Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 23 ianuarie

VINERI 23 ianuarie

TOP

PSD şi PD-L şi-au împărţit „caşcavalul“ în judeţul Argeş!

Aflaţi ce funcţie a luat fiecare partid!
Inspectoratul Şcolar a ajuns la PSD
Direcţia Finanţelor Publice a fost luată de PD-L n Deocamdată, numele viitorilor directori n-au fost stabilite oficial, dar din surse din interiorul partidelor vă prezentăm cele mai probabile variante 1. Inspectoratul Şcolar Judeţean - PSD
2. Direcţia Silvică Argeş - PD-L
3. Direcţia Generală a Finanţelor Publice - PD-L
4. Compania Naţională Apele Române - Direcţia Argeş-Vedea - PD-L
5. Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - PSD
6. Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Argeş - PD-L
7. Agenţia Locală de Mediu Argeş - PD-L
8. Garda Financiară Argeş - PSD
9. Autoritatea de Sănătate Publică - PSD
10. Inspectoratul Teritorial în Construcţii Sud Muntenia - PD-L
11. Inspectoratul Teritorial de Muncă - PD-L
12. Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - PSD
13. Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură - PSD
14. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (FAPDRP) - PD-L
15. Direcţia Sanitar Veterinară pentru Siguranţa Alimentelor - PD-L
16. Inspectoratul Regional pentru Protecţia Consumatorilor -PSD
17. Agenţia Regională de Protecţia Mediului - PSD
18. Inspectoratul pentru Protecţia Consumatorilor - Oficiul Argeş - PD-L
19. Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean - PD-L
20. Casa Judeţeană de Pensii - PSD
21. Inspectoratul Social Regional Sud-Muntenia - PSD
22. Direcţia pentru Sport Judeţeană - PD-L
23. Registrul Auto Român - PD-L
24. Autoritatea Rutieră Română - PSD
25. Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Regional - PSD
26. Direcţia Judeţeană pentru Tineret - PD-L
27. Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu - PD-L
28. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă - PSD
29. Inspecţia de Stat din cadrul ASP - PSD
30. Biroul Vamal de Control şi Vămuire Piteşti - PD-L
31. Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială - PD-L
32. Agenţia de Prestaţii Sociale - PSD
33. Serviciul Judeţean de Metrologie Judeţeană - PSD
34. Oficiul de Mobilizare a Economiei şi Pregătire a Teritoriului pentru Apărare Judeţeană - PD-L
35. Direcţia Judeţeană de Statistică Argeş - PD-L
36. Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare - Sucursala Argeş-Buzău - PSD
37. Inspectoratul de Stat pentru Calitatea Seminţelor şi Material Săditor - PSD
38. Inspectoratul Social Regional Argeş - PD-L

Cei mai buni şi cei mai slabi directori de instituţii din Argeş

N-o spunem noi, ci politicienii! • Culmea este că politicienii care îşi împart funcţiile acum în judeţ nu au curajul să îşi spună părerea despre directorii pe care-i schimbă!
Când discuţiile privind numirea unor noi directori la instituţiile deconcentrate sunt în toi între partenerii de guvernare PD-L şi PNL, oamenii PNL aşteaptă de la o zi la alta să fie schimbaţi din funcţie. Putem vorbi, aşadar, de un final de mandat pentru cei mai mulţi dintre directorii de instituţii deconcentrate numiţi de fosta guvernare. Aşa că am vrut să aflăm de la reprezentanţii partidelor politice din Argeş care au fost, în vi-ziunea lor, cei mai buni, dar şi ce mai slabi directori de instituţii deconcentrate din judeţ. Din păcate, reprezentanţii PSD contactaţi de noi nu au avut curajul de a da verdicte. Nici cei ai PNG-CD şi nici cei ai PD-L. Cornel Lazăr, preşedintele PNG-CD Argeş, ne-a spus, de exemplu, că nu este în po-ziţia în care să poată face aprecieri despre activitatea directorilor de instituţii. La rândul lor, democrat-libe-ralii (Dan Bica - vicepreşedinte PD-L - şi Iulian Corbu - prim-vicepreşedinte PD-L Argeş) s-au eschivat invocând motivul că este o temă „delicată“.  Deputatul Filip Georgescu s-a eschivat spunând că „directorii numiţi de PNL sunt nişte anonimi şi nu-i cunosc“. Purtătorul de cuvânt al PSD Argeş, Simona Bucura Oprescu, ne-a declarat că nu le cunoaşte activitatea şi că ar fi „necinstit“ să facă aprecieri la adresa directorilor. Alţi membri ai PSD au spus că au alte preocupări. Am încercat să facem şi un clasament al celor mai buni şi celor mai slabi directori, pe baza aprecierilor celor intervievaţi de noi, dar no-minalizările sunt atât de diverse, încât acest clasament nu se poate face.

Cei mai buni
În opinia lui Marius Postelnicescu, preşedintele PNL Piteşti, cei mai buni directori sunt:
1.     Rocsana Marinescu (PNL) - Autoritatea de Sănătate Publică
2.     Gheorghe Banzea (PNL) - Direcţia Finanţelor Publice
3.     Florin Gardin (PNL) - Inspectoratul Şcolar

Iată care sunt cei mai buni directori de instituţii deconcentrate în opinia lui Adrian Bughiu, preşedintele organizaţiei de tineret a PC Argeş:
1. Elena Mateescu (PD-L)- Direcţia Muncii
2.     Aurel Stoian - Garda Financiară
3. Mihai Oprescu (PSD) - Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă

Iată care sunt opţiunile lui Marian Fulga, preşedintele PRM Argeş, pentru cei mai buni directori de instituţii deconcentrate:
1.    Marius Olărescu (PD-L) - Casa de Pensii
2.    Petre Ioniţescu - şeful Poliţiei Argeş
3.    Valeriu Acatrinei (PNL)- Casa de Asigurări de Sănătate

Vasile Mihăilescu, prim-vicepreşedintele PNŢCD Argeş, are următoarele opţiuni pentru cei mai buni directori:
1.    Cristian Libertatu (PNL) - Oficiul Regional pentru Protecţia Consumatorului 
2.    Gheorghe Banzea (PNL) - Direcţia Finanţelor Publice
3.    Marius Olărescu (PD-L)- Casa de Pensii

Cei mai slabi
În ceea ce priveşte cei mai slabi directori de instituţii deconcentrate, opţiunile au fost următoarele:
Adrian Bughiu, preşedintele organizaţiei de tineret a PC Argeş:
1.      Marius Olărescu (PD-L) - Casa de Pensii
2.   Constantin Olteanu (independent) - Oficiul de Cadastru
3.     Corneliu Vasilescu (PNL) - Direcţia Agricolă

Marian Fulga, preşedinte PRM Argeş:
1.     Iustinian Vasilescu (PNL) - Garda de Mediu
2.     Gabriel Bratu (PD-L) -     Inspectoratul Şcolar
3.     Daniel Lupu (PD-L) - Direcţia Sanitar Veterinară

Vasile Mihăilescu, prim-vicepreşedinte PNŢCD Argeş:
1.     Rocsana Marinescu (PNL) - fost director Autoritatea de Sănătate Publică
2.     Marius Lungescu (PNL) - Inspecţia Calităţii în Construcţii
3.     Valeriu Acatrinei (PNL)- Casa de Asigurări de Sănătate

Marius Postelnicescu, preşedintele PNL Piteşti:
1.     Sorin Pandele (PD-L) - Oficiul Judeţean de Cadastru
2.     Marius Olărescu (PSD) - Casa Judeţeană de Pensii
3.     Marius Lungescu (PNL) - Inspecţia Calităţii în Construcţii

Viceprimarul Gagiu dă asigurări că vor fi locuri în grădiniţele din Piteşti
Liliana Gagiu, viceprimar al municipiului Piteşti, ne-a declarat că în acest an nu vor mai fi pro-bleme cu locurile din grădiniţe. „Au fost ceva probleme anul trecut, dar chiar şi aşa le-am rezolvat. Pentru anul în curs avem câ-teva proiecte ce vor fi finalizate şi care au ca ţintă mărirea numărului de locuri din grădiniţe fie prin mansardări, fie prin realizarea de construcţii noi. Avem chiar şi proiecte cu finanţare externă pentru realizarea unei grădiniţe. Aşa că nu vor fi probleme în acest an cu locurile pentru copii, mai ales că facem eforturi să rezolvăm încă de pe acum problemele cu care ne-am mai lovit şi în anii trecuţi.“, ne-a declarat Liliana Gagiu. Pe lângă proiectele proprii, municipalitatea mai beneficiază şi de o donaţie constând într-o grădiniţă în zona Exerciţiu - Craiovei, donaţie făcută de Arpechim.    
Vânzarea cinematografelor din Piteşti, interzisă!
Guvernul a emis recent o ordonanţă de urgenţă prin care a transferat autorităţilor locale cinematografele. La Piteşti vor fi preluate în termen de 6 luni 3 cinematografe, şi anume „Dacia“, „Modern“ şi „Bucureşti“. Ordonanţa obligă autorităţile locale să includă aceste cinematografe în domeniul public, fiind interzisă astfel vânzarea sau concesionarea lor. De asemenea, ordonanţa prevede că în termen de 4 ani Primăria Piteşti ar trebui să investească pentru modernizarea acestor cinematografe. „În cinematografele din Piteşti nu se vor mai putea desfăşura alte activităţi decât cele culturale. Suntem obligaţi, de asemenea, să asigurăm pe-riodicitatea rulării filmelor. Vom prelua şi personalul, iar în perioada următoare vom vedea şi ce contracte sunt deja încheiate pe aceste spaţii de la cinematografe şi ce putem face în această privinţă.“, a declarat Iosiv Cerbureanu, secretarul municipiului Piteşti

CURIERUL ZILEI

 Ieri dimineaţã, delegaţiile celor douã partide aflate la putere, PSD şi PD-L, s-au întîlnit pentru a discuta despre modul în care împart pe plan local instituţiile judeţene. Dupã întîlnire, ambele partide au trimis acelaşi comunicat: „Birourile de Coordonare Judeţene ale Alianţei politice PSD+PC Argeş şi PD-L Argeş s-au întîlnit, pentru stabilirea aplicãrii Programului de guvernare, Parteneriat pentru România 2008-2012, la nivelul judeţului Argeş, conform Protocolului de Constituire şi Regulamentului de Funcţionare a Coaliţiei. În urma discuţiilor purtate, s-a încheiat un protocol, care cuprinde şi o anexã cu asumarea responsabilitãţilor la nivel judeţean. Cele douã comisii vor funcţiona pe toatã perioada mandatului, în vederea aplicãrii pe plan local a programului de guvernare“.

Nicolescu şi Boureanu, şefi la negocieri
Concret, este vorba despre cine va conduce de acum înainte la diverse instituţii. Comisiile de negociere au fost formate din Constantin Nicolescu, deşi acesta afirmase cã nu va lua parte  la discuţii, Marcel Proca, noul prefect, Radu Vasilicã, Cornel Ionicã şi Gheorghiţã Boţîrcã, din partea PSD, şi Cristian Boureanu, Iulian Corbu, Dorin Voicu, Cãtãlin Teodorescu şi Gogu Davidescu.  Lupta a fost una destul de grea pe anumite instituţii, rîvnite de ambii parteneri. Deşi declaraserã de multe ori cã prima opţiune va fi Finanţele, PSD, care a avut dreptul de a alege prima o instituţie, dat fiind cã sînt cîştigãtori în judeţ, a ales Inspectoratul şcolar. Acesta era rîvnit şi de PD-L, prin prisma faptului cã îl au deja pe Gabriel Bratu în funcţia de inspector şef. Urmãtoarele douã instituţii au fost alese de PD-L: Finanţele şi Direcţia Silvicã. Acestea au fost, de altfel, cele trei în jurul cãrora s-au fãcut jocurile, pentru cã, dacã PSD ar fi ales, într-adevãr, Finanţele, atunci PD-L ar fi cerut ISJ şi silvicul. Urmãtoarea adjudecatã pe listã a fost Direcţia Apelor, pentru care PSD are pregãtiţi chiar doi oameni. Restul pînã la 38 de instituţii, din cîte au fost adjudecate ieri în mod egal, s-au „tras“ dupã cîteva principii, dar şi interese clare: cine are ministerul a fost interesat sã ia şi direcţia judeţeanã corespunzãtoare, dacã un partid a luat şefia, celãlalt ia adjunctul, şi, în cazul în care existã şi inspectorate regionale cu sediul aici, PSD ia regionala, iar PD-L, direcţia judeţeanã.

PD-L a luptat  pentru Finanţe şi Silvic
Evident, în multe cazuri a contat şi omul pe care fiecare partid îl avea deja pregãtit pentru respectiva funcţie, deşi ambele pãrţi au declarat cã nu au discutat absolut nimic despre oamenii care vor ocupa respectivele funcţii. „Nu am vorbit nimic despre persoane, rãmîne ca acest lucru sã îl discutãm sãptãmîna viitoare. Lista de instituţii rãmîne clar stabilitã, dar oamenii vor fi discutaţi apoi în cadrul partidului!“, a declarat Cristian Boureanu, liderul PD-L. Acesta a mai declarat cã nici în partid nu s-a discutat nimic despre acest lucru, rãmînînd ca de acum încolo sã se stabileascã. Cu toate acestea, Gogu Davidescu la şefia Direcţiei Silvice este mai mult decît sigur. Un alt loc unde se ştie deja omul este Direcţia de Tineret, ce va reveni lui Bogdan Badea, care a fost pînã acum consilierul lui Cristian Boureanu, ce-i va succeda lui Bogdan Ivan.

PSD a vrut neapãrat învãţãmîntul
De cealaltã parte, PSD a obţinut multe dintre instituţiile pe care şi le dorea. Radu Vasilicã, unul dintre negociatorii partidului, ne-a declarat ieri cã PSD a presat mult pentru a lua, spre exemplu, învãţãmîntul, pentru cã au mulţi oameni din domeniu. „Eu am luptat mult sã luãm Inspectoratul şcolar Judeţean, pentru cã lucrez în învãţãmînt, dar mai avem şi alţi oameni pregãtiţi. Am fi vrut tineretul, spre exemplu, dar l-au cerut cei de la PD-L. Iar în continuare voi presa cît pot de tare pentru a impune tineri în posturile de conducere. Cum ar fi Mihai Oprescu la AJOFM. Alte nume nu mai dau, pentru a nu se interpreta!“ Alte speculaţii cu privire la oameni ar fi Maria Dobrea, inginer agronom şi consilier judeţean la Direcţia Agricolã, Maria Cîrlan la Casa de Pensii, care a mai fost odatã în aceastã funcţie, Dumitru Ciobanu, actualul director tehnic, la Direcţia Apelor, sau, dacã nu reuşeşte sã prindã un post mai mare la Bucureşti, poate chiar Georgiu Gingãraş.

Mai sînt şi alte posturi de împãrţit
Nu au fost împãrţite încã o serie de alte funcţii destul de importante, cum ar fi conducerea spitalelor, pentru care existã însã pregãtite liste întregi la fiecare dintre partide. În ce priveşte data la care se va şti cu exactitate persoanele ce vor fi instalate în funcţii, depinde de fiecare partid în parte. Cristian Boureanu ne-a declarat ieri cã formaţiunea lui nu se grãbeşte absolut deloc, ceea ce nu-i împiedicã cu nimic pe cei de la PSD sã îşi anunţe şi chiar sã îşi instaleze oamenii în locurile deja primite. O altã discuţie va fi în curînd pentru numirea adjuncţilor, pentru a se reuşi crearea unor echipe „mixte“ cît mai potrivite, care sã se poatã înţelege la conducerea fiecãrei direcţii, în încercarea de a se evita probleme de incompatibilitate şi eventuale scandaluri.

"Planul anticriza este calat pe industria auto si pe Dacia"

Deşi nu era programatã în mod special, preşedintele PSD, Mircea Geoanã, a fãcut ieri o vizitã la Colibaşi, unde a avut o serie de discuţii atît cu liderii de sindicat, cît şi cu patronatul de la Dacia-Renault, referitoare la planul de mãsuri din pachetul anticrizã  ce va fi discutat luni la nivelul coaliţiei guvernamentale. El a accentuat cã planul anticrizã ce va fi adoptat de Guvern are în prim plan industria auto şi este calat în mod special pe „pivotul“ industriei de profil, Dacia.
Mircea Geoanã, care a declarat cã scopul vizitei sale la Dacia, precum şi la Craiova, precedenta oprire a zilei de ieri, a fost de a discuta problemele cu care se confruntã industria constructoare de autoturisme din România, pentru a le putea ridica la nivelul dialogului politic. El a afirmat cã luni vor avea loc discuţii pe teme strategice în interiorul coaliţiei, între delegaţiile celor douã partide, ce vor fi formate din cîte 7 membri, unul dintre reprezentanţii PSD fiind chiar preşedintele PSD Argeş, Constantin Nicolescu. Liderul social-democrat a explicat cã cei 14 au misiunea de a creiona un plan concret de stimulare a economiei şi de pãstrare a locurilor de muncã, ce va fi apoi supus aprobãrii o datã cu bugetul naţional. Importanţa deosebitã ce va fi acordatã domeniului reise din faptul cã, incluzînd industria orizontalã, domeniul cuprinde peste 150.000 de oameni.

Propune subvenţionarea creditelor pentru Dacii
Printre soluţiile concrete ce ar putea fi luate pentru salvarea industriei auto, pe care le-a desprins din dialogul purtat ieri cu cei de la Dacia, Geoanã a enumerat relansarea programului Rabla şi deblocarea pãrţii de formularisticã, necesarã ca cei interesaţi sã se înscrie sã o poatã face cît mai repede, capitalizarea CEC şi gãsirea unei modalitãţi pentru subvenţionarea creditelor destinate cumpãrãrii de maşini din producţia autohtonã şi chiar propunerea, pe care o va adresa decidenţilor de la Bucureşti, de a cumpãra pentru instituţiile de stat, chiar dacã anul acesta este unul mai auster din punct de vedere al achiziţiilor publice, doar maşini de la Dacia. „În aceste vremuri de crizã, nu stricã un pic de patriotism economic!“, a spus el.

Dacia vrea sprijin guvernamental pentru evitarea concedierilor
Reprezentanţii patronatului Dacia au mai cerut ieri sprijin guvernamental pentru continuarea investiţiei de la Titu, unde Renault intenţioneazã sã mute întreg departamentul de inginerie şi înalte tehnologii, ceea ce ar asigura 2.000 de locuri de muncã şi ar da o şansã în plus forţei de muncã supracalificate româneşti, şi acordarea ajutorului de stat ce li se cuvine, potrivit convenţiilor deja semnate, aprobate şi de UE. „Dacã vom adopta aceste mãsuri, va fi un semnal cã România este încã atractivã, chiar şi în aceastã perioadã de crizã, pentru astfel de investiţii şi va dovedi cã nu am venit în campanie electoralã doar dupã voturi, ci cã într-adevãr punem industria auto pe primul loc. Este timpul ca decidenţii sã se aplece serios asupra acestui program anticrizã. ªi alte ţãri au un astfel de program, dar noi nu putem sã copiem de la ei şi nici sã aşteptãm unul gata fãcut de la Bruxelles sau din altã parte, ci aceastã strategie trebuie croitã aici, cu idei şi chiar cu fonduri din afarã! Nu existã o soluţie magicã de aplicat, ci ne trebuie un plan adaptat sistemului nostru. Iar acest plan trebuie sã înceapã cu industria auto şi cu Dacia!“ El a mai explicat cã acest plan va cuprinde şi furnizorii de componenente, dar şi IMM-urile, mai vulnerabile decît marii producãtori, şi cã va fi un semnal psihologic cã la noi criza nu este atît de puternicã precum în alte ţãri. Potrivit lui Geoanã, ar fi mai puţin scump sã se intervinã acum cu ajutor de la stat, decît mai tîrziu, şi asta va salva concedierile în masã.

ARGESUL

P.S.D. şi P.D.-L. şi-au împărţit judeţul

Ieri au fost împărţite instituţiile judeţului între P.S.D. şi P.D.-L. Deocamdată, doar instituţiile, numele celor care le vor conduce rămânând, în continuare, o enigmă, în cele mai multe cazuri. Ieri, Birourile de Coordonare Judeţene ale Alianţei politice P.S.D.+P.C. Argeş şi P.D.-L.
Argeş s-au întâlnit pentru stabilirea aplicării Programului de guvernare, „Parteneriat pentru România 2008-2012”, la nivelul judeţului Argeş, conform Protocolului de Constituire şi Regulamentului de Funcţionare a Coaliţiei. În urma discuţiilor purtate s-a încheiat un protocol, care cuprinde şi o anexă cu asumarea responsabilităţilor la nivel judeţean. Cele două comisii vor funcţiona pe toată perioada mandatului, în vederea aplicării pe plan local a programului de guvernare. P.S.D. şi-a schimbat prima opţiune şi a ales Inspectoratul Şcolar, astfel că Gabriel Bratu se numără printre marii perdanţi ai acestei împărţiri. Primele instituţii alese de P.D.-L. au fost Direcţia Finanţelor şi Direcţia Silvică, astfel că Gheorghe Davidescu ar putea reveni pe scaunul de pe care a fost schimbat de liberali. Primarul Tudor Pendiuc a precizat că pentru P.S.D. nu este o problemă ocuparea şefiei acestor instituţii şi că partidul său ar putea numi şi specialişti care nu sunt obligatoriu şi membri. Citiţi mai jos ce instituţii a luat fiecare partener de alianţă, precum şi nume care au fost vehiculate în ultima perioadă că le vor conduce. Vă reamintim că la instituţia condusă de un partid, cea de a doua funcţie revine partenerului. 
1.Inspectoratul Şcolar Judeţean - P.S.D. - Carmen Ursu
2. Direcţia Silvică Argeş - P.D.-L. - Gheorghe Davidescu
3. Direcţia Generală a Finanţelor Publice - P.D.-L. - Dragoş Pătroi
4. Compania Naţională Apele Române - Direcţia Argeş -Vedea - P.S.D. - Dumitru Ciobanu
5. Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - P.S.D. - Valentin Olteanu
6. Casa de Asigurări de Sănătate - P.D.-L. -  Gheorghe Frătoaica
7. Agenţia Locală de Mediu Argeş - P.D.-L. - Marius Stanca 
8. Garda Financiară Argeş - P.S.D. - Aurel Stoian
9. Autoritatea de Sănătate Publică - P.S.D. - Dan Manu
10. Inspectoratul Teritorial în Construcţii Sud Muntenia - P.D.-L. - Ştefan Ciocănel
11. Inspectoratul Teritorial de Muncă - P.D.-L. - Marian Bugan 
12. Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - P.S.D. - Mihaela Anastasie
13. Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură - P.S.D. - ?
14. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (F.A.P.D.R.P.) - P.D.-L. - ?
15. Direcţia Sanitar-Veterinară pentru Siguranţa Alimentelor - P.D.-L. - Daniel Lupu
16. Inspectoratul Regional pentru Protecţia Consumatorului - P.S.D. - ?
17. Agenţia Regională de Protecţia Mediului Argeş - P.S.D. - Sorina Marin
18. Inspectoratul pentru Protecţia Consumatorilor - P.D.-L. - Iulian Corbu
19. Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean - P.D.-L. - ?
20. Casa Judeţeană de Pensii - P.S.D. - Maria Cârlan
21. Inspectoratul Social Regional Sud Muntenia - P.S.D. - ?
22. Direcţia Pentru Sport Judeţeană - P.D.-L. - ?
23. Registrul Auto Român - P.D.-L. - Ion Predica
24. Autoritatea Rutieră Română - P.S.D. - ?
25. Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Regional - P.S.D. - ?
26. Direcţia Judeţeană pentru Tineret - P.D.-L. - Bogdan Badea
27. Direcţia Judeţeană pentru Cultură - P.D.-L. - ?
28. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă - P.S.D. - Mihai Oprescu
29. Inspecţia de stat din cadrul A.S.P. - P.S.D. - Emilian Dragnea
30. Biroul Vamal de control şi vămuire la interior Piteşti - P.D.-L. - ?
31. Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială - P.D.L. - Elena Mateescu
32. Agenţia de Prestaţii Sociale - P.S.D. - ?
33. Serviciul Judeţean de Metrologie Legală - P.S.D. - Vasile Stroescu
34. Oficiul de Mobilizare a Economiei şi Pregătire a Teritoriului pentru Apărare Judeţeană - P.D.-L. - Nicolae Jianu
35. Direcţia Judeţeană de Statistică Argeş - P.D.-L. - Adina Armencea
36. Administraţia Naţională de Îmbunătăţire Funciară Sucursala Argeş-Buzău - P.S.D. - ?
37. Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor - P.S.D. - Lucica Ghiţulescu
38. Inspectoratul Social Regional Argeş - P.D.-L. - ?

Programul „Rabla“, subvenţii şi posibilităţi de creditare - promisiuni pentru Dacia

Sindicaliştii de la Dacia au ameninţat cu proteste în centrul Piteştiului dacă Guvernul nu va lua rapid măsuri pentru redresarea activităţii industriei auto. Între timp, parlamentarii de Argeş spun că au soluţii, dar nu au puterea să le impună guvernanţilor. Ieri însă, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a venit în Piteşti din nou.

Nicolescu va lucra la măsurile care trebuie să salveze Dacia
Preşedintele P.S.D. şi al Senatului, Mircea Geoană, a refăcut turul din timpul campaniei electorale la marile companii, în special cele din industria auto. El s-a oprit la Dacia, acolo unde a avut şi o întrevedere cu sindicaliştii şi cu Francois Fourmont, directorul uzinei. Geoană a dorit să transmită, cu propunerile de măsuri primite din partea Renault în mână, că săptămâna viitoare Guvernul va veni, pe lângă buget, cu un plan concret de măsuri anticriză, care se vor contura în special pe salvarea industriei auto. Acest plan de măsuri va fi realizat de o comisie P.D.L.- P.S.D., din care va face parte şi preşedintele P.S.D. Argeş, Constantin Nicolescu. „Am dorit să revin în Argeş pentru o întâlnire atât cu sindicatele de la Dacia, cât şi cu patronatul, cu domnul Fourmont. Au fost săptămâni şi luni foarte complicate pentru industria şi economia din România şi în mod special pentru industria de autoturisme autohtonă. Sunt extrem de hotărât şi vom ridica acest subiect la nivelul dialogului politic dintre P.S.D. şi P.D.-L. şi la nivelul acţiunii guvernamentale, pentru adoptarea de urgenţă chiar săptămâna viitoare a unui plan concret de măsuri de sprijinire şi de salvare a industriei de autoturisme româneşti. Aceste măsuri de relansare a pieţei de automobile din România, cu accent pe pivotul industriei româneşti, care este Dacia Renault, au fost prezentate de către grupul Dacia Renault în mod oficial Guvernului României. Preşedintele Nicolescu face parte din grupul de şapte lideri din partea P.S.D.-ului care discută cu liderii P.D.-L. cu privire la temele strategice“, a declarat Geoană. Din planul de măsuri, Geoană a dat şi câteva exemple: lansarea de urgenţă a programului Remat, urgentarea şi simplificarea procedurii de acordare a ajutorului de stat, instituţiile statului să achiziţioneze, dacă au nevoie, numai Dacii sau continuarea investiţiei de la Titu, care ar însemna un semnal pentru investitorii străini că România poate ieşi din criză, creând locuri de muncă mai ales în cercetare, rezolvarea problemelor ce ţin de creditarea economică. În acest sens, preşedintele Senatului a sugerat în discuţiile cu guvernul României, capitalizarea C.E.C.-ului şi găsirea unor formule împreună cu Banca Naţională a României, pentru a subvenţiona acest credit, sau pentru a găsi formule de plată diferenţiată, decalată a T.V.A.-ului. Deşi a precizat că România trebuie să găsească soluţii interne pentru a ieşi din criză, adaptate situaţiei economiei noastre, Geoană a recunoscut că va fi nevoie să apelăm la sprijin din străinătate „şi să învăţăm din ce au făcut bine sau rău ceilalţi“. El a anunţat că este nevoie ca statul să acorde ajutoare de stat, în această perioadă, printre beneficiari numărându-se şi Dacia, de fapt investitorul, adică Grupul Renault. Geoană a mai anunţat că doreşte ca şi I.M.M.-urile să fie sprijinite, pentru că sunt mult mai sensibile la mişcările de pe piaţă.  În privinţa taxei auto, Mircea Geoană a lăsat să se înţeleagă că şi-ar dori menţinerea ei, dar a evitat să dea un răspuns concludent, lăsând Guvernului responsabilitatea deciziei. Mai mult, Geoană speră că nu va fi nevoie ca Dacia să concedieze din muncitori după ce aceste măsuri vor fi aplicate.
E nevoie de „Rabla“ şi de taxa de poluare
Deputatul P.S.D. Mircea Drăghici a precizat că este important ca noua taxă să fie una care se va aplica direct proporţional cu gradul de poluare, astfel încât cererea de maşini second-hand să scadă. O altă soluţie pentru revitalizarea industriei auto ar fi reluarea programului „Rabla“. „Specialiştii trebuie să găsească o lege prin care definiţia poluatorul plăteşte să fie pusă în aplicare. N-a fost cea mai fericită soluţie taxa de poluare. A creat animozităţi, a creat interpretări greşite. În mod normal, nu trebuia să ţină de Ministerul Mediului. Ea trebuie să fie adoptată ca lege, sub altă formă, legată de poluator. Fiecare maşină la mâna a doua adusă în ţară ar trebui să intre pe un stand de măsurare a noxelor şi, în funcţie de gradul de poluare, să plătească. Aceasta ar fi ideea -  dacă vrei o maşină care poluează mai mult, plăteşti mai mult. În felul acesta, dacă va fi reluat şi programul „Rabla”, cu siguranţă că românii îşi vor reîndrepta atenţia către produsele Dacia. S-a dovedit că, atâta timp cât programul „Rabla” a funcţionat, Dacia a avut vânzări crescute la intern. Rămâne îmbucurător gradul de vânzare la exporturi, unde s-au înregistrat creşteri, ceea ce dovedeşte că cei din străinătate care îşi doreau înainte o marcă renumită s-au îndreptat către Dacia, pe fondul acestei crize. Este nevoie, indiferent ce formă va lua, ca această taxă să fie impusă prin lege, nu prin ordonanţă de urgenţă, ca să nu mai sufere modificări de pe o zi pe alta. Cred că este important ca noi să ne protejăm o industrie auto pe care alte ţări şi-ar dori-o. Ar fi păcat să o lăsăm să decadă“, a declarat Mircea Drăghici.

BITPRESS

Ministrul Elena Udrea, invitata sa planga si sa danseze si pentru turismul argesean
Deputatul Mircea Draghici si-a inceput mandatul in forta! Doua dintre promisiunile cuprinse in oferta sa electorala pentru Colegiul Curtea de Arges au prins deja contur. Este vorba despre Curtea de Arges – capitala turistica si Festivalul Cascavalului de Bradulet. La inceputul anului au fost depuse pentru finantare doua proiecte, menite sa promoveze si sa valorifice bogatiile turistice din zona. Deputatul Draghici a declarat ca va face lobby pana cand o va convinge pe doamna ministru a Turismului, Elena Udrea ca merita sa se investeasca in turismul argesean. Recunoastem ca ne-am dori s-o vedem pe doamna ministru plangand si dansand si pentru Arges, caci merita tot efortul.

Primul proiect, denumit, „CURTEA DOMNEASCA DE ARGES – CAPITALA A TURISMULUI ROMANESC" are o valoare de 975 312,10 lei si vizeaza cresterea contributiei sectorului turismului  la dezvoltarea economico-sociala durabila a municipiului Curtea de Arges si dezvoltarea brand-ului „Curtea domneasca de Arges - capitala a turismului romanesc”, printr-o campanie de promovare activa si instituirea parteneriatului public – privat intre autoritatile administratiei publice locale si mediul de afaceri.

In cadrul proiectului va fi organizata expozitia „Curtea domneasca de Arges - capitala a turismului romanesc” si se va pune accent  pe promovarea produselor turistice locale: Biserica Domneasca, Muzeul Municipal Curtea de Arges, Biserica San Nicoara, Muzeul de etnografie Casa Norocea, Manastirea Curtea de Arges, Parcul Fantana lui Manole, traseul turistic catre Cetatea Poenari, Lacul Vidraru, Lacul Balea. Aceste obiective vor fi incluse intr-o retea cu destinatii culturale de excelenta la nivel national si international, in cadrul Targului de turism al Romaniei si al Targul International de Turism ITF. De asemenea, va fi creata o baza de date pentru promovarea produselor turistice, va fi realizat portalul „Curtea Domneasca de Arges - capitala a turismului romanesc" si vor fi puse in practica 11 campanii de promovare.

Cel de-al doilea proiect, „FESTIVALUL  CASCAVALULUI DE BRADULET” se ridica la 542 325,84 lei si are drept scop dezvoltarea potentialului turistic al comunei Bradulet prin promovarea la nivel regional si national a produsului turistic gastronomic local „Cascavalul de Bradulet”, aflat la mare concurenta cu carnatii de Plescoi, facuti celebri anul trecut de insusi ministrul Elena Udrea.

In cadrul proiectului va fi organizat „Festivalul Cascavalului de Bradulet”, unde se preconizeaza ca vor participa 40 de expozanti si se mizeaza pe 5000 de vizitatori. De asemenea, producatorii de cascaval de Bradulet vor merge la targuri de turism cu impact national si international - targul de turism al Romaniei, organizat anual la Romexpo, in luna martie sau la targul international de turism – ITF, organizat la Romexpo in luna noiembrie, precum si la Muzeul Satului pentru promovarea produsului local.

Potrivit specialistilor in comuna Bradulet pot fi practicate mai multe forme de turism:  ecumenic, itinerant cu valente culturale, balnear, rural, eco-turism, de tranzit, odihna, recreere si agrement. Pentru a face cunoscute aceste oportunitati va fi realizat un portal de promovare, iar lunar va fi transmis un  newsletter catre 800 de abonati.
Cererile de finantare au fost depuse in cadrul Programului Operational Regional 2007-2013, Axa prioritara 5 – Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, Domeniul major de interventie 5.3 – Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare, in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica, Operatiunea - Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovarii produselor specifice si a activitatilor de marketing specifice.
PSD si PDL si-au impartit institutiile
PSD si PDL au cazut astazi de acord asupra institutiilor deconcentrate care le vor reveni, functie de algoritmul stabilit la nivel national. Ca atare, cel tarziu saptamana viitoare, toti directorii PNL vor fi inlocuiti din functii, semne de intrebare existand doar in privinta liberalului Cristian Libertatu, care nu este exclus sa faca pasul in PDL si sa fie numit in fruntea Directiei pentru Protectia Consumatorului, la acest moment fiind directorul Inspectoratului Regional pentru Protectia Consumatorilor. Marea surpriza o reprezinta faptul ca democrat-liberalilor le-au revenit Finantele, desi presedintele PSD, Constantin Nicolescu afirmase in mai multe randuri ca Directia Finantelor publice va fi prima lor optiune.

Cum s-a impartit cascavalul!
1.INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN - PSD
2.DIRECTIA SILVICA ARGES - PD-L
3.DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE - PD-L
4.DIRECTIA APELOR ARGES-VEDEA - PSD
5.OFICIUL JUDETEAN DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA - PSD
6.CASA DE ASIGURARI DE SANATATE - PD-L
7.AGENTIA LOCALA DE MEDIU ARGES - PD-L
8.GARDA FINANCIARA ARGES - PSD
9.AUTORITATEA DE SANATATE PUBLICA - PSD
10.INSPECTORATUL TERITORIAL IN CONSTRUCTII SUD MUNTENIA - PD-L
11.INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA - PD-L
12.DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA - PSD
13.AGENTIA DE PLATI SI INTERVENTII IN AGRICULTURA    - PSD
14.AGENTIA DE PLATI PENTRU DEZVOLTARE RURALA SI PESCUIT - PD-L
15.DIRECTIA SANITAR VETERINARA - PD-L
16.INSPECTORATUL REGIONAL PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR - PSD
17.AGENTIA REGIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI ARGES - PSD
18.INSPECTORATUL  PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR - OFICIUL ARGES - PD-L
19.GARDA NATIONALA DE MEDIU - COMISARIATUL  JUDETEAN - PD-L
20.CASA JUDETEANA DE PENSII     - PSD
21.INSPECTORATUL SOCIAL REGIONAL SUD MUNTENIA - PSD
22.DIRECTIA PENTRU SPORT - PD-L
23.REGISTRUL AUTO ROMAN - PD-L
24.AUTORITATEA RUTIERA ROMANA - PSD
25.GARDA NATIONALA DE MEDIU – COMISARIATUL  REGIONAL - PSD
26.DIRECTIA JUDETEANA PENTRU TINERET    - PD-L
27.DIRECTIA JUDETEANA PENTRU CULTURA, CULTE SI PATRIMONIU - PD-L
28.AGENTIA JUDETEANA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA - PSD
29.INSPECTIA DE STAT DIN CADRUL ASP - PSD
30.BIROUL VAMAL DE CONTROL SI VAMUIRE LA INTERIOR PITESTI - PD-L
31.DIRECTIA DE MUNCA SI PROTECTIE SOCIALA - PD-L
32.AGENTIA DE PRESTATII SOCIALE - PSD
33.SERVICIUL JUDETEAN DE METROLOGIE LEGALA - PSD
34.OFICIUL DE MOBILIZARE A ECONOMIEI SI PREGATIRE A TERITORIULUI PENTRU APARARE JUDETEANA    - PD-L
35.DIRECTIA JUDETEANA DE STATISTICA ARGES -     PD-L
36.ADMINISTRATIA NATIONALA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SUCURSALA ARGES-BUZAU - PSD
37.INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA SEMINTELOR SI MATERIALULUI SADITOR - PSD
38.INSPECTORATUL SOCIAL REGIONAL ARGES - PD-L
Promisiunea lui Geoana, roata de rezerva a Daciei
Presedintele Senatului, Mircea Geoana a fost prezent joi la Dacia Renault, unde a discutat cu actionariatul societatii si reprezentantii sindicatelor cu privire la masurile de sprijinire a industriei auto romanesti. Pentru a doua oara in acest an, dupa ce si la finele anului trecut a mai avut loc o dezbatere pe aceasta tema, reprezentantii Dacia si-au expus punctele de vedere, au solicitat ajutorul actualului Guvern, primind in schimb doar promisiuni.

Promisiuni le-a servit si presedintele PSD, Mircea Geoana, care s-a declarat intru totul de acord cu solicitarile liderilor Dacia Renault, numai ca va trebui sa-si convinga si tovarasii de coalitie de oportunitatea acestora. „Personal, sunt extrem de hotarat si voi ridica problema Dacia Renault la nivelul actiunii guvernamentale chiar de saptamana viitoare, cand vom stabili un plan concret de sprijinire si salvare industriei de autoturisme romanesti. Solicitarile inaintate de catre reprezentantii Dacia Renault dorim sa le introducem intr-un pachet de masuri anticriza, de stimulare economica si pastrare a locurilor de munca. Toate acestea le vom pune la punct luni, cand le vom discuta la nivelul strategic al coalitiei de guvernare. Guvernul Romaniei e hotarat ca saptamana viitoare, pe langa proiectul de buget, sa vina cu un plan anticriza si cred ca primul semnal pentru industria romaneasca pleaca de aici, de la Dacia” a declarat Mircea Geoana, adaugand ca presedintele PSD Arges, Constantin Nicolescu, face parte din grupul de sapte lideri ai PSD care vor discuta cu liderii PDL cu privire la temele strategice.

Concret, care sunt masurile de a caror necesitate Mircea Geoana spera sa-si convinga si colegii de guvernare?
Unu: demararea de urgenta a programului REMAT, sau „Rabla”, asa cum este el cunoscut, ceea ce presupune, din start, producerea a mult mai multor automobile la Dacia Renault.

Doi: incurajarea romanilor sa achizitioneze un credit pentru a-si cumpara o masina autohtona, dar fara a mai plati o dobanda de aproape 20%. In acest sens se are in vedere capitalizarea CEC si gasirea unei formule cu Banca Romaniei pentru a subventiona acest credit sau a gasi formule de plata diferentiata, decalata, a TVA.

Trei: sprijinirea investitiilor in centrul de inalta tehnologie de la Titu, prin garantarea statului a unui imprumut de la Banca Europeana de Investitii. Acest lucru ar presupune asigurarea a inca 2.000 de locuri de munca. 

Patru: acordarea cat mai rapida a unui ajutor de stat „pe care cei de la Dacia il asteapta si il merita”.

Cinci: sprijinirea industriei auto pe orizontala, un exemplu oferit de catre Geoana fiind acela al societatii Lisa Draxlmaier, care are reprezentante inclusiv in Arges.

Sase: in cazul in care Parlamentul, Guvernul, ministerele sau alte institutii publice isi vor permite sa faca achizitii de masini in acest an, acestea sa fie strict de provenienta autohtona.

In ceea ce priveste taxa auto, Mircea Geoana a dat de inteles ca aceasta ar trebui modificata, pentru a se armoniza cu legislatia europeana, insa, in acelasi timp, trebuie in asa fel formulata incat sa incurajeze productia interna de autoturisme.

ARGESEXPRES

Deputatul Drăghici şi-a inaugurat cabinetul parlamentar
Ieri dimineaţă, deputatul de Curtea de Argeş Mircea Drăghici şi-a inaugurat în jurul orei 10.00 cabinetul parlamentar situat în sediul administraţiei municipale, la etajul I, unde a funcţionat cabinetul predecesorului său liberal, Adrian Miuţescu. S-a anunţat cu acest prilej că de cabinet se va ocupa d-na Elena Neacşu şi că în perioada următoare se vor mai deschide şi altele, în localităţile din colegiu. La mica festivitate au participat şi o parte dintre consilierii locali ai PSD - Constantin Panţurescu, Vasile Sabie, Claudia Mihăilescu, Ştefan Dumitrache, Cătălin Sămărăscu, Ion Manda - dar şi alţi membri ai organizaţiei municipale.
A urmat o conferinţă de presă comună cu primarul Nicolae Diaconu, în cadrul căreia deputatul Mircea Drăghici şi-a prezentat proiectele, afirmând că acestea caută să răspundă unor angajamente electorale asumate în campanie. Este vorba despre “Curtea Domnească de Argeş - capitală a turismului românesc” (pe care a afirmat că l-a şi năşit şi al cărui studiu de fezabilitate a fost deja aprobat de către Consiliul Local) şi “Festivalul caşcavalului de Brăduleţ”. Primul, după cum se ştie, vizează o finanţare de 975.312,10 lei (cofinanţare de 3% de la bugetul local), iar cel de-al doilea, 542.325,84 lei (cofinanţare 2%). Cererile de finanţare au fost deja depuse şi se speră ca să se reuşească promovarea unor branduri naţionale prin Ministerul Turismului. În competiţie se mai află şi “cârnatul de Pleşcoi” (promovat probabil de ministrul Turismului, Elena Udrea, originară din localitatea buzoiană cu acest nume).
Primarul şi deputatul au răspuns întrebărilor ziariştilor, evidenţiind buna colaborare dintre dumnealor pentru promovarea zonei pe axa Consiliu Local - Consiliu Judeţean - Parlament. S-au abordat subiecte de interes local şi judeţean, inclusiv interpelările adresate de către deputat miniştrilor Videanu şi Pogea (Economie şi Finanţe) pentru sprijinirea unităţilor economice argeşene. Dar, asupra acestor aspecte vom mai reveni.
EVENIMENTUL MUSCELEAN
Dan Radu Rusanu – latifundiar de Muscel
Cui i se retrocedează pădurile noastre
Numai în Rucăr deţine terenuri în valoare de 8.900.000 de euro
Deputat în două mandate, 2000-2004 şi 2004-2008, liberal teoretic, Dan Radu Ruşanu este destul de bazat când este vorba de achiziţionare de proprietăţi în scurt timp. În vârstă de 59 de ani, bucureşteanul, poate, nu ne-ar fi atras atenţia, dacă în ultimul timp nu s-ar fi înrădăcinat atât de mult în judeţul Argeş, mai precis în zona de nord. Averea sa, de peste 80 de milioane de euro, îl poate înscrie cu succes în topul celor mai bogaţi oameni din ţară şi, practic, nu miră pe nimeni, din moment ce a fost deputat atâta amar de vreme. Doar avem oameni înstăriţi în Parlament! Dan Radu Ruşanu a dat cea mai mare lovitură pe piaţa imobiliară, după ce a intrat, prin retrocedare, în posesia a peste 275 de hectare de teren în judeţele Argeş, Braşov şi Teleorman. El a devenit, astfel, unul dintre cei mai mari latifundiari din Parlamentul României.
Numai în Rucăr deţine terenuri în valoare de 8.900.000 de euro
Şirul proprietăţilor liberalului este destul de lung. Numai în Rucăr deţine terenuri în valoare de 8.900.000 de euro, iar, în privinţa imobilelor, lista cuprinde şi o vilă frumuşică la Rucăr, şi o casă de vacanţă la Podul Dâmboviţei, ambele fiind estimate la vreo 300.000 de euro. Tot pe aici a intrat în posesia mai multor hectare de teren intravilan, dar şi forestier, contribuind, astfel, la mărirea portofoliului pe care îl deţine în mai multe zone turistice din ţară. La acestea se adaugă o livadă, care se întinde pe o suprafaţă de 7,5 ha, în satul Suslăneşti, retrocedată fiind pe numele soţiei. Lăsând deoparte mediul afacerilor şi atingând latura politică,  pentru Dan Radu Ruşanu, fără Adrian Miuţescu şi Georgeta Armananschi, şefa Vămii din Piteşti, ascensiunea îmbogăţirii rapide ar fi fost mult înjumătăţită. Legătura deputatului foarte strânsă cu Argeşul este, în special, de natură funciară, motiv pentru care lumea îl percepe ca pe un mare boier. Legăturile marelui latifundiar din România cu lumea afacerilor au început în 1998, atunci când, cu nume sonore din Argeş, pune bazele societăţii Asigurarea CEC-CAR-ROMAS SA. Printre cei cu  care a pornit în această afacere se numără fostul preşedinte al CJ Argeş, Ion Mihăilescu, Constantin Nocilescu, actualul preşedinte al CJ, Aurel Stoian, comisar-şef Garda Financiară Argeş, Ion Moldoveanu, fost şef al Finanţelor Argeş, sau Eugeniu Þurlea, fost preşedinte al CNAS.
Teren în valoare de 120.000 de euro, în Dâmbovicioara
După cum se vede, afacerile demnitarului nu au culoare politică şi, se pare, pădurile şi terenurile muscelene l-au atras ca un magnet. Dumitru Ghica, fostul primar din Rucăr, se pare că ar fi închis acest cerc, mai ales că interesele au fost reciproce, în cei 12 ani, cât a fost prim edil al rucărenilor. Făcând parte dintr-un sistem corupt şi utilizând o reţea, la fel, pusă pe îmbogăţiri ilegale, atât din zona politică, dar, mai ales, administrativă, Ruşanu a ştiut să profite atât de oameni, cât şi de legislaţie, pentru a-şi satisface interesele. Terenul cumpărat de Ruşanu, în 1998,  situat în Dâmbovicioara, are suprafaţa de 6.000 mp şi o valoare de impozitare de 9.000 lei. La 4 dolari/mp, valoarea de achiziţie ar fi de 24.000 dolari. Astăzi, valoarea terenului este de aproximativ 120.000 dolari. După ce a devenit secretar de stat la Ministrul Finanţelor, în 1997, i s-au retrocedat, pe numele soţiei, două terenuri în Suslăneşti, 7,5 ha livadă şi 3,5 ha în Rucăr. În anul următor, în 1998, soţia lui Ruşanu a mai primit un teren intravilan în Rucăr, cu o suprafaţă de 0,5 ha. După venirea la putere a Alianţei D.A., în 2005, Dan Radu Ruşanu a continuat sarabanda retrocedărilor şi a obţinut, pe numele soţiei, 50 de hectare de fâneaţă în Rucăr.  Cu cele 163,5 de hectare de teren forestier în judeţul Argeş, familia Ruşanu a recuperat 275,5 hectare de teren, suprafaţă care-l ridică în vârful topului politicienilor latifundiari. La această imensă suprafaţă, se adaugă încă 29,4 hectare de teren intravilan cumpărate în Voluntari-SAI şi Dâmbovicioara, ceea ce ridică la peste trei milioane de metri pătraţi moşia lui Ruşanu, mai exact 3.049.000 mp.
Valoarea acestor terenuri poate fi estimată astfel: 4.500 euro - livada din Suslăneşti (7,5 ha), 8.900.000 euro terenurile intravilane din Rucăr, Fundata şi Putinei (44,5 ha, la 20 euro/mp), 520.500 euro terenul forestier (173, ha, la 3000 euro/ha) şi 29.400.000 euro terenul intravilan din Voluntari (29,4 ha, la 100 euro/mp).
Încă 12 hectare în satul Bilceşti
Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, proprietăţile s-au extins cu încă 12 hectare în satul Bilceşti, din comuna Valea Mare Pravăţ, la finele anului trecut. Aici, Ruşanu a luat o parte din fosta Fermă Bilceşti, acolo unde a existat pe vremea lui Ceauşescu una dintre cele mai mari livezi de meri din zona Câmpulungului.  Liberalul a devenit, astfel, vecinul altui baron al zonei, Gigi Axinte, care a cumpărat, în urmă cu trei ani, “Castelul din Bilceşti” de la Institutul Pomicol Mărăcineni.

PITESTEANUL
Reorganizarea, o masura necesara in PNL
PNL Arges se pregateste de schimbari! Dupa esecul inregistrat la alegerile parlamentare din noiembrie 2008, liderii organizatiei judetene au sustinut ca, in termen scurt, va fi realizata o analiza menita sa identifice greselile si pe cei care au gresit in lupta electorala. In ultimul timp, la acest aspect s-au adaugat si zvonurile, tot mai numeroase, privind schimbarea lui Adrian Miutescu din functia de presedinte al filialei. Cert este ca, la ora actuala, in PNL Arges domneste o stare de confuzie, iar liderii liberali par mai mult sa se atace intre ei decat sa colaboreze.
„Este nevoie de o restructurare la nivelul filialei din Arges a PNL si acest lucru se va intampla fara doar si poate. Cu cat mai repede cu atat mai bine. Personal, nu m-am decis daca voi candida pentru conducerea organizatiei judetene, insa sunt convins ca, in ciuda tuturor celor intamplate in ultima perioada, PNL va ramane un partid unitar", a declarat deputatul Andrei Gerea. Mircea Diaconu, senator in Colegiul Campulung-Curtea de Arges si Andrei Gerea, deputat ales in Colegiul Pitesti Nord sunt singurii parlamentari pe care PNL Arges ii are in legislativul 2008-2012.
Tradatorii PNL, la panoul rusinii!
Marius Postelnicescu, presedintele liberalilor pitesteni, si-a aratat nemultumirea fata de rezultatele alegerilor de la finele anului trecut, dand vina atat pe propaganda ,,desantata" a PSD, dar si pe modul defectuos in care unii dintre colegii sai au abordat campania electorala. ,,Cu un procent de 15-20% nu poti intra la guvernare! Trebuie sa strangem randurile si sa-i promovam pe acei oameni care pot fi adevarate stindarde pentru partid," a declarat Postelnicescu. Acesta considera ca rezultatele slabe din judetul Bratienilor au fost cauzate si de oportunismul multora dintre colegi.
,,Am auzit ca, din dorinta de a-si pastra functiile la deconcentrate, unii dintre colegi vor sa ne paraseasca...E alegerea lor, dar si noi vom raspunde, prin infiintarea unui panou al rusinii, unde se vor afla pozele tuturor acelor care ne fac de ras, prin plecari sau declaratii care  prejudiciaza imaginea partidului. In acelasi timp, langa panoul rusinii vom pune un altul, cu numele si pozele celor mai merituosi dintre liberali," a declarat Postelnicescu. Gazeta de perete liberala, cea a rusinii, dupa modelul unitatilor militare sau al defunctelor CAP-uri, ii va avea cap de afis pe Gogu Davidescu si Cristian Boureanu. Evident, asa cum promite Postelnicescu, gazeta de perete va fi actualizata si cu actualii membri PNL care vor avea curajul sa se indrepte spre partidul „Marinarului".
Andrei Gerea ii someaza pe parlamentarii de Arges pentru salvarea Uzinei Dacia
Deputatul PNL Andrei Gerea a criticat dur actuala coalitie de guvernare, sugerand ca oamenii lui Emil Boc se preocupa mai mult de schimbarile din institutiile deconcentrate decat de masurile anticriza. Acesta a dat exemplu situatia Uzinei de la Mioveni, unde mii de oameni risca sa-si piarda locurile de munca, Dacia nefiind singurul constructor auto care anunta disponibilizari in acest an. In acest context, deputatul PNL ii someaza pe parlamentarii de Arges sa se bata pentru mentinerea locurilor de munca, in speta pentru cele de la Uzina Dacia, unde situatia este una speciala, datorita scaderii drastice a vanzarilor. Liderul liberal i-a mai acuzat pe actualii guvernanti ca loc să ia urgent măsurile care se impun pentru limitarea crizei economice, fac jocurile presedintelui Traian Băsescu. Mai mult, Gerea sustine ca presedintele incerca sa distraga atentia opiniei publice de la adevaratele probleme prin diversele propuneri aberante din ultimele saptamani. Una dintre ele este modificarea Constitutiei, in asa fel incat Romania sa devina o republica semiprezidentiala.