Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 23 martie 2011

MIERCURI, 23 MARTIE 2011
CURIERUL ZILEI
Finanţare de la Guvern
În urma solicitãrilor continue care au existat între primarii argeşeni, Consiliul Judeţean şi Guvern, autoritãţile locale vor primi o finanţare de aproximativ 10 milioane lei, care sã asigure atît lucrãrile începute, cît şi restanţele care sînt de platã. La baza alocãrii bugetare au stat HG 577, dar şi Ordonanţa 7, prin care sînt vizate lucrãri de infrastructurã. Astfel, prin HG 577, vor fi acordate 3 milioane de lei pentru finalizarea lucrãrilor de canalizare, 7 milioane lei pentru drumuri, 7,7 milioane lei tot pentru drumuri, dar ca sume restante. Tronsoanele de drum care vor intra în lucru sînt cel de la Rociu, dar şi cel de la Bogaţi
. Cît priveşte lucrãrile de canalizare, sînt vizate 13 astfel de lucrãri, care vor fi realizate în 12 localitãţi (Nucşoara, Cicãneşti, Mioarele, Rîca, Coşeşti, Godeni, Albeştii de Argeş, Ungheni, Valea Iaşului, Vedea, Valea Mare Pravãţ, Boteni). Totalul finanţãrii este de 7,7 milioane lei. Pe partea de extindere reţea alimentare cu apã, aici este vorba de alocarea a 3,3 milioane lei prin OUG nr. 7. Consiliul Judeţean va primi bani şi pentru bazele sportive, respectiv 6,1 milioane lei. Cît priveşte finanţarea creãrii de spaţii verzi gen parcuri, Curtea de Argeş a primit cea mai mare sumã: 1,4 milioane lei, Vlãdeşti - 1 milion lei, Cîmpulung - 1,1 milioane lei, Bradu - 900.000 lei, Albeştii de Muscel - 497 mii lei, acestea fiind cîteva dintre localitãţile acceptate la finanţare. Pentru realizarea proiectelor, Consiliul Judeţean Argeş şi consiliile locale vor trebui însã sã participe cu cîte o cofinanţare.
700.000 lei pentru DGASPC
Joi, începînd cu ora 10, în sala de şedinţe a CJ Argeş va avea loc încheierea oficialã a proiectului Specializarea personalului implicat în furnizarea şi managementul serviciilor sociale din cadrul Consiliului Judeţean Argeş şi primãriilor din judeţul Argeş, prin care 200 de persoane au fost instruite. Consiliul Judeţean Argeş, prin Direcţia de Asistenţã Socialã şi Protecţia Copilului Argeş, a obţinut finanţare în valoare de 678.995 lei, din care 85%, adicã 577.145,75 lei, din FSE, 13%, respectiv 88.269,35 lei, din bugetul naţional, iar diferenţa de 2%, respectiv 13.579,9 lei, fiind contribuţia CJ Argeş pentru implementarea proiectului. Rezultatele acestuia la finalul implementãrii au fost şapte sesiuni de instruire organizate şi defãşurate în domeniile indentificate, echipamente IT (trei staţii de lucru portabile, trei unitãţi videoproiector, un TV plasmã, un aparat foto digital şi o camerã video digitalã) livrate, recepţionate şi utilizate corespunzãtor, 350 de certificate de participare eliberate pentru cei care au mers la sesiunile de instruire, 95% dintre cursanţi au primit certificate CNFPA, faţã de minimum 60% cît era necesar pentru îndeplinirea indicatorului de proiect (258 de certificate de absolvire dobîndite conform standardelor şi procedurilor CNFPA) şi 200 de persoane participante la sesiunile de instruire organizate în cadrul proiectului.

ARGES EXPRES

Declaraţie privind justiţia din România 

Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Legea răspunderii magistraţilor ar fi trebuit să constituie o prioritate a Guvernului şi a Parlamentului. Din nefericire, deşi în repetate rânduri, de câţiva ani buni i s-a cerut Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public să vină cu un astfel de proiect de lege, cele două instituţii se fac că nu aud. În tot acest timp s-a creat în unele zone ale ţării un mecanism represiv, foarte asemănător cu poliţia politică de dinainte de 1989, cu diferenţa că astăzi mecanismul represiv se simte mult mai confortabil în probarea acuzelor, bazându-se în 99% din cazuri pe telefonia mobilă. Astfel, sunt scoase din context înregistrări telefonice din urmă cu 5-7 ani şi formulate capete de acuzare, aşa cum se întâmplă în cazul d-lui Constantin Nicolescu de la Argeş, judeţ din care vin şi eu. Pe aceeaşi stenogramă a patronului de la PIC şi un angajat al acestuia au fost arestate două persoane: arbitrul Gheorghe Constantin şi, după câţiva ani, Constantin Nicolescu, pentru aceeaşi sumă de bani invocată în convorbire şi cu aceeaşi presupusă destinaţie, cu deosebirea că prescurtarea CCA, în cazul arbitrului a fost interpretată drept Comisia Centrală de Arbitri, iar în cazul Nicolescu, culmea, drept Consiliul Judeţean Argeş!
Am ieşit în acele clipe pe posturile naţionale de televiziune şi am apărat dreptul oricărui cetăţean de a fi judecat în stare de libertate. Am primit avertizări încă de la acele momente că dacă nu mă astâmpăr, voi face parte din dosarul Nicolescu. Le-am interpretat atunci ca simple ameninţări fără fond. Nu peste mult timp, în aceste zile asist la punerea mea sub învinuirea de complicitate la acuzaţia pusă în cârca d-lui Nicolescu, trafic de influenţă asupra primarilor din Argeş! De parcă preşedintele unui Consiliu Judeţean ar avea nevoie de complici pentru a-şi îndeplini aşa cum se cuvine datoria faţă de administraţia judeţeană.
Precizez că la data înregistrărilor invocate nu deţineam nicio funcţie de demnitate publică. Modul foarte grăbit în audierea pe bandă rulantă a primarilor din judeţ, comportamentul abuziv al procurorilor care nu lasă martorii să fie asistaţi de avocaţi, faptul că nu mi se prezintă niciun element material sau probă din care să reiasă calitatea mea de învinuit, punându-mă în imposibilitatea de a mă apăra prin dovedirea probelor ca fiind netemeinice, articolele din presa locală - despre faptul că se doreşte să fiu un nou caz Ridzi/Păsat, dar de această dată de la opoziţie cu orice preţ, toate acestea mă îndreptăţesc să ies astăzi public la tribuna Parlamentului şi să vă prezint aceste lucruri foarte grave. Se doreşte cu orice preţ repararea imaginii publice prin contrafacerea de urgenţă a unui dosar în dreptul unui deputat incomod din opoziţie, domnilor colegi? Poate ar putea cineva de la Cotroceni să ne răspundă!
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Vă anunţ că aceia care folosesc astăzi maşinăria DNA au dat naştere la un mecanism cu iz de cătuşe, care mâine poate să lucreze împotriva dumneavoastră sau a oricărui român ce incomodează puterea! De aceea, eu cred cu tărie că va trebui făcută o reală reformă a justiţiei şi a instituţiilor precum DNA, care trebuie scoasă de sub control guvernamental prin Ministerul Public şi mutată sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii. Vă invit, stimaţi colegi, să facem acest lucru până nu este prea târziu, până când victimele DNA nu vor fi într-un număr foarte mare şi până când nu se vor crea nemeritat şi iremediabil, de cele mai multe ori, traume fizice şi psihice asupra celor hăituiţi de DNA şi a familiilor lor!