Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 23 iunie 2010

MIERCURI, 23 IUNIE 2010

BITPRES

PENSIONARII SE TEM SA MAI IA IMPRUMUTURI DE LA CAR
Emilian Francu, presedintele Casei de Ajutor Reciproc a pensionarilor din Pitesti, ne-a declarat ca varstnicii au ajuns sa se teama sa mai ia bani de la CAR. Reducerea iminenta a pensiilor (cu 15%), dictata de Guvern ca masura de austeritate bugetara, i-a facut pe batrani sa fie precauti cand vine vorba de luat bani cu imprumut.

Pensionarii au dezvoltat aceeasi temere fata de credite
precum au acum si angajatii din sistemul de stat care sunt nesiguri in privinta veniturilor si a locurilor lor de munca. „inainte aveam 40 – 60 de imprumuturi acordate pe zi. Acum, am ajuns sa avem maximum 30 pe zi. Lumea se teme sa mai ia bani, asa ca estimez in continuare o scadere a numarului de imprumuturi acordate”, ne-a declarat Emilian Francu. Din cei 20.000 de membri ai CAR, 8.500 de pensionari argeseni au luat anul trecut bani cu imprumut de la CAR. Cele mai multe fonduri imprumutate merg catre plata facturilor restante la utilitati, ajutorarea copiilor si plata altor datorii sau a medicamentelor.
PRODUSELE AGRICOLE ROMANESTI, O RARA AVIS PE PIATA PITESTEANA
Multi politicieni sustin ca agricultura ar avea capacitatea de a scoate tara din criza si de a da de lucru la sute de mii de oameni. Afirmatia este conditionata insa de investitiile care ar trebui facute in agricultura, de ajutorul pe care statul trebuie sa il dea fermierilor. Lucruri care nu exista sau, daca sunt, aportul lor este nesemnificativ. Asa am ajuns sa importam porumb, fructe, legume. Trist, foarte trist, mai ales daca te gandesti ca Romania era odata denumita „Granarul Europei”. 

Origine mascata
Lasand la o parte hypermarketurile, care au retele proprii de importuri si achizitie de fructe si legume, am zis ca ar trebui sa vedem care este situatia in pietele agro-alimentare din oras. Cu amaraciune am putut constata ca acestea sunt pur si simplu invadate de produse de import din tari de care nici nu ai putea banui ca ar conta pe piata alimentara. Mere de Austria sau Polonia, cirese de Italia, pepeni din Grecia, rosii din Turcia, cartofi de te miri unde, ba chiar am gasit si ceapa din Polonia! Comerciantii onesti expun, langa pret, si tara de origine a produsului. Altii, constienti de impactul asupra cetatenilor, aleg sa minta si scriu cu nonsalanta pe eticheta „...din Romania” sau „romanesti”. Diferente exista destule intre aceste produse...

„Nici painea nu cred ca mai este romaneasca!”
In mai multe piete din Pitesti am stat de vorba cu comerciantii. Ca de la om la om, ca de la client la comerciant. „Nu va luati dupa cei ce striga in gura mare ca au produse romanesti! Sunt toate de import in piata, rar mai gasesti ceva neaos! Pe la tarani mai vezi, la comercianti in niciun caz!”, ne spune un comerciant. „Uite, cirese din Romania! Acum o jumatate de ora culese, ia! Sunt pe gustate!”, ne indeamna o doamna la intrarea intr-o piata. „Nu o ascultati, sunt si alea de import!”, ne atrage atentia un vecin. „Dar ce mai e din Romania? Nici painea nu cred ca mai e romaneasca!”, ne spune un alt comerciant. Isi aranjeaza toti in  lazi sau pe rafturi fructele ori legumele ce par umflate cu pompa ori sacii din care parca stau sa plesneasca ardei mari si tari ce par ceruiti. Nici mustele nu se pun pe fructele si legumelea astea.

Un taran, pierdut parca in coltul sau de piata, ne arata legaturile sale cu patrunjel si ceapa de gradina. „Ia, taica, de la mine. Uite, am si cartofi noi. Sunt de la mine din gradina si sunt sanatoase...”, ne spune omul care ne mai povesteste ca are mari dificultati sa isi mai cultive pamantul. Pur si simplu nu are bani.

Care sunt diferentele?
Care sunt, asadar, diferentele dintre produsele de import si cele din Romania? In primul rand, aspectul. Se vede de la o posta ca produsele de import sunt parca artificial crescute, coaja lor luceste strident. In al doilea rand, gustul. In aceasta faza, insa, deja inseamna ca ai cumparat produsele respective, asa ca nu mai ai ce face. Gustul produselor romanesti este mult mai bun. La unele mere sau rosii de import parca ai musca dintr-o guma insipida. In fine, pretul. Aparand mai devreme pe piata decat produsele romanesti, produsele de import sunt scumpe in raport cu cele romanesti. Rezista pe aceasta piata fermierii care isi fac solarii si care ies mai devreme cu fructe si legume pe piata decat taranii obisnuiti care apar deja cand piata e saturata si pretul scade daramatic.

„Rosiile nici nu cresc din pamant!”
Pentru a intelege de ce am ajuns aici, am apelat la un specialist. Fost director al Oficiului Judetean de Consultanta Agricola, in prezent vicepresedinte al Asociatiei AgroArges, inginerul Iulian Cujbescu suspina atunci cand ii prezentam tema discutiei noastre. „Stiti de ce s-a ajuns aici? Pentru ca alte tari din Uniunea Europeana au subventii serioase pentru agricultura. Asa ca isi permit chiar sa asigure transport pana in Romania. In tara noastra se produce, sa zicem, rosia cu 1 leu. Si in Grecia se produce tot cu 1 leu, dar statul da subventie 0,5 lei. Si atunci producatorul de acolo isi permite sa vanda cu 0,6 sau 0,8 lei produsul, caci tot castiga. La noi ce subventii se dau? In plus, au exploatatii mai mari, nu carpeli ca la noi. De asemenea, in tara noastra sunt costuri mari de productie, la ei sunt mici. Asa ca nu stiu ce sanse mai avem sa ne revenim... Chiar daca gustul produselor din Romania e net superior, ne-au invadat produsele de import. In alte tari, rosiile nici nu cresc din pamant, ci din bureti irigati cu apa si diverse substante. Daca nu iese din pamant, de unde gust la rosia respectiva? Singura sansa e tot la cumparatori, sa cumpere produse romanesti in masura care pot, sa fie atenti ce iau, pentru ca doar asa mai pot incuraja productia romaneasca”, ne-a declarat Iulian Cujbescu.

O alta problema este si aceea a subventiilor acordate pentru pamantul nemuncit din Romania. Asa se face ca multi prefera sa lase terenurile in paragina, dar sa primeasca bani putini pentru ele, decat sa le munceasca si sa nu primeasca mai nimic, ba chiar sa cheltuiasca mult cu productia. 
SCARBITI DE SICANELE STATULUI, OAMENII DE AFACERI DIN ARGES AU LUAT DRUMUL BULGARIEI
Daca ii intrebi pe reprezentantii Opozitiei de ce tot mai multi oameni de afaceri din Arges si-au mutat sediile in Bulgaria si platesc acolo taxe si impozite, iti vor spune ca sistemul fiscal in Bulgaria este infinit mai flexibil, mai incurajator si mai prietenos cu investitorul. Daca ii intrebi, insa, pe reprezntantii puterii, acestia vor spune ca omul de afaceri din Arges este mai degraba un afacerist, obisnuit cu mica invarteala si care nu suporta sa fie controlat de catre organele statului, care isi fac numai si numai datoria.

Ultima varianta este sustinuta si de catre seful Garzii Financiare, Valeriu Minca. ,,Multi agenti economici din Arges s-au mutat in Bulgaria pentru ca facem controale. Permanent se declara sacaiti si tracasati de controale, desi noi ne facem doar datoria” a declarat acesta. Potrivit lui Minca, cele mai multe firme care cotizeaza acum la statul bulgar au ca domeniu de activitate alimentatia publica.

Oare controalele realizate de vrednicele institutii de control ale statului sa fie vinovate si pentru numeroasele insolvente inregistrate de la inceputul anului si pana in prezent?... De precizat ca numai pana in mai au fost falimentate 34.104 societati, dintre care 27.327 erau active, 1.167 erau inactive si alte 4.965 aveau activitatea suspendata temporar. De asemenea, 132.380 de persoane fizice autorizate au decis sa-si inchida afacerea, ceea ce insemna disparitia a cel putin 132.380 de locuri de munca. Distrugerea micilor afaceri de familie a crescut nivelul somajului, impovarand bugetul statului cu noi plati de somaj si reducand substantial incasarile de taxe si impozite. Si asta doar pentru ca un Guvern batut in cap a introdus impozitul forfetar, crezand ca astfel va aduce bani mai multi la buget, desi era evident a se va obtine efectul contrar. Nu mai punem la socoteala faptul ca lipsa de masuri fiscale care sa incurajeze mediul de afaceri a pus capac, iar astazi, cei care nu isi inchid firmele, prefera sa cotizeze la bugetul altor state, cu Guverne infinit mai competente.
CURIERUL ZILEI

SPITALELE VOR FI PREDATE FÃRÃ DATORII
Consiliul Județean și alte cîteva consilii loca¬le au termen ca pînã pe 30 iunie sã emitã hotã¬rî¬rea de primire în ad¬mi¬nistrare a celor 14 unitãți spitalicești din Argeș. Pe derularea a¬cestei proceduri s-au purtat discuții și ieri, în cadrul videoconfe¬rinței cu prefecții și șe¬fii CJ-urilor din țarã, ministrul Sãnãtãții asi¬gurîndu-i cã va pre¬da spitalele fãrã nici o da¬to¬rie. Pentru achitarea datoriilor și a arierate¬lor, Guvernul are pregã¬tit un fond de 180 de milioane de euro, din care numai pentru Ar¬geș se vor aloca 50 de milioane de lei.
DSP, dezmembratã
Ca element de noutate, în procesul descentralizãrii s-a prevãzut ca o parte din cadrul Direcției Județene de Sãnãtate Publicã, respectiv partea tehnicã, sã treacã în subordinea Consiliului Județean, în timp ce partea de control și personalul specializat sã rãmînã în subordinea Ministerului Sãnãtãții, respectiv a DSP. „Direcțiile de sãnãtate publicã vor fi preluate pe partea tehnicã de consiliile județene, urmînd ca în cadrul DSP sã rãmînã partea de control de specialitate“, a precizat ieri prefectul de Argeș, Gogu Davidescu. Deși cea mai stringentã problemã ridicatã de liderii de consilii județene a vizat descentralizarea surselor de finanțare, ministrul Sãnãtãții nu a avut din acest punct de vedere un mesaj prea încurajator. Cseke Attila a spus însã cã, paralel cu pãstrarea autonomiei de cãtre Casa Naționalã de Asigurãri de Sãnãtate, autoritãțile locale și județene vor primi sursele necesare asigurãrii finanțãrii sistemului de sãnãtate. „S-a discutat și despre CNAS, aceastã instituție rãmîne în aceeași formulã, bugetul Casei de Asigurãri este buget separat, contractele fãcute între Casã și spitale rãmîn valabile, nefiind afectate relațiile Casã-spitale“, a mai declarat reprezentantul Guvernului în teritoriu. În ceea ce privește poziția Consiliului Județean Argeș, liderul acestei instituții a precizat cã va organiza o ședințã extraordinarã pe problema preluãrii spitalelor, arãtînd în conferința de presã de ieri dimineațã cã „pînã pe 15 iulie vom avea o idee clarã asupra situției pe care o vom prelua“.
COD GALBEN DE VIITURI, PE AFLUENȚII ARGEȘULUI
Administrația Bazinalã de Apã Argeș-Vedea a primit o avertizare hidrologicã valabilã de ieri de la ora 10 și pînã azi la ora 16. Conform acesteia, se men¬ține și se instituie codul galben pe afluenții din zo¬na de deal și de munte ai rîului Argeș.
Codul galben înseamnã risc de viituri sau creșteri rapide ale nivelului apei și depãșirea cotelor de atenție. Conform meteorologului Carmen Dima, de la Minicentrul de Prognozã de lîngã Stația Meteo Pitești, din punct de vedere meteorologic, de ieri de la ora 12 și pînã astãzi la ora 21 este valabilã o avertizare de cod galben pentru zonele de deal și de munte ale județului nostru. Cantitãțile de apã pot depãși 25 - 30 de litri pe metrul pãtrat, iar izolat se pot atinge și cantitãți de 50 de litri pe metrul pãtrat. Sînt condiții de grindinã și intensificãri ale vîntului. Pînã mîine inclusiv, în județul nostru se menține vremea instabilã și rãcoroasã, cu deosebire la deal și la munte. Temperatura aerului este scãzutã pentru aceastã perioadã, valorile maxime fiind cuprinse între 18 și 23 de grade Celsius,  iar minimele, în general între 10 și 14 grade Celsius. Nu sînt excluse cãderi de grindinã, descãrcãri electrice și intensificãri de scurtã duratã ale vîntului.
Presiunea atmos¬fe¬ricã este în ușoarã creștere. La Pitești, valorile maxime de temperaturã nu vor depãși 20 - 21 gra¬de Celsius, iar mi¬nimele, noaptea,  se vor situa între  12 - 13 grade Celsius.
ALTE ȘTIRI PE SCURT
Peste 1.400 de sugari vor fi vaccinați împotriva tuberculozei
Ministerul Sãnãtãții a anunțat recent cã 1 milion de doze de vaccin antituberculozã (BCG) pe care le-a achiziționat cu ajutorul UNICEF vor ajunge în România, în maximum zece zile. În Argeș, conform datelor Direcției de Sãnãtate Publicã Argeș, din 10 februarie și pînã în prezent sînt 1.462 de bebeluși care nu au fost vaccinați în spital contra tuberculozei, fiindcã acest vaccin nu s-a mai produs în țara noastrã. Zilele acestea, Ministerul Sãnãtãții va transmite direcțiilor de Sãnãtate Publicã procedura prin care se organizeazã vaccinarea copiilor. Direcția de Sãnãtate Publicã Argeș le-a trasmis încã din februarie medicilor de fami-lie adrese prin care le solicita sã identifice nou-nãscuții nevaccinați contra BCG. Fiindcã unii bebeluși au depșit deja vîrsta de trei luni, vaccinarea lor se va face numai dupã o prealabilã testare. Bebelușii care locuiesc într-un mediu unde existã bolnavi de TBC au fost trimiși spre consult la un medic specialist pneumolog. DSP așteaptã recomandãrile Ministerului Sãnãtã-ții cu privire la vaccinarea micuților.    
Circulația, reluatã pe Transfãgãrãșan
Pe Transfãgãrãșan a fost reluatã circulația, ieri, pe ambele sensuri. Potrivit șefului secției județene a Companiei Naționale de Drumuri, Sebastian Aldea, în zonã au fost montate și semnalizatoare rutiere cu specificația Atenție, cad pietre! Aceastã situație s-a întîmplat deoarece luni Transfãgãrãșanul a fost blocat din cauza unei alunecãri de teren, la kilometrul 87 plus 700, în dreptul cabanei Cumpãna. Deschiderea oficialã a Transfãgãrãșanului se va face pe 1 iulie, dar pînã atunci va fi curãțatã zãpada de la altitudini mai mari.    
Garda Financiarã, pe locul patru în combaterea evaziunii fiscale
În ceea ce privește activitatea de combatere a evaziunii fiscale, Garda Financiarã Argeș se situeazã la nivel național pe locul patru. „Mai mult de atît nu se poate, nu ne permit condițiile de afaceri, nu ne permite potențialul economic al județului“, a precizat ieri Valeriu Mincã. Directorul Gãrzii Financiare a arãtat cã aceastã situație este determinatã atît prin orientarea activitãților de control spre achiziții intracomunitare, cît și ca urmare a operabilitãții interinstituționale. Valeriu Mincã a explicat cã „multe din rezultatele noastre se datoreazã colaborãrii cu Poliția, cu organele de monitorizare, cu Parchetul“.  Acesta a dat ca exemplu Piața Ceair, ca fiind unul din locurile unde se produce evaziune fiscalã, arãtînd cã încasãrile de la comercianții de țigãri din aceastã zonã s-au ridicat la 350.000 lei, o parte din acești bani fiind folosiți la plata ajutoarelor sociale. Din evaziunea cu alcool, suma a fost ceva mai micã, aproximativ 80.000 lei.        
Firmele Euroconstruct și Comesad au tras potul cel mare:
Drumurile Brãdet și Dîmbovicioara, refãcute cu 17 milioane de euro
Drumurile Brãdet și Dîmbovicioara au intrat în reabilitare. Finanțarea acestora este asiguratã din fonduri europene, în total însumînd valoarea de 17 milioane de euro. Firmele care se vor ocupa de asfaltarea acestor artere rutiere sînt Euroconstruct, respectiv Comesad, perioada de finalizare pentru drumul de la Brãdet fiind de 17 luni, iar pentru cel de la Dîmbovicioara de maximum 9 luni. Conform declarațiilor liderului CJ, investiția la Brãdet vizeazã o porțiune de 24,5 km și valoareazã 11,5 milioane de euro, în timp ce la Dîmbovicioara, tronsonul care trebuie reabilitat este de 9,5 km, valorînd aproximativ 6 milioane de euro.  
ARGES EXPRES

ÎNCA O ZI DE COD GALBEN PENTRU PLOI SI VIJELII! 

Meteorologii au emis încă o avertizare de cod galben pentru ploi torenţiale, descărcări electrice, intenisificări de vânt şi grindină. Avertizarea este valabilă în intervalul 22 iunie - 23 iunie, ora 21.00, iar judeţul nostru nu scapă nici de data aceasta de ploile puternice. În Moldova, în Delta Dunarii şi în toate zonele de deal şi de munte vor fi ploi abundente, iar cantităţile de apă vor depăşi 25-30 l/mp, şi pe arii restrânse 50 l/mp. În timpul ploilor vor fi condiţii de grindină şi intensificări de scurtă durată ale vântului. În ultima perioadă, ploile şi vântul puternic au creat probleme la reţelele electrice, dar şi de telefonie fixă şi mobilă, atât în Curtea de Argeş cât şi în localităţile limitrofe. Totodată, a fost afectată şi reţeaua de furnizarea a apei, iar ieri dimineaţă argeşenii nu au mai putut bea apă de la chiuvetă deoarece aceasta era tulbure şi în unele zone nu avea presiune, însă spre amiază problemele au fost rezolvate de către angajaţii de la AQUATERM.

CURSURI DE CALIFICARE LA ALOFM

Luna aceasta, la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Curtea de Argeş sunt în derulare două cursuri de calificare. Argeşenii care sunt în şomaj beneficiază de gratuitate pentru învăţarea unei meserii, şi nu de puţine ori persoanele care au urmat un curs de calificare sau recalificare au reuşit să se angajeze după finalizarea cursurilor. “Urmează să primim dosare şi pentru alte cursuri, cum ar fi cele de lucrător comercial, administrator pensiune (care este foarte cerut), bucătar, operator calculator, zidar şi montator termopane. Practic, este vorba despre toate cursurile de calificare pe care le organizăm noi în cadrul agenţiei”, a declarat Liliana Olteanu, reprezentant ALOFM. Pentru a demara începerea acestor cursuri este nevoie de câteva grupe a câte 15 persoane, iar în cazul în care nu se strâng suficienţi cursanţi, orele de pregătire sunt amânate. În ultima perioadă însă acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece tot mai multe persoane din municipiul nostru aleg să urmeze un curs de calificare într-unul din domeniile căutate pe piaţa muncii, iar motivul este legat de dorinţa de a lucra fie în ţară, fie în străinătate.

CACIALMALE PORTOCALII
Octavian Andronic 

Coborând din Olimpul cotrocean până în Snagovul pământean, Zeus şi-a făcut numărul. După ce i-a muştruluit bine pe variate teme pe miniştri, le-a dat un ultimatum: în două săptămâni să dovedească faptul că vor să-şi reformeze ministerele!
Dintre cele trei variante ce fuseseră vehiculate atunci, aş fi putut paria că aceasta va fi cea câştigătoare: răgazul reformator! Nici remaniere imediată, nici schimbare de premier. În fond, greul fusese depăşit, odată cu respingerea moţiunii. Având cale liberă să jecmănească pensionarii şi salariaţii, guvernul nu va mai avea de ce să se îngrijoreze. Desigur, pentru impresie artistică, făcea bine o mică reprezentaţie gen Lăpuşneanu: să cadă un cap de Moţoc. Operaţiunea prezenta însă riscul de a antrena mai multe căderi decât era nevoie în acest moment.
Aşa încât, rămâne cum am stabilit: remanierea la toamnă! Până atunci miniştrii în funcţie vor avea răgazul să pună la punct planul de recuperare a datoriilor electorale - care este principala frână în calea oricărei operaţiuni care are în obiectiv Executivul actual.
Puntea moţiunii şi aranjamentele pentru noii titulari ai Curţii Constituţionale au fost trecute, dar - spun cunoscătorii culiselor - în mod fraudulos. Preşedinţia Curţii Constituţionale ar fi urmat să revină UDMR-ului, conform unei înţelegeri prealabile, numai că târgul s-a spart pe neaşteptate în urma unui telefon de la Cotroceni. De asemenea, alt târg aranjat de PDL cu PSD-ul pentru împărţirea celor două funcţii de judecători a picat şi el, tot în urma unui telefon de la Cotroceni, care i-a obligat pe pedelişti să rămână şi să voteze pe loc, şi nu a doua zi cum fusese înţelegerea. Aşa încât “victoriile” obţinute de PDL în această fază s-ar putea să-i coste scump pe portocalii, în urma concluziei că aceştia nu sunt în stare să mai respecte nicio înţelegere şi că în faţa deciziilor luate la vârf, ei nu mai au niciun cuvânt de spus.

INTERES ARGESEAN

CONSULTATIILE LA MEDICUL DE FAMILIE SE FAC CU PROGRAMARE

Medicii de familie din Curtea de Argeş, alături de colegii din întreaga ţară vor oferi consultaţii medicale pacienţilor numai în baza unei programări. Conform noilor prevederi legale, medicii de familie şi cei din ambulatoriul de specialitate au obligaţia să acorde serviciile medicale, contractate cu CAS Argeş, pe baza unei programări telefonice ce va fi efectuată cu cel puţin 24 de ore lucrătoare înainte de data dorită, de către bolnav. Dacă pacientul nu se poate prezenta în ziua şi la ora la care a fost făcută programarea, acesta trebuie să anunţe la cabinetul medical, cel mai târziu cu o zi înainte, aceeaşi îndatorire având-o la rândul său şi medicul în cazul în care nu poate oferi consultaţia. Singurele excepţii sunt urgenţele şi medicii care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural, unde nu există mijloacele tehnice necesare, precum şi serviciile acordate bolnavilor cu bilet de trimitere pentru o afecţiune acută.

ARGESUL

BULGARIA: PARADIS FISCAL PENTRU FIRMELE DIN ARGES
645 de firme argeşene în insolvenţă • Unii agenţi economici îşi mută sediul în Bulgaria!
Conform datelor furnizate ieri de Valeriu Mincă, şeful Gărzii Financiare Argeş, în judeţ au intrat în insolvenţă de la începutul anului şi până acum 645 de agenţi economici. Nu mai puţin de 4.965 agenţi economici au activitatea suspendată, activi fiind în Argeş doar 27.327 contribuabili persoane juridice. În ceea ce priveşte persoanele fizice, contribuie la buget doar 132.380 de argeşeni din totalul populaţiei de 650.000 de persoane.
Pe de altă parte, Valeriu Mincă a precizat că în ultima vreme a apărut un fenomen legat de mutarea sediilor sociale ale firmelor din Argeş în... Bulgaria!
Tranzacţiile intracomunitare, sub lupă
Şeful Gărzii a spus că, din cauza înăspririi controalelor pe linie de achiziţii intracomunitare, mulţi agenţi economici din judeţ au preferat să îşi mute sediul social în Bulgaria, acolo unde legislaţia este mult mai permisivă. În zona tranzacţiilor intracomunitare se înregistrează, susţin specialiştii, una dintre cele mai importante activităţi de evaziune fiscală.
„Ca rezultate, Garda Financiară Argeş este acum pe locul 4. Ca urmare a acţiunilor noastre, Argeşul a ajuns să fie ocolit de agenţii economici predispuşi să încalce legea. De asemenea, mulţi agenţi economici argeşeni şi-au mutat sediul social în Bulgaria. Cele mai multe probleme le-am întâmpinat în domeniul alimentar”, ne-a declarat Valeriu Mincă.
Şeful Gărzii Financiare a mai adăugat că în primele cinci luni ale anului au fost încasate de la persoane care vând ilegal ţigări şi alcool amenzi în valoare de 350.000 de lei, respectiv 80.000 de lei. De asemenea, peste 5,5 tone de alcool au fost confiscate.
PRODUSELE AGRICOLE ROMANESTI, RARITATI PE PIATA PITESTEANA
Mulţi politicieni susţin că agricultura ar avea capacitatea de a scoate ţara din criză şi de a da de lucru la sute de mii de oameni. Afirmaţia este condiţionată însă de investiţiile care ar trebui făcute în agricultură, de ajutorul pe care statul trebuie să îl dea fermierilor. Lucruri care nu există sau, dacă sunt, aportul lor este nesemnificativ. Aşa am ajuns să importăm porumb, fructe, legume. Trist, foarte trist, mai ales dacă te gândeşti că România era odată numită „grânarul Europei”.
Origine mascată
Lăsând la o parte hypermarketurile, care au reţele proprii de importuri şi achiziţie de fructe şi legume, ne-am propus să vedem care este situaţia în pieţele agroalimentare din oraş. Cu amărăciune am putut constata că acestea sunt pur şi simplu invadate de produse de import din ţări despre care nici nu ai bănui că ar conta pe piaţa alimentară. Mere de Austria sau Polonia, cireşe de Italia, pepeni din Grecia, roşii din Turcia, cartofi de te miri unde, ba chiar am găsit şi ceapă din Polonia! Comercianţii oneşti afişează, lângă preţ, şi ţara de origine a produsului. Alţii, conştienţi de impactul asupra cetăţenilor, aleg să mintă şi scriu cu nonşalanţă pe etichetă „...din România” sau „româneşti”. Diferenţe există destule între aceste produse...
„Nici pâinea nu cred că mai este românească!”
În mai multe pieţe din Piteşti am stat de vorbă cu comercianţii. Ca de la om la om, ca de la client la comerciant. „Nu vă luaţi după cei care strigă în gura mare că au produse româneşti! Sunt toate de import în piaţă, rar mai găseşti ceva neaoş! Pe la ţărani mai vezi, la comercianţi în niciun caz!”, ne spune un comerciant.
„Uite, cireşe din România! Acum o jumătate de oră culese, ia! Sunt pe gustate!”, ne îndeamnă o doamnă la intrarea într-o piaţă. „Nu o ascultaţi, sunt şi alea de import!”, ne atrage atenţia un vecin. „Dar ce mai e din România? Nici pâinea nu cred că mai e românească!”, ne spune un alt comerciant.
Îşi aranjează toţi în lăzi sau pe rafturi fructele ori legumele ce par umflate cu pompa ori sacii din care parcă stau să plesnească ardei mari şi tari ce par ceruiţi. Nici muştele nu se pun pe fructele şi legumele astea. Un ţăran, pierdut parcă în colţul său de piaţă, ne arată legăturile sale cu pătrunjel şi ceapă de grădină. „Ia, taică, de la mine. Uite, am şi cartofi noi. Sunt de la mine din grădină şi sunt sănătoase...”, ne spune omul, care ne mai povesteşte că are mari dificultăţi să îşi mai cultive pământul. Pur şi simplu nu are bani.
Care sunt diferenţele?
Care sunt, aşadar, diferenţele dintre produsele de import şi cele din România? În primul rând, aspectul. Se vede de la o poştă că produsele de import sunt parcă artificial crescute, coaja lor luceşte strident. În al doilea rând, gustul. În această fază, însă, deja înseamnă că ai cumpărat produsele respective, aşa că nu mai ai ce face. Gustul produselor româneşti este mult mai bun. La unele mere sau roşii de import parcă ai muşca dintr-o gumă insipidă. În fine, preţul. Apărând mai devreme pe piaţă decât produsele româneşti, produsele de import sunt scumpe în raport cu cele româneşti. Rezistă pe această piaţă fermierii care îşi fac solare şi care ies mai devreme cu fructe şi legume pe piaţă decât ţăranii obişnuiţi, care apar deja când piaţa e saturată şi preţul scade dramatic.
„Roşiile nici nu cresc din pământ!”
Pentru a înţelege de ce am ajuns aici, am apelat la un specialist. Fost director al Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă, în prezent vicepreşedinte al Asociaţiei AgroArgeş, inginerul Iulian Cujbescu suspină atunci când îi prezentăm tema discuţiei noastre.
„Ştiţi de ce s-a ajuns aici? Pentru că alte ţări din Uniunea Europeană au subvenţii serioase pentru agricultură. Aşa că îşi permit chiar să asigure transport până în România. În ţara noastră se produce, să zicem, roşia cu 1 leu. Şi în Grecia se produce tot cu
1 leu, dar statul dă subvenţie 0,5 lei. Şi atunci producătorul de acolo îşi permite să vândă cu 0,6 sau 0,8 lei produsul, căci tot câştigă. La noi ce subvenţii se dau? În plus, au exploataţii mai mari, nu cârpeli, ca la noi. De asemenea, în ţara noastră sunt costuri mari de producţie, la ei sunt mici. Aşa că nu ştiu ce şanse mai avem să ne revenim...
Chiar dacă gustul produselor din România e net superior, ne-au invadat produsele de import. În alte ţări, roşiile nici nu cresc din pământ, ci din bureţi irigaţi cu apă şi diverse substanţe. Dacă nu iese din pământ, de unde gust la roşia respectivă? Singura şansă e tot la cumpărători, să cumpere produse româneşti în măsura în care pot, să fie atenţi ce iau, pentru că doar aşa mai pot încuraja producţia românească”, ne-a declarat Iulian Cujbescu.
O altă problemă este şi aceea a subvenţiilor acordate pentru pământul nemuncit din România. Aşa se face că mulţi preferă să lase terenurile în paragină, dar să primească bani puţini pentru ele, decât să le muncească şi să nu primească mai nimic, ba chiar să cheltuiască mult cu producţia.
CANTITATI MARI DE PRECIPITATII IN ARGES
În ultimele 24 de ore, la staţiile hidrometrice din bazinul hidrometric Argeş-Vedea au căzut ploi însemnate cantitativ, maxima fiind înregistrată la S.H. Dârmăneşti, pe Râul Doamnei, unde au căzut 80,4 l/mp, însă au fost depăşiri ale cantităţilor de precipitaţii la 11 staţii hidrometrice care ţin de Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea. Precipitaţiile generalizate din Argeş în ultimele patru zile au însumat cantităţi de peste 70 l/mp, mult peste mediile normale ale acestei perioade, maximele fiind de 80,4 l/mp la SH Dârmăneşti – R. Doamnei, 79,7 l/mp la SH Mălureni – r. Vâlsan, 75,0 l/mp la SH Bălileşti – r. Bratia, 79,2 l/mp în comuna Stolnici.
În următoarele două-trei zile sunt prognozate a se înregistra cantităţi de precipitaţii de aproximativ 25-30 l/mp, în special în zona de munte a judeţului. Totodată, luni s-au înregistrat depăşiri ale cotelor de apărare la SH Mălureni.
Potrivit prognozei hidrologice pentru ieri şi astăzi, debitele râurilor din BH Argeş-Vedea vor fi în creştere din cauza efectului combinat al precipitaţiilor prevăzute sub formă de aversă şi propagări. Specialiştii spun că se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie cu efect de inundaţii locale şi creşteri de niveluri şi debite ca urmare a ploilor sub formă de averse.
Reprezentanţii CEZ Electrica au raportat ieri-dimineaţă că în localităţile Bârla, Stolnici, Hârseşti, Mozăceni şi zona Costeşti nu este curent în urma vijeliei, iar echipele de intervenţie lucrează pentru remedierea situaţiei.

LEGEA ANI, PE ULTIMA SUTA DE METRI

Noua lege de funcţionare şi organizare a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) a ajuns pe ultima sută de metri în privinţa adoptării ei de către Parlament. Conform acestei noi legi, aleşii îşi vor putea trece sub anonimat datele legate de adresă, CNP şi semnătură. Totodată, cu aceste date secretizate, demnitarii vor completa numai câte o singură declaraţie de avere, respectiv interese.
Decizia a fost luată ca urmare a solictării de reexaminare a legii ANI de către preşedintele Traian Băsescu. În legea care a trecut iniţial prin cele două Camere ale Parlamentului, demnitarii trebuiau să completeze două rânduri de declaraţii, una publică şi una confidenţială, cea din urmă conţinând unele date rezervate numai reprezentanţilor ANI.
Reexaminarea Legii ANI solicitată de preşedintele Traian Băsescu va intra în plenul Senatului săptămâna viitoare, fiind deja adoptată ieri pe articole de Camera Deputaţilor. Vechea lege a ANI a fost declarată neconstituţională, magistraţii stabilind că publicarea pe site-urile instituţiilor publice a declaraţiilor de avere încalcă dreptul la viaţă privată al aleşilor.

MAJORITATEA CONTRACTELOR DE LICITATII, ARANJATE!

Uite unde e risipa!
Consiliul Concurenţei a efectuat o serie de verificări în ceea ce priveşte derularea unor contracte în urma unor licitaţii, ajungând la concluzia că achiziţiile publice nu se fac în mod corect.
Conform unui raport al instituţiei, aproximativ 90% din contractele atribuite prin licitaţii verificate de inspectorii Consiliului s-au dovedit a fi aranjate! Inspectorii au descoperit mai multe „tehnici” prin care ofertanţii se înţeleg între ei. De exemplu, aceştia se rotesc în mai multe licitaţii, pe principiul „aici stau eu, data viitoare tu”, aşa-zisa „mână moartă”. Cel care cedează în licitaţie poate deveni subcontractor, fapt care poate dovedi că a existat o înţelegere înainte ca licitaţia să aibă loc.
Pentru a elimina din start posibilele fraude, Consiliul Concurenţei vrea să propună îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice prin care ofertanţii vor fi obligaţi să depună la orice licitaţie o listă cu toate firmele la care mai sunt acţionari. De asemenea, se analizează posibilitatea de a fi excluşi din licitaţii cei care sunt în conflict de interese - au rude de până la gradul patru la companiile competitoare participante la aceeaşi licitaţie. Totodată, se intenţionează constituirea unei liste „negre” cu firmele care au fost sancţionate de Consiliul Concurenţei pentru că au participat cu oferte trucate la licitaţii, iar aceste firme vor fi mult mai atent monitorizate pe viitor. Participarea cu oferte trucate la licitaţii reprezintă una dintre cele mai grave încălcări ale legislaţiei şi se sancţionează cu până la 10% din cifra de afaceri realizată în anul anterior aplicării amenzii.

CONSILIUL JUDETEAN ARGES NU SE GRABESTE SA PREIA SPITALELE
Până la 30 iunie, spitalele trebuie preluate de administraţia locală. Aşa a cerut ieri ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, la videoconferinţa cu prefecţii şi preşedinţii de consilii judeţene.
În Argeş, 14 spitale din cele 17 vor intra în gestiunea C.J. Argeş, iar cele de la Mioveni, Curtea de Argeş şi Câmpulung vor fi preluate de către consiliile locale. Preşedintele C.J. Argeş, Constantin Nicolescu, susţine însă că este nevoie de multă atenţie din partea administraţiilor locale la preluarea acestor spitale, fiind necesară o inventariere riguroasă a situaţiei financiare, de personal şi de gestiune. Or, pentru ca această procedură să fie închisă, este nevoie de timp până măcar la 15 iulie, adică încă două săptămâni de la termenul impus de ministrul de resort.
„Eu cred că pe 15 iulie va fi definitivată preluarea. Hotărârea de Guvern trebuie dusă la îndeplinire, dar important va fi cum va continua activitatea asigurării de asistenţă medicală pentru cetăţeni, pentru că, după această descentralizare, noi sperăm să îmbunătăţim calitatea serviciilor medicale, nu să le înrăutăţim. Am înţeles că de la CAS se primesc sumele prevăzute în acest an, problema este că noi preluăm spitale care se află deja într-un buget în derulare, iar bugetul pe anul viitor trebuie finanţat în funcţie de necesarul fiecărui spital. Conform Hotărârii, C.A.S. va da 70% din cheltuieli pentru funcţionare, restul numai pentru salarii. Ar trebui să putem şi noi coordona sursa de finanţare de la C.A.S.”, a afirmat dl. Nicolescu.
Casa de Asigurări, mărul discordiei
Reprezentanţii administraţiei locale solicită să aibă un anumit control în privinţa Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru a putea avea astfel măcar un cuvânt de spus în privinţa resurselor financiare. Ministrul Sănătăţii a avut însă o altă viziune la videoconferinţa cu prefecţii şi preşedinţii de consilii judeţene.
„Există un ordin al ministrului pentru fiecare judeţ în parte. A fost stabilit un termen, iar pentru preluarea acestor spitale este nevoie de hotărârile Consiliului Judeţean şi a consiliilor locale din Curtea de Argeş, Câmpulung şi Mioveni. Fără aceste hotărâri, nu poate fi închisă procedura. S-a vorbit despre datoriile pe care le au spitalele şi cine le va suporta. Ministrul a spus că există 180 de milioane de euro pentru achitarea acestor datorii. Consiliile judeţene şi locale vor prelua astfel fără datorii spitalele. Termenul pentru predare-primire este 30 iunie. Am discutat şi despre Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Se pare că va rămâne în aceeaşi formulă. Bugetul Casei de Asigurări este separat, contractele făcute pentru anul acesta între Casă şi spitale rămân valabile”, a afirmat prefectul Gheorghe Davidescu.
„Vrem să fim foarte atenţi“
Preşedintele C.J. Argeş, Constantin Nicolescu, nu a plecat prea entuziasmat de la videoconferinţa cu ministrul Sănătăţii. Consiliul trebuie să finalizeze până la sfârşitul lunii preluarea tuturor celor 14 spitale, dar conducerea instituţiei vrea să verifice situaţia acestora pentru a nu se trezi cu găuri în buget.
„Mie nu îmi convine deloc, pentru că avem destule necunoscute. Ministrul ne-a solicitat ca până la 1 iulie să închidem procedura de predare-primire a unităţilor spitaliceşti. Va fi greu să le preluăm, termenul este de 30 de zile, or, ministrul ne grăbeşte. Noi vrem să fim atenţi în privinţa situaţiilor financiare de la fiecare spital, pentru că nu dorim să ne trezim cu datorii pe care trebuie să le acoperim singuri. În şedinţa Consiliului Judeţean vom stabili probabil data unei şedinţe extraordinare, special pentru preluarea acestor spitale. Voi discuta mâine (n.r. - astăzi) cu specialiştii de la noi, cu reprezentanţi ai spitalelor şi direcţia economică despre ceea ce vom face. Trebuie să avem o inventariere a fiecăruia dintre cele 14 spitale pe care le preluăm, pe situaţia economică, personal şi gestiune. Sunt chestiuni delicate”, a declarat preşedintele C.J. Argeş.
REGII ASFALTULUI LUCREAZA LA MUSATESTI

Veste bună anunţată de preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu. Aşa cum am scris şi noi, oficial au început lucrările pe două dintre cele trei drumuri de interes turistic finanţate din fonduri europene, în valoare totală de aproximativ 45 milioane euro, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 2.
Deocamdată, lucrările au început pe drumurile de la Brădet şi Dâmbovicioara. Comesad va lucra pentru amenajarea drumului Podu Dâmboviţei (D.N. 73) - Dâmbovicioara - Ciocanu - limita judeţului Braşov timp de opt luni, urmând să primească 6 milioane euro.
La drumul Muşăteşti (D.N. 73C) – Brăduleţ – Brădetu - Poienile Vâlsanului va lucra, pentru 17 luni, firma „regilor asfaltului” pedelişti Dan Besciu şi Costel Căşuneanu, adică Euroconstruct. Valoarea lucrărilor: 11,5 milioane euro.
Pentru drumul Voineşti (D.N. 73) – Lereşti - Voina, pe data de 7 iulie vor fi desfăcute ofertele.

TOT DESPRE PENSII

Ministrul de Finanţe, Sebastian Vlădescu, a anunţat că a transmis Camerei Deputaţilor un amendament la proiectul legii privind sistemul unitar de pensii publice. Amendamentul prevede că pentru anul 2011 valoarea punctului de pensie se stabileşte prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul respectiv.
Vlădescu motivează că acest amendament trebuie luat în considerare pentru a asigura echilibrul bugetului general consolidat în condiţiile în care deficitul acestuia trebuie redus la sub 3% din PIB în anul 2012.
Iniţial, Comisia pentru muncă a aprobat ca punctul de pensie să fie de 732,8 lei la data intrării în vigoare a legii. Comisia s-a reunit ieri pentru a întocmi raportul asupra proiectului de lege retrimis de plen saptămâna trecută, la solicitarea PDL.

CARD PENTRU FINANTAREA IMM-URILOR

Coaliţia de guvernare a decis ca Guvernul să ia în discuţie, săptămâna viitoare, într-o întâlnire cu B.N.R., un plan de măsuri de redresare economică.
Între aceste măsuri figurează şi aceea privind un nou produs de creditare pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Este vorba despre... „Cardul Kogălniceanu”. Banii care vor alimenta fondul din care se vor da creditele pentru agenţii economici ar urma să fie garantaţi de stat. Cardul ar urma să le permită micilor întreprinderi să obţină până la 150.000 de euro. Aceşti bani ar trebui să fie garantaţi de Fondul de Garantare al Statului şi să fie obţinuţi dintr-un fond constituit prin vânzarea participaţiilor statului la firmele în care acesta nu este acţionar majoritar sau la firmele deja controlate de stat, dar până la un nivel la care statul să nu piardă majoritatea.

PROGRAMUL SARBATORILOR ARGESULUI SI MUSCELULUI

În şedinţa de astăzi a Consiliului Judeţean Argeş, de la ora 16, în afară de stabilirea datei unei şedinţe extraordinare pentru aprobarea preluării spitalelor din judeţ, cel mai important punct de pe ordinea de zi îl reprezintă aprobarea programului celei de-a IV-a ediţii a Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului.
Ediţia din acest an va fi organizată în perioada 10 august - 5 septembrie. Ziua Fiilor şi Cetăţenilor de Onoare ai Argeşului şi Muscelului, în cadrul căreia vor fi premiate şi personalităţile din justiţie, armată şi religie, va fi organizată pe 4 septembrie, tot la Muzeul Goleşti. Ca elemente de noutate, anul acesta Sărbătorile Argeşului şi Muscelului vor cuprinde şi Ziua Municipiului Curtea de Argeş, dar şi o competiţie de ciclism montan, care va fi organizată de Salvamont Argeş. 
Schimbare în comisie
Tot astăzi, Victoria Elena Bădescu, de la Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale, îl va înlocui, ca urmare a unei hotărâri a plenului, pe Ovidiu Marinescu, în Comisia Judeţeană pentru Protecţia Copilului.