Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 23 noiembrie 2009 continuare

CURIERUL ZILEI
COMENTARII LA CALD ALE POLITICIENILOR
Rezultatele sondajelor de opinie publicate de CCSB şi Insomar au fost comentate asearã, la cald, şi de liderii organizaţiilor politice din Argeş. Deşi au încercat sã mascheze prin-tr-un pahar de şampanie, dezamãgirea pentru scorul obţinut s-a citit pe faţa social-democraţilor argeşeni. O atitudine dezolantã au avut şi democrat-liberalii, pe care i-am gãsit ascultînd, parcã, obosiţi dupã o zi de muncã, rezultatele sondajelor de opinie. Atît pentru unii, cît şi pentru alţii, PNL va fi prada rîvnitã pentru atingerea procentajului cîştigãtor în turul al doilea.   
Nicolescu: „Ne aşteptam la un 34%"
Constantin Nicolescu, liderul PSD Argeş: „Mircea Geoanã trebuie sã se comporte normal pentru turul al doilea de scrutin. Recunosc cã ne aşteptam sã luãm un scor de 34% şi tot sper ca, la numãrãtoarea finalã, sã luãm un procent din ãsta. Prin ce s-a fãcut acum, rãmîn la ideea cã aceste secţii speciale nu îşi au rostul. Dupã informaţiile mele, în Argeş, Mircea Geoanã are undeva între 49-50%, Traian Bãsescu între 28-30%, iar Crin Antonescu între 20-22%, cu o prezenţã la vot de 55-57%".
Pendiuc: „Nu PSD a fãcut turism electoral"
Tudor Pendiuc, vicepreşedinte PSD Argeş: „Rezultatele sînt oarecum aşteptate, dar sînt şanse sã se îmbunãtãţeascã dupã numãrãtoarea voturilor. Pentru turul doi, principala mãsurã care trebuie luatã de PSD şi de Mircea Geoanã, ca acesta sã învingã, este cea privind împiedicarea turismului electoral, extrem de periculos, care a fost practicat astãzi (n.r. - ieri). Vã spun foarte clar cã acest turism electoral nu a fost practicat de reprezentanţii PSD. A doua mãsurã care trebuie luatã este ca membrii şi simpatizanţii PSD sã nu se lase pe o automulţumire, aşa cum s-a întîmplat în turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2004. Ar trebui o activitate cel puţin la fel de susţinutã ca pînã acum şi, sigur, cu unele corecţii în ceea ce priveşte atragerea sau scoaterea la vot a mai multor cetãţeni. Mircea Geoanã constituie o alternativã viabilã, realã la ceea ce existã acum, şi românii apreciazã acest lucru. Nu în ultimul rînd, probabil cã vor conta negocierile care se vor purta între PSD şi PNL, şi, sigur, cu celelalte partide politice, Sorin Oprescu şi ceilalţi. Rãmîn la pãrerea cã principala mãsurã care trebuie luatã este împiedicarea turismului electoral, de care sînt dezamãgit. Sînt convins cã diferenţa infimã dintre cei doi este datã de acest turism electoral".
Corbu: „Sînt cele mai puţin fraudate alegeri"
Iulian Corbu, vicepreşedinte PD-L Argeş: „Legat de rezultate, este un succes cã referendumul a fost validat. Reformarea Parlamentului este pe drumul cel bun. Legat de alegerile prezidenţiale, e cel mai bun rezultat al unui candidat din partea PD-L de pînã acum, cum la fel pot sã spun despre candidatul PNL cã are cel mai bun rezultat din istorie, iar marele perdant pentru mine este candidatul PSD la preşedinţie. Pentru turul doi, ne vom mobiliza, vom învãţa din greşelile de la acest tur şi vom reuşi ca Traian Bãsescu sã fie preşedinte. O soluţie pentru ieşirea din crizã în aceastã perioadã este un guvern de dreapta, nu existã soluţii pe partea stîngã, cu mãsuri populiste. Ne-am înţeles foarte bine cu peneliştii din Argeş, cred cã aici Crin Antonescu va avea undeva la 16%. Din ce cunosc, la nivel local, atît PD-L, cît şi PNL mai degrabã ar face o alianţã, decît sã meargã cu PSD. Oare credeţi cã electoratul PNL va vrea sã voteze cu Geoanã?". „Dupã pãrerea mea, sînt cel mai puţin fraudate alegeri din judeţul Argeş de pînã acum", a mai spus acesta, neexcluzînd o astfel de practicã. Liderul PD-L Argeş nu a fost prezent asearã la sediul organizaţiei judeţene, ci la Bucureşti, la sediul central al partidului.
Miuţescu: Voturile PNL s-ar da numai contra premier
La sediul organizaţiei judeţene, liderii liberali au întîmpinat resemnaţi, nu dezarmaţi, rezultatul candidatului lor, Crin Antonescu. „Sînt un pic dezamãgit, recunosc, speram sã intre în turul II", a fost reacţia lui Andrei Gerea faţã de cei prezenţi. „Bãsescu mai are o singurã şansã: premier liberal înainte de turul doi", a observat Adrian Miuţescu. Cînd un ziarist i-a atras atenţia cã „PD-L deja a început sã gîdile PNL", reacţia lui Iani Popa a fost: „Da, dar acum noi nu mai gîdilãm". Liberalii i-au ascultat însã îndemnul de a continua numãrãtoarea paralelã. Într-adevãr, trebuie spus cã, pe parcursul zilei, unele institute de sondare au arãtat o tendinţã acceleratã de recuperare a diferenţei între locurile 2 şi 3, pe la ora 17 ele fiind deja despãrţite de numai 1 procent, iar sociologic se putea anticipa deja o rãsturnare a clasamentului pînã la ora 21, pe baza voturilor tinerilor. La ora 19 însã, diferenţa era totuşi de 10% între Geoanã şi Crin, acesta acuzînd conducerea institutelor de dezinformare. 
VICEPRIMARUL DIN ŞTEFÃNEŞTI, PRINS TRANSPORTÎND ALEGÃTORI LA VOT
Viceprimarul din Ştefãneşti, Ion Mihalcea (PSD), a primit, ieri, o amendã în valoare de 25.000 de lei, sub acuzaţia cã transporta cetãţeni din Ştefãneşti la vot, la solicitarea acestora. Potrivit purtãtorului de cuvînt al Inspectoratului de Poliţie Argeş, „acesta fãcea taximetrie, fãrã a avea licenţã de transport". În primã instanţã, poliţia nu a putut stabili dacã viceprimarul ar fi încercat sã influenţeze direct votul alegãtorilor, persoanele transportate intrînd la audieri. Dacã se va stabili cã tentativa acestuia a fost de a determina cetãţenii sã voteze cu partidul pe care îl reprezintã, încadrarea lui juridicã se va schimba. Pînã la proba contrarie, „suspiciunea de turism electoral nu se confirmã", a acreditat subinspectorul Robert Radu. Întrebat dacã a fost implicat în vreun incident pe parcursul zilei de ieri, Ion Mihalcea a negat, spunînd doar cã a transportat douã persoane, pe socrul şi pe cumnatul sãu, la secţia de vot, însã nu a primit nici o amendã. „Se poate primi amendã fãrã sã ţi se facã un proces-verbal?", s-a arãtat acesta mirat. Edilul a mai precizat cã a avut o discuţie cu agenţii de poliţie, afirmînd cã reclamaţia care i s-a fãcut a venit din partea PD-L. Maşina cu care Mihalcea transporta persoane era luatã în leasing de un cetãţean care i-o dãduse altuia, ca acesta din urmã sã i-o împrumute viceprimarului PSD. În ceea ce priveşte procesul-verbal de primire a amenzii, aceasta „va intra în debit la primãrie", a completat purtãtorul de cuvînt al IPJ Argeş. Conform unor date neoficiale, persoanele transportate la vot au fost identificate ca simpatizînd cu PSD. 

BÃTRIN DE 79 DE ANI, ACUZAT DE VOT MULTIPLU

Deşi poliţiştii au desfãşurat nenumãrate acţiuni în cadrul cãrora au informat oamenii despre riscul care îi paşte dacã încalcã legea electoralã, problemele nu au întîrziat sã aparã. Ieri dimineaţã, un bãrbat de 79 de ani, din comuna argeşeanã Bîrla, s-a ales cu dosar de cercetare penalã din cauza faptului cã a încercat sã introducã în urna de vot douã buletine ştampilate.   
„A fost o eroare"

Cei care asigurau buna desfãşurare a procesului de votare în cadrul Secţiei 236 au observat cã un bãtrînel încearcã sã introducã în urnã douã buletine de vot, ambele ştampilate în dreptul aceluiaşi reprezentant. Pentru cã era vorba de o suspiciune de vot multiplu, preşedintele secţiei a anunţat imediat poliţia. Oamenii legii s-au deplasat la locul indicat şi l-au identificat pe bãrbat. El se numeşte Niculae Sanda, are 79 de ani şi este din Bîrla. Pensionarul argeşean a spus cã nu şi-a dat seama cã are douã buletine identice: „Nu mi-am dat seama cã sînt douã buletine identice şi cã nu trebuie sã le ştampilez pe amîndouã. Am ajuns la 79 de ani sã rãspund în faţa poliţiei eu, care niciodatã nu am avut probleme cu legea. Nu am fãcut nimic cu intenţie, a fost o greşealã, o întîmplare". Aceeaşi variantã a expus-o şi vicepreşedintele secţiei de votare, Petre Constantin: „Este foarte probabil sã fie vorba despre o greşealã de-a mea, sã îi fi dat omului douã buletine de vot. Nu a fost absolut nimic fãcut cu rea intenţie, pur şi simplu, aşa s-a întîmplat".

Soţia îl apãrã

Şi soţia lui Niculae Sanda era convinsã cã este vorba de o greşealã: „Omul meu nu a avut niciodatã probleme cu legea, nu a fost niciodatã la poliţie. Chiar îmi spunea dimineaţã, pînã sã plecãm de acasã, cã nu ar trebui sã mai votãm noi, ãştia mai bãtrîni, cã nici nu ştim cum se face, nici nu mai vedem bine. De unde sã ştie el pe ce pune ştampila acolo? Noi sîntem bãtrîni, nu avem nici carte şi nici nu ştim ce trebuie sã facem. Eu nici nu mã duc sã votez", susţinea femeia. 

 S-a ales cu dosar penal
Cu toate acestea, bãtrînul s-a ales cu dosar de cercetare penalã, fiind acuzat cã a încercat sã fraudeze procesul de vot prin introducerea de bilete multiple în urna de vot. Cazul lui a fost înaintat Parchetului de pe lîngã Judecãtoria Costeşti. Dacã va fi gãsit vinovat, Niculae Sanda riscã sã fie arestat pentru o perioadã cuprinsã între 6 luni şi 3 ani sau sã fie amendat şi sã i se suspende dreptul de a mai vota. Nici vicepreşedintele secţiei de votare nu este scãpat de orice grijã. Oamenii legii urmeazã sã stabileascã dacã acesta i-a dat bãtrînului intenţionat cele douã buletine.

Ipotezã vehiculatã:
Locţiitorul secţiei de votare, finul prefectului de Argeş

Despre incidentul de la Bîrla s-au vehiculat însã şi alte variante. Cea mai gravã dintre ele este cea potrivit cãreia vicepreşedintele secţiei de votare din Bîrla, care ar fi pus la dispoziţia alegãtorului de 79 de ani douã buletine de vot, ar fi finul prefectului de Argeş. În legãturã cu aceastã ipotezã, Gogu Davidescu a declarat cã „este o înscenare a primarului şi a soţiei şefului de post", explicînd cã a luat legãtura cu BEJ Argeş, pentru a i se confirma dacã locţiitorul secţiei de votare respective este ruda lui. Potrivit prefectului, Biroul Judeţean, în urma verificãrilor, l-a informat cã din biroul electoral al secţiei de votare nu face parte finul sãu, Davidescu spunînd însã cã, în momentul în care a avut loc incidentul, acesta, Petre Constantin (coincidenţã cu numele locţiitorului biroului secţiei de votare?!), s-a aflat acolo ca martor. Mai mult, prefectul de Argeş susţine cã se doreşte implicarea numelui lui în acest caz, pentru a se face „o legãturã între mine şi tentativele de fraudare a alegerilor". Davidescu a mai precizat cã va veni cu dovezi care sã arate cine sînt autorii situaţiei respective. La rîndul lui, primarul din Bîrla, pesedistul Ion Neacşu, a afirmat cã, în afarã de incidentul în care a fost implicat bãtrînul de 79 de ani, „a mai avut loc un caz similar, cei care ar fi încercat sã fraudeze alegerile fiind simpatizanţi ai PD-L". Edilul s-a arãtat înverşunat pe faptul cã preşedinţii celor cinci secţii de votare permanente, dar şi cel al secţiei speciale, din comuna Bîrla, nu sînt persoane propuse de el, ci „sînt numai oameni de la PD-L". Neacşu a mai spus cã „nu e vorba de nici o înscenare, cea care mi-a sesizat incidentul respectiv fiind Emilia Dincã, reprezentanta PSD în biroul secţiei. Aceasta a observat cã locţiitorul biroului şi finul prefectului sînt una şi aceeaşi persoanã. Îl cunosc pe Constantin, cã a fost PD-L-ist. De ce nu a fost pus unul neutru? De ce n-a dat buletine decît la oameni despre care se ştia cã sînt simpatizanţi ai PD-L? La noi, la ţarã, se cunosc oamenii care cu care voteazã".   

S-AU CÃLCAT ÎN PICIOARE SÃ VOTEZE!
Ieri dimineaţã, o datã cu deschiderea urnelor, am plecat într-un rond prin comunele din împrejurimile oraşului, încercînd sã luãm pulsul votului şi sã verificãm în ce mãsurã acuzele de tentativã de fraudã electoralã pe care principalii competitori şi le-au tot aruncat se confirmã. Ca de obicei, lumea normalã a fost mult mai liniştitã decît clameazã liderii politici la tetevizor, însã nu au lipsit nici incidentele, dar unele minore, în comparaţie cu ce se preconiza.
 Nu toţi au optat şi pentru referendum
La Secţia de Votare 253 din Bradu, pe la 11.30, alegãtorii stãteau la coadã, sã poatã intra pe rînd sã-şi exprime opţiunea. Conform preşedintei acestei secţii, Maria Manolache, pînã la ora 10, din 1.968 de persoane înscrise pe listele electorale se prezentaserã 147, dar dintre acestea, 128 au votat şi la referendum.
 Dupã scrutin, la pescuit pe lac
Dacã mulţi dintre cetãţenii din Bradu se înghesuiau sã stea la coadã la votare, alţii se relaxau la pescuit, pe un lac din centrul localitãţii. Cei cîţiva pescari amatori aşteptau marea capturã, dar aceasta se lãsa greu prinsã. „Am prins vreo trei peştişori, de azi de dimineaţã. Nu pescuiesc din necesitate, ci mai mult din plãcere. Am fost şi la votare, dar nu vã pot spune cu cine am votat, cã e treaba mea", ne-a zis unul dintre ei. Altul ne-a spus cã nici nu avea cum sã voteze, fiindcã avea buletinul expirat şi era tare dezamãgit de cum stau treburile prin comuna lui: „La noi, în loc sã se investeascã banii în comunã, se cheltuiesc pe excursii şi chefuri". „Eu mã aştept sã nu mai fure pentru ei şi sã nu mai doarmã în Parlament! Nu am cum sã-i mai votez pe ãştia de acuma, cã i-aş tãia cu mîna mea! Pînã nu va veni Vadim Tudor la putere, nu se face nimic. Dar şi în spatele ãstuia sînt numai hoţi, aşa cã mari speranţe nu-mi pun în nici unul. Eu nu mai am serviciu de douã luni şi îmi caut peste tot, dar nu am gãsit nimic. M-am judecat pentru un teren 14 ani  şi acum am ajuns la CEDO", ne-a declarat Ion Nuţã.
 Bãsescu, pe toţi stîlpii din comunã
De cum intrai în Bradu, nu puteau sã nu-ţi atragã atenţia afişele electorale puse pe toţi stîlpii şi pe toate gardurile, din care Traian Bãsescu îţi zîmbea larg. De peste tot te urmãrea imaginea lui Bãsescu, iar în apropierea secţiilor de votare, afişele se înteţeau.
 Ruxandra Dragomir a votat la Bradu
Le secţia specialã de votare aflatã la Primãria Bradu, destul de mare agitaţie. Cîteva zeci de oameni, printre care o parte de etnie rromã, stãteau la coadã pe scãrile primãriei, pentru a vota. În faţa secţiei, mai multe maşini fãceau ture de observaţie. Preşedintele acestei secţii, Silviu Fãgãraşu, ne-a spus cã, pînã pe la 11.30, îşi exercitaserã dreptul la vot peste 80 de persoane din localitãţi ca Merişani, Davideşti, Segarcea, Craiova, Cãlineşti şi chiar din Constanţa. Ni s-a spus cã în comunã erau programate şi cîteva nunţi şi cã aceasta era una dintre explicaţiile pentru numãrul destul de mare de votanţi la aceastã secţie specialã. Tot aici, era aşteptatã sã aparã pentru a vota şi preşedinta Federaţiei Române de Tenis,  Ruxandra Dragomir, cumnata primarului din Bradu,  Florin Frãticã. Aceasta şi-a fãcut apariţia alãturi de soţ, de sorã şi de cumnat, edilul fãcîndu-i loc prin mulţimea care stãtea la coadã de mai bine de o jumãtate de orã pentru a intra la urne.
 Bãtrînã însoţitã în cabina de vot
La Secţia Nr. 2 din Bradu, pînã la ora 11,din 1.300 de alegãtori înscrişi pe liste, se prezentaserã 300. O bãtrînã de 84 de ani a intrat în cabina de vot însoţitã de fiul ei. Membrii secţiei ne-au spus cã bãtrînei i s-a permis sã intre în cabinã însoţitã, deoarece are probleme de sãnãtate şi nu vede bine. La ieşire, femeia a spus: „Ce sã votez, maicã? Am votat sã avem cu ce trãi, sã aibã toatã lumea de mîncare".
 ALBOTA
Electorii nu s-au îngrãmãdit la secţii
Spre deosebire de Bradu, la Albota era multã linişte, atît la secţiile de votare normale, cît şi la cea specialã. Doar 20 de persoane din alte localitãţi veniserã sã-şi exprime votul. „Nu avem cazuri suspecte. Au venit oameni care şi-au mai fãcut case pe aici, dar nu au apucat sã-şi facã mutaţie la noi, sau nici nu vor, pentru cã au domiciliul stabil tot în oraş. Cum e frumos afarã şi oamenii sînt veniţi aici, la ţarã, nu s-au mai dus pînã la Piteşti. Am avut şi pe cineva cu buletin de Maramureş. Lucreazã aici, în comunã. În rest, nu am avut incidente", ne-a declarat un membru al comisiei din secţia specialã. Evident, secţia era dotatã şi cu camerã de supraveghere, care nu era însã foarte vizibilã, fiind pusã chiar lîngã un ursuleţ de pluş, care pãrea astfel cã filmeazã.
 Alegãtorii n-au vrut sã le rãspundã operatorilor de sondaj
La ieşirea de la urne din secţiile gãzduite de grãdiniţa Albota, doi operatori de sondaje ai CCSB, Compania de Cercetare Sociologicã şi Branding, le-au cerut oamenilor sã le dea, sub protecţia confidenţialitãţii, informaţii despre vot. „Foarte puţinã lume ne-a rãspuns însã la întrebãri!", a fost concluzia celor doi reprezentanţi ai firmei. De altfel, nici pentru presã oamenii nu prea au vrut sã vorbeascã, evitînd sã recunoascã pe cine au votat, de teama rãzbunãrilor, probabil. 
 Preşedinta BEJ, pe urmele lui Frãticã
Peşedinta BEJ, judecãtoarea Irina Lazãr, se pare cã avea informaţii sigure cã primarul Frãticã se afla la secţia specialã de votare în acel moment, deşi nu trecuserã nici 10 minute de cînd acesta ajunsese, pentru cã a coborît din maşinã hotãtîtã, iar primul la care s-a oprit a fost primarul, pe care l-a luat la rost pe un ton extrem de ferm. „Ce cãutaţi aici?", a fost întrebarea. Florin Frãticã a încercat sã-i rãspundã, dar se pare cã doamna judecãtoare nu pusese întrebarea pînã la capãt, fiind deranjatã de faptul cã acesta a întrerupt-o. „În ce calitate şi ce puteţi verifica dumneavoastrã, ca primar, într-o secţie de votare?"  Primarul din Bradu a încercat sã-i replice cã a venit doar ca sã supravegheze ca totul sã fie în regulã, pentru cã, potrivit interpretãrilor sale, legea îl obligã, însã preşedinta BEJ nu s-a lãsat intimidatã. „Vã rog, dacã îmi permiteţi, domnul e cumnatul meu şi m-a însoţit!", a intervenit Ruxandra Dragomir. „Dumneavoastrã cine sînteţi?", a întrebat Irina Lazãr. „Numele meu este Ruxandra Dragomir şi sînt cumnata domnului primar!". „Şi ce, e cumva minor, nu poate vorbi singur?", a fost replica preşedintei BEJ. În timp ce Irina lazãr îl întreba din nou ce cautã în secţia de votare, Florin Frãticã i-a întors spatele şi l-a chemat pe reprezentantul PNG-ului, sã vinã ca sã-i dea pachetele cu mîncare pe care le adusese. „Aveţi diurnã, de ce trebuie sã vã dea primarul mîncare?", a întrebat doamna. Urmãtorul meci l-a disputat cu preşedintele secţiei de vot care, deşi ne spusese cu cîteva minute mai devrme cã nu are nici o problemã, a gãsit subit cîteva motive pentru a se plînge. „Dacã nu mã înşel, şi mã bazez pe memoria mea vizualã, nu e prima datã cînd participaţi la alegeri. Ar trebui sã ştiţi cã, în ziua alegerilor, primarii şi viceprimarii nu au ce cãuta în secţiile de votare. Dacã sînt situaţii excepţionale, sunaţi la BEJ, şi ce ţine de BEJ se ocupã BEJ, ce ţine de Prefecturã, comunicãm la Prefecturã. În nici un caz la primar! În nici un caz primarul nu semnaleazã nereguli, semnalãrile de aceastã naturã le fac cetãţenii. Am primit asemenea semnale, vizavi de prezenţa primarului Frãticã, de azi dimineaţã şi pînã acum, în mai multe secţii de votare din întrega comunã!". În aceste condiţii, preşedintele secţiei a încercat sã-i distragã atenţia de la reproşurile pe care i le fãcea cãtre faptul cã locţiitorul desemnat nu se prezentase la post şi cã, din acest motiv, munca membrilor comisiei era îngreunatã. „Dacã nu aveţi locţiitor, nu e nimic, legea spune cã puteţi funcţiona cu minimum 5 membri. Dacã cumva încercaţi sã-mi ridicaţi o problemã la schimb, vã spun cã ar fi trebuit sã informaţi BEJ. Aţi fãcut aşa ceva?" Nervos, preşedintele secţiei a replicat cã a sunat la dl Voica, lucru ce l-a fãcut din nou sã parã în necunoştinţã de cauzã, pentru cã domnul respectiv este şeful Serviciului Juridic al Prefecturii, neavînd nici o legãturã cu BEJ. Un alt lucru ce se pare cã a enervat-o rãu pe preşedinta BEJ a fost faptul cã, ieri dimineaţã, pe toate posturile TV, primarul Frãticã îşi aroga meritele de a fi montat camera de supraveghere din secţia specialã, în condiţiile în care acest lucru a fost fãcut de Prefecturã. Faţã de toate neregulile constatate, preşedinta Irina Lazãr a evitat sã emitã vreo pãrere, declarînd la plecare cã deciziile se vor lua la BEJ, cu toţi membrii, nu numai de o singurã persoanã, adicã numai dumneaei. 
CURTEA DE ARGEŞ
 Şi în Oraşul Basarabilor s-a stat la coadã
La Curtea de Argeş, alegerile prezidenţiale s-au desfãşurat sub semnul normalitãţii, fãrã sã fie notate incidente majore. Încã de la prima orã, cetãţenii au venit la urne în numãr mare, iar la ora 16, prezenţa la vot era de 31,5%. Mai precis, din cele 29.770 de persoane cu drept de vot din Curtea de Argeş, se prezentaserã la urne 9.388. Pe raza municipiului au fost amenajate 16 secţii de vot, ca şi la celelalte alegeri, şi o secţie de vot specialã. La ora 18, prezenta la urne depãşea 44%.
 275 de deţinuţi, la cabine
Deţinuţii închişi la Penitenciarul Colibaşi, cu drept de vot, şi-au putut exprima şi ei opţiunile electorale. Astfel, de la Penitenciarul Spital Colibaşi au  votat 34 de persoane, iar din Penitenciarul Colibaşi - 273. În Penitenciarul Colibaşi au avut posibilitatea sã-şi exercite dreptul de vot 273 persoane private de libertate, care nu şi-au pierdut drepturile electorale prin hotãrîre judecãtoreascã definitivã. Dintre acestea, 241 au ales sã voteze. Nu s-au înregistrat incidente, întreaga activitate fiind coordonatã de reprezentanţii Biroului de Votare Nr. 158 Mioveni. 
 ITALIA
Argeşenii din Peninsulã au mers la urne
Mulţi dintre argeşenii plecaţi la muncã în Italia s-au prezentat, ieri, la urne. Încã de la prima orã s-au dus la secţiile de vot, cu speranţa într-un viitor mai bun. „Chiar dacã nu mai sîntem în România de mulţi ani şi trãim în Roma, sufletul nostru este acasã, lîngã cei dragi. Pentru noi conteazã ce se întîmplã în ţara în care ne-am nãscut şi de aceea evenimentele din România le urmãrim cu interes. Sîntem abonaţi la canalele de televiziune româneşti şi astfel sîntem la curent cu tot ce se întîmplã în ţarã. Am venit cu toţii sã votãm, cu speranţa cã le vom oferi copiilor şi nepoţilor care au rãmas acasã un viitor frumos, cu locuri de muncã şi linişte", a declarat Viorel Mitrea, un bãrbat din Curtea de Argeş, care locuieşte în Roma de şapte ani. În Italia au fost aşteptaţi la vot 167.600 de români. Pînã la ora 14.00, în cele 55 de secţii de vot din Peninsulã se prezentaserã la urne 6.200 de români. Cele mai aglomerate secţii de vot au fost cea din Roma, de la Accademia di Roma, şi Secţia Consularã a Ambasadei, unde prezenţa era aproximativ dublã, comparativ cu ultimele douã scrutinuri.
S-a stat la coadã zeci de minute, însã argeşenii au vrut cu tot dinadinsul sã arate cã le pasã de viitorul României. „Chiar dacã pe noi nu ne afecteazã direct, am vrut sã venim şi sã votãm", ne-a spus Anca Avram, o tînãrã care trãieşte în Roma. Mihaela şi Gheorghe Sinca sînt din Curtea de Argeş şi, de mai bine de opt ani, s-au stabilit în Roma. Cu toate cã trãiesc departe de ţarã, sînt conectaţi permanent la ce se întîmplã acasã şi, ieri, s-au dus sã voteze. „Secţia unde noi am votat a fost la Accademia di Roma. Am fost surprinşi de numãrul mare de români care stãteau la coadã, sã voteze. Pentru noi, sã mergem la vot reprezintã o datorie faţã de cei care au rãmas acasã. Este un drept al nostru sã ne exprimãm opinia. Noi am votat cu gîndul la copiii noştri care au rãmas în ţarã, sã le oferim un viitor mai bun, cu locuri de muncã şi un trai liniştit", ne-a declarat Mihaela Sinca. „Chiar dacã locuim departe de copii, de rude, nu înseamnã cã nu ştim ce se întîmplã în România. Din acest motiv am venit sã votãm. Nu vrem sã ajungem strãini de ţara unde ne-am nãscut", a adãugat Gheorghe Sinca. 
 Mesaj pe telefonul mobil
La prima orã a dimineţii, alegãtorii au început sã primeascã mesaje pe telefonul mobil, în care candidatul liberal Crin Antonescu îi invita la vot. „Vino, vino la vot! Ajutã-mã sã trec de Geoanã în turul I, ca sã trecem cu toţii de Bãsescu în turul II. Crin Antonescu", se menţiona în textul mesajului, trimis în reţeaua Vodafone. 
 Microbuzele cu pasageri, verificate de poliţişti
La intrarea în Piteşti dinspre Podul Viilor, douã echipaje de  la Poliţia Rutierã opreau toate microbuzele de transport în comun. Poliţiştii verificau  foile de parcurs ale şoferilor, orele de plecare şi de venire, dacã li se tãiaserã bilete cãlãtorilor şi dacã se respectau traseele menţionate în documentele de transport. Toate datele erau trecute într-o evidenţã specialã şi comunicate la un dispecerat. Oamenii legii ne-au spus cã în acel punct de control nu a fost înregistrat nici un incident şi nu a fost gãsitã nici o maşinã care sã fi fost suspectatã de turism electoral.
Aglomeraţia i-a fãcut pe alegãtori sã renunţe
La secţia specialã de la Spitalul Judeţean Argeş, unii dintre cei veniţi sã voteze nu au mai fãcut acest lucru pînã la urmã, supãraţi cã nu se lucreazã eficient. Ca şi în celelalte cazuri, cetãţenii cu domiciliul în altã localitate au fost nevoiţi sã completeze declaraţii pe propria rãspundere cã nu au mai votat în altã parte, ceea ce a fãcut ca timpul de aşteptare sã fie mai mare. Totuşi, cei care au fost determinaţi sã voteze au fãcut-o. Printre aceştia se numãrã şi doamna Pîrvu, care a spus cã a pus ştampila pe Sorin Oprescu, „fiind singurul candidat independent care pare a se gîndi la noi, la oameni". Nu la fel s-a comportat Gheorghiţa Dumitru, din comuna Rociu, care nu a considerat cã meritã sã aştepte „atîta la coadã, mai ales cã sînt operatã. Trebuia sã avem voie sã intrãm primii noi, bolnavii", a arãtat femeia. 
 BASCOV
Listele erau vraişte
Afluenţã foarte mare de votanţi a fost în prima parte a zilei în majoritatea secţiilor de vot din Bascov. Oameni de toate vîrstele, familii întregi, chiar şi cu copii mici, persoane de vîrsta a treia, tineri formau cozi de o lungime impresionantã, aşteptînd sã intre în salã. Cu toate acestea, oamenii aşteptau liniştiţi sã le vinã rîndul, fãrã sã se impacienteze. „Am stat vreo 10 - 15 minute, nu am cronometrat exact! Dar nu e nici o problemã, aşteptãm!", ne-a declarat o doamnã care se pregãtea sã intre în sala de votare din Şcoala Nr. 1 Bascov. Problema majorã cu care s-a confruntat aceastã comisie a fost faptul cã listele electorale le-au sosit amestecate total. „Nu sînt pe strãzi, nu sînt în ordine alfabeticã, nu au nici o logicã! De fiecare datã cînd vine un om, cãutãm prin toatã lista. Din cauza aceasta, întîrziem destul de mult şi lumea crede cã noi creãm haos şi aşteptare, dar nu avem nici o vinã. Listele le-a fãcut Evidenţa Populaţiei", ne-a explicat preşedinta secţiei. Pînã la ora 14.00, aici votaserã mai mult de 400 de persoane, din 1.536 de alegãtori arondaţi. Oricum, cu toate inconvenientele, prezenţa la vot a fost, ieri, în Bascov, una extrem de bunã, comparativ cu alte alegeri. La ora 14.00, în majoritatea secţiilor votaserã deja, în medie, aproximativ 35% dintre alegãtori.
 Voia sã ia buletinele cu motocicleta
Tot la Bascov s-a înregistrat şi o situaţie cel puţin ieşitã din comun. Preşedintele secţiei de vot de la Glîmboc, avocat de meserie, a venit sîmbãtã la întîlnirea cu colegii, cînd trebuia sã ia buletinele de vot, îmbrãcat în motociclist, cu costum de piele, cascã fumurie şi cu motorul din dotare. El a vrut sã transporte şi buletinele pînã la secţie tot pe motocicletã, dar nu l-au lãsat poliţia şi primarul. Imediat ce a ajuns la Glîmboc, a spus cã pleacã pînã acasã, sã îşi închidã geamurile, şi apoi a dispãrut. La 8 seara, impacientaţi, colegii lui au anunţat BEJ şi, cînd se pregãteau sã facã proces-verbal pentru a înregistra incidentul, omul a apãrut. Ieri dimineaţã însã, cu 10 minute înainte de a se deschide votarea, a sunat şi a anunţat cã nu mai vine, pentru cã a fãcut accident cu motocicleta pe Valea Oltului. În aceste condiţii, conducerea BEJ a decis ca preşedinte de secţie sã rãmînã locţiitoarea. Dupã ce au fãcut cercetãri, reprezentanţii primãriei şi ai BEJ au constatat cã omul respectiv are ceva probleme psihice, întrebarea care se pune fiind cum de a fost acceptat pe lista pentru preşedinţi, listã ce ar trebui sã fie compusã din persoane respectabile şi, mai ales, cu discernãmînt.
REZULTATELE BEJ ARGEŞ, DUPÃ ÎNCHIDEREA URNELOR
 În raport cu cei 540.000 de cetãţeni cu drept de vot, prezenţa la urne în Argeş pentru alegerea preşedintelui, la secţiile permanente, a fost de 57,73% (faţã de media pe ţarã de 53,52%). Ca şi structurã a votului, în mediul urban, prezenţa la urne a fost de 55,73%, iar în mediul rural de 59,73%. În cele 104 secţii speciale organizate la nivelul judeţului, pentru alegerile prezidenţiale s-au prezentat 14.759 de alegãtori.
În ceea ce priveşte referendumul, la secţiile permanente s-au prezentat 54,79% dintre argeşeni (comparativ cu 50,16% la nivel naţional), în mediul urban fiind acumulate 52,29% din sufragii, iar în mediul rural 57,28%. În secţiile speciale, referendumul a fost votat de 13.763 de alegãtori.

ARGES EXPRES

PENTRU A VOTA - NICOLAE DIACONU A STAT LA COADĂ

Primarul Nicolae Diaconu şi-a făcut apariţia la Secţia de votare nr. 125 de la Şcoala Generală "Carol I" în jurul orelor 11.00. Cu toate că în incinta unităţii şcolare zeci de persoane aşteptau nerăbdătoare la coadă, acest lucru nu l-a speriat pe primul edil şi, la rându-i, a aşteptat liniştit şi cu zâmbetul pe buze să-şi exercite dreptul constituţional. Înainte de a veni Nicolae Diaconu, la Secţia nr. 125 s-a prezentat şi Gheorghe Alecsei, care votase la o altă secţie. Primarul Nicolae Diaconu a precizat următoarele: "Am votat pentru reaşezarea instituţiilor statului pe locul pe care îl merită, pentru separarea clară a puterilor statului, pentru respectarea Constituţiei şi pentru a se respecta voinţa tuturor cetăţenilor".

PERICOLUL DE LÂNGĂ BLOCURI A FOST ÎNDEPĂRTAT

Acţiunile salariaţilor Serviciului Public de Gospodărie Comunală de tăiere a unor arbori de pe raza municipiului au continuat şi vineri. Astfel, în zona Posada, locatarii unor blocuri au depus mai multe cereri la primărie pentru ca unii copaci din faţa imobilelor unde locuiau să fie tăiaţi. "Oamenii se temeau că aceşti pomi ar putea să le pună viaţa în pericol şi le afecteze locuinţele, deoarece sunt foarte bătrâni şi pot să se rupă atunci când bate vântul mai puternic", au declarat reprezentanţii Serviciului Public de Gospodărie Comunală. După ce au primit aprobarea inspectorilor de Mediu, dar şi a conducerii Ocolului Silvic Curtea de Argeş, angajaţii SPGC au trecut la tăieri răşinoaselor. Lemnul de foc rezultat va fi dus la sediul serviciului, iar ulterior se va face un tabel cu persoanele defavorizate din municipiu care vor primi lemne pentru încălzirea locuinţei.

„PROMISIUNI, PROMISIUNI SI IN REALITATE MINCIUNI"

Ne-a scris recent o lungă scrisoare  dl. Constantin Raţă, intitulată "Promisiuni, promisiuni şi în realitate minciuni". Asemeni multor români, şi domnia sa e nemulţumit de ceea ce s-a petrecut în ţara noastră după revoluţie şi consideră că principala responsabilitate trebuie trecută în contul politicienilor. "Pe vremea comuniştilor - scrie cititorul nostru - lozinca era: Punem baza pe sărăcime, ne aliem cu clasa mijlocie şi luptăm contra chiaburimii şi a moşierimii! Azi, partidele pun baza pe cei cinci sute de sugative (cred că se referă la parlamentari - nota mea) şi alte două mii de îmbogăţiţi, ne aliem cu micii întreprinzători şi comercianţi şi luptăm contra sărăcimii, muncitori şi ţărani".
După cum se vede, dl. Constantin Raţă, vechi lucrător la Hidrocentrale, rămâne adeptul luptei de clasă despre care am învăţat şi eu în anii de şcoală. Dumnealui observă, pe bună dreptate, că numărul celor aflaţi în suferinţă după schimbările din 1989 este într-o continuă creştere. Faţă de România socialistă, avem azi câteva milioane de locuri de muncă în minus, lucrătorii sunt prost plătiţi, iar multe pensii sunt de mizerie. Nici în vremea lui nea Nicu nu curgea pe Argeş la vale lapte şi miere, era tot apă tulbure şi murdară, însă măcar atunci opulenţa mai-marilor zilei nu era afişată ostentativ ca acum. Pentru că, să fim cinstiţi, şi în socialism au fost destui oameni amărâţi şi alţii cu bani şi putere, ce-şi făceau de cap.
Cititorul nostru acuză pe politicieni că fac promisiuni neonorate. Foarte adevărat, am putea zice că e o întrecere socialistă pentru cine promite mai multe. Orice politician cât de mărunt se apucă fără ruşine în a promite soarele şi luna de pe cer, doar-doar va ieşi consilier sau primar. Sigur că dacă urcă în ierarhie, şi promisiunile cresc pe măsură. Cât despre înfăptuirea lor, v-aş aminti, d-le Constantin Raţă, o vorbă înţeleaptă de-a fraţilor noştri franţuji: "Promettre c'est noble, tenir c'est bourgeois!", aşa că până s-or înfiinţa burghejii ăştia şi pe la noi, mai avem de aşteptat!
Dar spuneţi-mi, vă rog, înainte nu se minţea? Şi încă cum! Aduceţi-vă aminte de uriaşele recolte pe care, cu mândrie revoluţionară, ţăranii cooperatori le raportau conducerii superioare de partid şi de stat, personal tovarăşului. Sau milioanele de tone de fier, cărbune, petrol etc., pe care le producea eroica noastră clasă muncitoare. Unde naiba erau toate astea, nu ştia nimeni! De fapt, nu erau decât minciuni sfruntate, altminteri n-ar fi explodat mămăliga în decembrie 1989.
De aceea, domnule Constantin, aş zice că deşi şi-au schimbat părul, din păcate, politicienii şi-au păstrat năravul. Mai mult, s-au spurcat şi la alte fineţuri, luate de prin străinătăţuri, dar sincer v-aş ruga să-mi răspundeţi: e mai bună dictatura? Eu nu cred. Democraţia presupune, fără discuţie, multe neajunsuri, dintre care minciunile electorale par nişte glumiţe nevinovate, dar să nu uităm niciodată că alternativa la ea este dictatura. Cu tot ceea ce înseamnă ea şi am convingerea că într-o viaţă lungă ca a dumneavoastră,s-au petrecut destule tragedii ca s-o regretaţi...

„DECENIUL BASESCU"

Traian Băsescu este, fără îndoială, politicianul român care a parcurs cel mai spectaculos traseu - de la (fost) căpitan de navă, la preşedinte de republică. Personalitatea sa complexă şi contradictorie şi-a pus amprenta asupra ultimului deceniu. Aşa cum deceniul precedent a fost dominat de Ion Iliescu, următorul i-a aparţinut, practic în totalitate, celui care "deşi nu i-a plăcut", mai vrea un mandat.
Traian Băsescu a apărut pe firmament încă din 1990, când a fost promovat în cadrul Ministerului Transporturilor ca director general, pe baza cunoştinţelor acumulate nu doar pe puntea navelor pe care le-a condus, ci şi a acelor dobândite ca reprezentant al României la Anvers, iar apoi ca secretar de stat. În 1991 a devenit ministru al Transporturilor. Ca deputat, între 1992 şi 1996 a avut de răspuns la întrebările procurorilor, pe tema evaporării flotei. În 1996 a demisionat din Parlament pentru a se pune la dispoziţia procurorilor - fiind primul gest de acest fel din politica românească. Câteva luni mai târziu, după alegeri, a redevenit ministru al Transporturilor în cadrul guvernelor CDR, în care s-a remarcat ca unul dintre cei mai incomozi demnitari - lui datorându-i-se, practic, demisia lui Ciorbea. A colaboarat excelent cu comodul Vasile, care i-a lăsat pe mână aspectele practice ale negocierilor cu organizaţiile financiare internaţionale.
Soarta sa părea, însă, pecetluită, în 2000, când Partidul Democrat s-a salvat cu dificultate de la ieşirea din scena parlamentară. A apărut, surprinzător, în ultimul moment, printre candidaţii la funcţia de primar general, pe care a câştigat-o la mustaţă, printr-un finiş exploziv. De aici începe "deceniul" său: aproape cinci ani, la Primăria Capitalei, s-a bucurat de o mediatizare excepţională, presa văzând în el unica formă de rezistenţă a unei Opoziţii neputincioase în faţa tăvălugului pesedist. Lupta sa cu Consiliul General dominat de adversari s-a transformat într-o legendă haiducească, lipsa de performanţă fiind pusă cu regularitate pe seama acestei situaţii. Speculând cu abilitate acest atuu, i-a convins pe bucureşteni să-i mai acorde un mandat, pe care l-a şi obţinut în dauna lui Geoană. După ce Stolojan a creat Alianţa D.A., a lucrat intens la consolidarea acesteia şi i-a preluat controlul după ce liberalul a capotat din cauza stresului şi a şantajelor niciodată dovedite. A abordat alegerile generale şi prezidenţiale din 2004 în stilul său de forţă, lansând alarme false şi alertând populaţia în faţa pericolului "ticăloşirii" generale. A câştigat, ca şi în 2000, alegerile prezidenţiale printr-un finiş mai bun decât al lui Năstase, finiş care a stârnit semne de întrebare asupra rolului listelor suplimentare, care n-a fost lămurit nici până astăzi.
A doua jumătate a "deceniului Băsescu" s-a consumat la Cotroceni, într-o atmosferă aproape pemanentă de tensiune şi de confruntări cu aliaţii şi cu inamicii de tot felul. Singur împotriva tuturor, Băsescu se bazează, acum, în demersul pentru un nou mandat, pe o structură de partid disciplinată şi pe o opoziţie conjuncturală care şi-a dovedit neputinţa coordonării încă de la episodul suspendării.
Peste două săptămâni, de Moş Nicolae vom afla dacă acesta i-a pus lui Băsescu în ghete un nou mandat, sau dacă deceniul său rămâne deceniu.

MIRCEA GEOANĂ, FAVORIT ÎN CURSA PREZIDENŢIALĂ

Aceasta este convingerea exprimată de către liderul PSD Argeş, Constantin Nicolescu, la conferinţa de presă de vineri, susţinută alături de deputatul Mircea Drăghici, primarul Nicolae Diaconu şi consilierul local Constantin Panţurescu la sediul organizaţiei locale. Scorurile estimate pentru Mircea Geoană au fost de 34-36% faţă de 31-32% pentru Traian Băsescu la nivel naţional şi 45-48% în Argeş la primul tur, iar pentru cel de-al doilea, de 54-55%, "fără emoţii" Constantin Nicolescu i-a asigurat pe cei prezenţi că PSD va da noul preşedinte al României în 6 decembrie şi a confirmat faptul că sunt deja antamate negocieri pentru noul guvern cu actuala majoritate parlamentară, excluzând pe moment PD-L. "O nouă coaliţie de guvernare între PSD şi PD-L, aşa cum e acum, nu este posibilă". Câteva ore mai târziu, în ultima confruntare a primilor trei candidaţi (conform sondajelor), Mircea Geoană a spus clar că vizează o colaborare la guvernare cu PNL.

VICEPRIMARUL A VOTAT PENTRU COPILUL SĂU
Costinel Vasilescu, viceprimarul municipiului Curtea de Argeş: "Am votat pentru familia mea, şi în mod special pentru copilul meu, deoarece aş vrea să terminăm cu mentalitatea românească prin care cu toţii gândim că îi facem un bine copilului dacă-i lăsăm o casă şi o maşină. Eu vreau pentru fiul meu o ţară democratică, liberă, curată, unde să poată să muncească şi să câştige bine, astfel încât să poată să ducă o viaţă decentă. La referendum am votat pentru o eficientizare a Parlamentului".

ALEGĂTORI DE PESTE HOTARE

La Secţia specială de votare nr. 132, amplasată la Şcoala Generală "Carol I", corpul de lângă Parchet, s-au prezentat la urne cetăţeni din afara localităţii şi de peste hotare. Astfel, Marinel Ioana (foto), ambasadorul României în Venezuela şi-a exprimat votul la secţia specială. Alături de domnia sa s-a mai prezentat Paul Moscovici, cu dublă cetăţenie, română şi venezueleană, căruia nu i-a fost permis iniţial să voteze pe motiv că nu avea buletinul de identitate asupra sa, ci doar paşaportul. "Prietenul nostru a întâmpinat ceva dificultăţi. Legea spune că cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot vota pe baza buletinului de identitate sau a paşaportului. Aici, lucrurile au fost înţelese puţin altfel şi i s-a cerut buletinul, ceea ce el nu a avut. Ne-am interesat la Biroul Electoral Judeţean şi la Biroul Electoral Cental şi am rezolvat problema. Omul a putut vota în cele din urmă!", a declarat ambasadorul Marinel Ioana.

ARGEŞENII DIN ROMA, LA VOT

Concitadinii aflaţi la muncă în străinătate şi-au exercitat dreptul democratic de vot în număr mare. Excepţie nu au făcut cei din Roma, care s-au prezentat în număr mare la cele două secţii deschise în "Cetatea eternă", una la Academia Română şi una la ambasada ţării noastre. Gheorghe şi Mihaela Sinca, Constantin Şorici, Viorel Mitrea şi mulţi alţii ne-au declarat că au votat pentru copiii lor rămaşi în ţară, pentru un trai şi o viaţă mai bună şi liniştită.

INTERES ARGESEAN

GROPILE DIN ASFALT, ASTUPATE CU O ZI ÎNAINTE DE ALEGERI

Pe strada Nevers, în spatele Poştei, pe strada Despina Doamna, pe Progresului, pe strada Locotenent Pavelescu, iar enumerarea poate continua pe câteva pagini, gropile din asfalt sunt foarte multe. Oricine trece frecvent pe aceste artere ştie exact dimensiunile craterelor din asfalt, pentru că, oricât de bun şofer ai fi, e imposibil să nu intri măcar o dată în ele. Dacă aţi trecut vineri, însă, pe aceste străzi, v-aţi dat seama că s-a întâmplat ceva. Craterele au dispărut!! Bine, nu toate, că nu se poate să avem şosele perfecte, dar unele dintre cele mai mari au fost astupate. Fix înainte de alegeri.
Vă amintiţi de campania de la alegerile locale, când în săptămâna de dinainte de alegeri lucrau de zor cei de le Serviciul Public, îmbrăcaţi frumos în salopete noi, cu numele instituţiei şi al primăriei scris mare pe spate?! Aşa se pare că s-a întâmplat şi acum. Presa a scris despre gropile din asfalt un an întreg, dar bani şi disponibilitate s-au găsit brusc, înainte de alegeri. Există şi o altă parte. „Asfaltul electoral" s-a stricat foarte repede. Să ne ferească Dumnezeu să mai avem parte de astuparea gropilor doar înainte de alegeri. Următoarele sunt peste doi ani şi jumătate!

COZI LA SECŢIILE DE VOTARE, OAMENI CARE HABAR NU AU CE ÎNSEAMNĂ REFERENDUM

Ieri, municipiul a fost mai animat ca niciodată. Agitaţia de pe străzi a fost cea din miezul verii, când Mânăstirea aduce lume multă duminica la slujbă. Prin şcoli, la fel. Alegerile i-au scos pe argeşeni din case şi i-au trimis la secţiile de vot la care erau arondaţi. Au fost aceleaşi ca la europarlamentare şi la parlamentarele de anul trecut, dar cozile au fost mai mari. Întrebările pe care reporterii noştri le-au adresat cetăţenilor au scos la iveală faptul că, dacă pentru preşedinţie oamenii ştiau clar cine candidează şi au votat oarecum în cunoştinţă de cauză, referendumul a fost o mare nebuloasă pentru cei mai mulţi.
 Probabil că mulţi dintre dumneavoastră aţi votat şi ştiţi cum s-a procedat. Cetăţenii erau întrebaţi dacă votează şi la referendum, iar răspunsurile erau invariabile - „Păi, dacă tot am venit, hai să votez şi la acela...Cum să votez", întreba senin, câte un alegător de pe strada Tarniţa sau Groape. „Cum vrei mata", sosea răspunsul, prompt, al membrilor secţiei de votare.
Nea Ion locuieşte pe Cuza Vodă, iar duminică la ora 10 a stat cuminte la coada de la Şcoala 4, ca să voteze. A votat, apoi am stat de vorbă cu el. „Am văzut că aţi votat pentru referendum. Ştiţi ce înseamnă cuvântul acesta, pentru ce aţi votat", întrebăm. „Am votat pentru baza materială a ţării....am votat ca să avem guvern...nu ştiu doamnă pentru ce, dar am votat". Acesta este, cu mici variaţii, răspunsul pe care reporterii Interesului Argeşean l-au primit ieri.
Ce au votat argeşenii
„Nu prea s-a mai înghesuit lumea la urne ca astăzi. Nu mă gândeam să stau la coadă să votez. Însă, e bine, poate se mai schimbă ceva în ţara asta", spune Gheorghe Berja, în vârstă de 48 de ani. Din păcate, există şi persoane care nu ştiau prea multe lucruri despre organizarea alegerilor. „Mamă, la vârstă mea nu mai am ce să aleg. Nici nu am ştiut că trebuie să merg la vot. Să se ducă tinerii că ei au viitorul în faţă. Când am ieşit de la biserică am auzit că trebuie să votăm. O să mă duc şi eu, dar nu m-am hotărât cu cine votez", spune Filofteia Popescu, în vârstă de 87 de ani.
Ce au votat aleşii locali
În jurul orei 11.00 primarul Nicolae Diaconu s-a prezentat la secţia de la Şcoala Generală Carol I şi după ce a aşteptat la coadă câteva minute bune a şi votat. „Am votat pentru o schimbare în bine şi pentru respect între instituţiile statului. Vreau ca în viaţa noastră de acum înainte să se reflecte lucrurile pe care ni le dorim cu toţii", a declarat edilul.
Viceprimarul Costinel Vasilescu a votat la ora 12.00 la secţia de vot de la Casa de Cultură. „Am votat pentru viitorul familiei mele, gândindu-mă în primul rând la băiatul meu. Vreau să îi las copilului meu o ţară democratică, liberă, curată  acolo unde poate să muncească oamenii şi să ducă un trai decent. Am votat şi la Referendum, pentru o eficientizare a Parlamentului României", a spus viceprimarul Costinel Vasilescu.
Preşedintele PDL Curtea de Argeş, Gheorghe Alecsei s-a prezentat la urne la ora 08.30. „Am votat cu sufletul deschis, cu gândul că o reformă structurală deosebită trebuie să aibă loc în perioada următoare. Avem 20 de ani de când lucrurile nu au fost schimbate în mod deosebit şi începând cu anul acesta au început multe reforme care trebuie să meargă mai departe. Am ales cu gândul la cetăţenii din Curtea de Argeş, care merită un trai bun", a declarat Gheorghe Alecsei.
Argeşenii din Italia s-au prezentat în număr mare la urne
Mihaela şi Gheorghe Sinca sunt din Curtea de Argeş s-au stabilit de câţiva ani în Roma-Italia. Ieri de dimineaţă au mers, alături de alţi români, să aleagă noul preşedinte al României. „Secţia de vot a fost la sediul Academiei Române din Roma. Am fost surprinşi de numărul mare de români care au venit să îşi exercite de vot. Încă de la ora 07.00 s-a stat la coadă. Noi am votat cu gândul la copiii noştri care au rămas în ţară, să le oferim un viitor mai bun, cu locuri de muncă şi un trai liniştit", ne-a declarat Mihaela Sinca. 
Până ieri la ora 16.00, se prezentaseră la urne 9.388 de locuitori din municipiu, adică un procent de aproximativ 31%. 
Pronosticuri
La ora la care citiţi aceste rânduri se ştie cine va intra în turul al doilea. Vineri după amiază, i-am solicitat preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş un pronostic. Dacă a avut sau nu dreptate, dumneavoastră aţi aflat deja. Iată ce credea Constantin Nicolescu în ultima zi de campanie electorală
Turul I -     PSD între 34% şi 36%
                    PDL între 31% şi 32%
Turul II -     PSD între 54% şi 55%
Supiciuni de vot multiplu la Băiculeşti
Mai multe persoane din Bogaţi, Albota şi Costeşti sunt suspectate că au votat şi în secţiile la care sunt arondate, dar şi la secţia specială din comuna Băiculeşti. Totul a pornit de la o sesizare făcută de un consilier local din Băiculeşti, care a semnalat faptul că un număr însemnat de persoane din alte localităţi au votat la secţia specială numărul 221. "În acest caz există suspiciuni de vot multiplu. Se fac verificări, pe baza codurilor numerice personale şi a listelor de alegători, pentru a se stabili situaţia de fapt", a declarat Robert Radu, purtătorul de cuvânt al IPJ Argeş. Dosarul a fost înaintat pentru soluţionare Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeş. 
ARGESUL
FINALA: BĂSESCU - GEOANĂ
Votanţi record în Argeş
Până la ora 19 participaseră la vot 49,97% dintre alegători pentru alegerile prezidenţiale, 47,21% în mediul urban şi 53,77% în mediul rural. Argeşul era clasat pe locul 9 în topul judeţelor, cu 54,43% prezenţă la urne, dintre care 51,39% în mediul urban (locul 8 pe ţară) şi 57,48% în mediul rural (locul 10 pe ţară). Până la aceeaşi oră, 46,84% dintre românii cu drept de vot şi-au exprimat opţiunile la referendum - 44,13% în mediul urban şi 50,57% în mediul rural. Argeşul a ocupat locul 8 pe ţară, cu 51,68% prezenţă la vot, respectiv 55,25% în mediul urban (locul 9) şi 48,11% în mediul rural (locul 8). La secţiile speciale, pentru preşedinte au votat la nivel naţional 429.946 alegători, dintre care 13.709 au fost în Argeş, care s-a clasat pe locul 3 în ţară. La nivel naţional, la referendum, la secţiile de votare speciale s-au prezentat 396.485 de alegători, iar Argeşul a fost clasat tot pe locul 3, cu 12.798 de alegători. Traian Băsescu şi Mircea Geoană intră în turul doi, iar Crin Antonescu şi P.N.L. vor decide viitorul preşedinte, pe 6 decembrie, conform
exit-poll-urilor comandate de principalele televiziuni la ieşirea de la urne.
 Ieri, agitaţie mare în & inapoi la lista de articole