iulie 2009. Asta înseamnă că sunt mai mulţi bani în piaţă, după o perioadă lungă în care banii parcă se evaporaseră pe fondul crizei economice şi financiare. Mai mulţi bani în piaţă înseamnă şi o uşoară creştere a consumului. Masa monetară în sens larg, care mai include şi alte instrumente financiare (împrumuturi din operaţiuni repo, acţiuni/unităţi ale fondurilor de piaţă monetară, titluri de valoare negociabile cu maturitatea de până la doi ani inclusiv), a fost la sfârşitul lunii iulie 2010 de 192,349 miliarde lei. Faţă de luna iunie 2010, aceasta s-a diminuat cu 0,7% (minus 3,2% în termeni reali), iar în raport cu iulie 2009 masa monetară a crescut cu 6% (minus 1% în termeni reali).
Depozitele populaţiei şi firmelor au scăzut
Pentru prima dată după mult timp, depozitele bancare ale populaţiei şi firmelor au scăzut în iulie cu 1,3% faţă de luna precedentă. Totuşi, ele au crescut cu 5,8% comparativ cu aceeaşi lună de anul trecut, la 167,9 miliarde lei, în contextul unei reduceri lunare mai accentuate a economiilor în valută ale populaţiei. „De vină" pentru această situaţie este perioada de vară în care cetăţenii nu au renunţat la concedii, motiv pentru care au apelat la rezervele din bănci. În restul anului, însă, s-a constatat o puternică tendinţă de economisire, pe fondul temerii crescute faţă de evoluţia economică a ţării. Depozitele în valută, exprimate în lei, ale gospodăriilor populaţiei au crescut faţă de iulie anul trecut cu 16,6% (exprimate în euro au crescut cu 15,6%), iar cele ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 1,5% (exprimate în euro au avansat cu 0,7%).