Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 23 februarie

LUNI, 23 FEBRUARIE 2009
TOP
Gheorghe Marin, reales preşedinte la PSD Câmpulung
Gheorghe Marin nu a avut nicio emoţie în a fi reales preşedinte sâmbătă la Adunarea Generală a PSD Câmpulung Muscel. Marin - care acum este secretar de stat în Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii - a obţinut rezultate bune şi la alegerile pentru Camera Deputaţilor de anul trecut însă, deşi a avut cele mai multe voturi în colegiul Câmpulung, candidatul PD-L Sorin Buta a ajuns în Parlament ca urmare a repartizării mandatelor la nivel naţional. Gheorghe Marin a fost confirmat în funcţia de preşedinte al organizaţiei din Câmpulung cu atât mai mult cu cât la alegerile de anul trecut organizaţia sa a obţinut cele mai bune rezultatele după anul 2000 şi până în prezent.

Vasile Matei, în cărţi pentru şefia Inspectoratului Şcolar
PSD Argeş a făcut mai multe nominalizări pentru ocuparea unor funcţii de directori la nivelul instituţiilor deconcentrate din judeţ, dar nici până acum nu s-a produs vreo numire oficială. Sunt tot mai multe voci nemulţumite în PSD de ritmul în care decurg numirile directorilor noului Guvern PSD-PD-L, afirmându-se că „trece anul şi oamenii noştri nu mai apucă să se bucure de funcţii". În acest context, PSD Argeş a blocat discuţiile privind nominalizările de persoane, aşteptând noi lămuriri de la Guvern. Până una-alta, însă, social-democraţii şi demo-crat - liberalii argeşeni se pregătesc să îşi împartă condu-cerea unităţilor de învăţământ din judeţ!
Şcoala, proiect politic
Totuşi, se pregătesc mai multe variante pentru conducerea unor instituţii. Cea mai importantă pentru PSD este Inspectoratul Şcolar, prima opţiune a partidului la negocierile cu PD-L. Pentru această funcţie PSD Argeş are unele probleme, căci sunt mai multe tabere care îşi susţin favoriţii. În acest sens, în PSD Argeş a fost scos de la naftalină un alt nume decât cele vehiculate până acum. Este vorba de Vasile Matei, fost consilier judeţean şi, mai ales, fost inspector şcolar general al judeţului Argeş. Acesta este văzut ca o soluţie de compromis în momentul de faţă, mai ales că are şi experienţa necesară. Pe de altă parte, social-democraţii şi pedeliştii urmează să se întâlnească în această săptămână pentru a-şi împărţi şi conducerea celor mai importante unităţi de învăţământ din Argeş.

Radu Vasilică pierde şefia Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Argeş
Deputatul de Ştefăneşti al PSD Radu Vasilică va pierde în această săptămână funcţia de preşedinte al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Argeş (ATOP), structură pentru a cărei conducere era remunerat cu circa 800 de lei lunar. Vasilică a fost ales deputat în noiembrie anul trecut şi a trebuit să părăsească şi Consiliul Judeţean unde ajunsese în urma alegerilor locale din iunie 2008. În consecinţă, lui Radu Vasilică îi va înceta acum şi mandatul de preşedinte al ATOP. Tot în şedinţa din această săptămână îi va înceta mandatul de membru al ATOP şi fostului consilier judeţean Sorin Pandele, cel ajuns, de asemenea, deputat. În locul celor doi Consiliul Judeţean trebuie să desemneze, prin vot, alţi doi membri. PSD va avea dreptul să nominalizeze preşedintele ATOP, având majoritatea în Consiliul Judeţean. Pentru această funcţie sunt vehiculate mai multe nume, printre care şi cele ale Simonei Bucura Oprescu şi Nicolae Corban, amândoi consilieri judeţeni ai social-democraţilor.

Subprefectul Ion Cîrstoiu, acuzat de implicare în scandalul permiselor
Vineri, la Târgu Mureş s-au desfăşurat audieri ale unora dintre ofiţerii piteşteni arestaţi în scandalul „Mită pentru permise". Cu această ocazie, unul dintre cei acuzaţi, chiar fostul şef al Serviciului de Permise Auto şi Înmatriculări Argeş Codruţ Vlăsceanu, l-a acuzat şi pe subprefectul Ion Cîrstoiu de implicare în acest scandal. Cîrstoiu neagă însă acuzaţiile. Mai precis, el a fost acuzat că făcea intervenţii în scopul emiterii ilegale de permise auto în perioada în care a fost prefect al judeţului Argeş (2005-2007)!
„Se făceau presiuni"
Codruţ Vlăsceanu a fost audiat vineri la Curtea de Apel Târgu Mureş, iar cu această ocazie a declarat: „Uneori venea (n.r. Ion Cîrstoiu) cu persoanele şi zicea să verifice dosarul. Eram sunat de la toate instituţiile, de la toate nivelurile, din tot Piteştiul. Se făceau presiuni pe tot ce însemna birou de permise şi înmatriculări. Prefectul făcea frecvent astfel de intervenţii, la mine, la Voinea sau la şeful de birou Crăciun.". Vlăsceanu a fost citat de „Evenimentul Zilei", afirmaţia fiind preluată şi de agenţia de ştiri Mediafax. Cîrstoiu ne-a declarat însă că nu a avut nicio implicare. „Dacă cei de la Permise aveau nevoie de xerox-uri, de coli, de rezolvarea unor probleme administrative da, interveneam şi îi ajutam. Dar nu am intervenit niciodată pentru eliberarea unui permis ilegal! Nici nu aveam cum, căci acest birou de permise era subordonat doar administrativ Prefecturii, dar el răspundea în faţa Ministerului de Interne. Nu am intervenit niciodată nici la comisarul Vlăsceanu, nici la vreo altă persoană din acest serviciu pentru a facilita o ilegalitate. Sunt poveşti, fantezii!", ne-a declarat Cîrstoiu. Anul trecut, exact când a izbucnit scandalul permiselor auto la Piteşti, Cîrstoiu a fost internat de urgenţă la Spitalul Universitar din Bucureşti unde a fost supus unei intervenţii chirurgicale complicate în urma unui atac de cord, abia scăpând cu viaţă. Atunci s-a speculat că ata-cul de cord ar fi avut legătură cu o anumită implicare a sa în scandalul permiselor, speculaţii respinse categoric de subprefect.

Găvana, cartierul în care PNL Piteşti are cele mai bune rezultate
Conducerea PNL Piteşti a trecut în revistă activitatea organizaţiilor liberale din cartiere. Una dintre concluzii a fost că în 10 dintre cele 23 de cartiere ale Piteştiului peneliştii au o activitate mai slabă şi rezultate electorale nesatisfăcătoare. Potrivit lui Dan Crişan, vicepreşedinte PNL Piteşti, în cartierele respective organizaţiile partidului sunt şi foarte anemice din punct de vedere al numărului de membri, circa 40-45 de fiecare organizaţie în parte. Dan Crişan precizează că, la polul opus, se află PNL Găvana, cartier în care liberalii au obţinut rezultatele electorale mulţumitoare atât în alegerile locale, cât şi în cele parlamentare, de anul trecut. Vicepreşedintele PNL Piteşti precizează că acest cartier a dat partidului un deputat (Andrei Gerea), un consilier judeţean (Dan Crişan) şi un consilier municipal (Ion Arabolu).

Dănuţ Bulf crede că master-planul turistic al judeţului va fi blocat de lăcomie
Dănuţ Bulf, prim-vicepreşedintele PNG-CD Argeş, a declarat că mult trâmbiţatul plan de dezvoltare turistică a zonei de nord a judeţului Argeş (master-plan) iniţiat de Consiliul Judeţean nu va avea sorţi de izbândă. Bulf afirmă că de vină pentru blocarea proiectului care prevede înfiinţarea de pârtii de schi şi staţiuni în munţii Argeşului va fi lăcomia. „Master-planul nu se va face, deşi s-au cheltuit bani frumoşi pentru realizarea lui. Ne vom lovi cu siguranţă de problema dreptului de proprietate. Vor fi proprietari de terenuri care vor ţine cu dinţii de preţuri şi programul va fi cel puţin întârziat. Mai ales că nu oricine şi-a luat teren acolo unde urmează să fie făcute aceste pârtii de schi, ci oameni care au avut acces la anumite informaţii şi au avut tupeu.", a declarat Dănuţ Bulf.   

Alegeri cu tărăboi la PRM Piteşti
Alexandru Popa a obţinut cu 4 voturi mai mult decât Ion Neguş
Sâmbătă s-au desfăşurat la Muzeul Judeţean Argeş lucrările şedinţei Adunării Generale a PRM Piteşti. Cel mai important punct de pe ordinea de zi a fost alegerea noii echipe de conducere a PRM Piteşti după o perioadă de mai bine de jumătate de an de interimat. În funcţia de preşedinte al organizaţiei a fost confirmat preşedintele interimar Alexandru Popa, pensionar, însă nu fără scandal!
Neguş, învins cu 4 voturi
Nu foarte mulţi peremişti au fost prezenţi la şedinţa de sâmbătă de la Muzeu, dar spiritele s-au încins imediat ce s-a trecut la vot. Pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei au candidat doar două persoane: Ion Neguş, fost secretar al filialei judeţene, şi Alexandru Popa, pensionar şi preşedinte inte-rimar al PRM Piteşti. Fostul candidat pentru Senat la Piteşti al PRM Argeş, Ilie Chiriţă, a renunţat în ultimul moment să mai candideze, deşi era anunţat drept favorit la preluarea şefiei organizaţiei. Votul a fost strâns. 28 de voturi a obţinut Alexandru Popa, cu 4 mai puţine Ion Neguş. A fost însă de ajuns ca Ion Neguş să se ridice şi să acuze pe un ton vehement anumite jocuri de culise care s-ar fi făcut în favoarea lui Alexandru Popa. Marian Fulga, preşedintele PRM Argeş, a supervizat alegerile şi ne-a declarat că acestea s-au desfăşurat cât se poate de corect şi că ar fi bine ca Ion Neguş să se îndrepte cu acuzaţiile mai mult împotriva celor din afara partidului său.

Gerea a fost cel mai „guraliv" parlamentar
Pe parcursul celor câtorva zile, de dimineaţă până la miezul nopţii, de dezbateri, în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, asupra proiectului legii bugetului de stat pe 2009, liberalii au vorbit cel mai mult. Firesc, având în vedere miile de amendamente formulate de către senatorii şi deputaţii PNL, multe dintre ele fiind argumentate de la microfonul Parlamentului. Dintre toţi parlamentarii, cel mai „guraliv" a fost Andrei Gerea. Adunate, intervenţiile deputatului de Piteşti-Nord au totalizat câteva ore bune. Gerea a vorbit nu doar în nume propriu, ca deputat al colegiului pe care îl reprezintă, ci mai ales în numele grupului PNL din Cameră, al cărui vicelider este. Deputatul de Piteşti-Nord a citit amendamente, a combătut guvernul Boc şi a criticat felul în care arată bugetul. Însă, multă vorbă pentru nimic: doar un singur amendament al PNL a pri-mit girul Parlamentului, iar bugetul a fost votat cu o majoritate semnificativă, graţie reprezentanţilor coaliţiei PD-L-PSD. După Andrei Gerea, colegul său de partid de la Iaşi, Relu Fenechiu, a fost parlamentarul care a vorbit cel mai mult la tribună la dezbaterile asupra bugetului de stat pe anul în curs.

Berezovski şi Dan Ionescu şi-au păstrat funcţiile în administraţia centrală
Doi penelişti argeşeni au scăpat de tăvălăgul schimbărilor
Dacă Theodor Nicolescu (fost secretar de stat la Ministerul Justiţiei) şi Marius Postelnicescu (fost director al Administraţiei Naţionale Apele Române) au fost înlocuiţi din funcţiile pe care le deţineau în administraţia centrală pentru că sunt penelişti, alţi doi liberali argeşeni au reuşit să îşi păstreze posturile. Este vorba de Robert Berezovski şi de Dan Ionescu. Primul a rămas consilier în departamentul de control al ministrului Educaţiei. Noul său şef, Ecaterina Andronescu, de la PSD, a decis să-l păstreze la minister, instituţie la care este angajată şi soţia lui. La rândul său, Dan Ionescu este şi acum secretar general al Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat, funcţie pe care, ca şi Berezovski, o ocupă de pe vremea guvernării liberale. Probabil că cei doi au rămas în admi-nistraţia centrală, în ciuda intrării în opoziţie a partidului lor şi a venirii la guvernare a coaliţiei PD-L - PSD, şi datorită faptului că, cel puţin de când ocupă aceste funcţii, nu s-au manifestat niciodată public în calitate de reprezentanţi ai PNL. De ani de zile, Berezovski şi Ionescu sunt membri PNL doar cu numele, fără a mai exprima opinii politice personale sau în numele liberalilor.

CURIERUL ZILEI

„Am cîstigat un miliard pe an, iar sotia, doua"
Iani Popa, încã prefectul în funcţie al judeţului Argeş, este deja un fel de musafir în propriul birou, în aşteptarea schimbãrii. Despre cum au trecut ultimii patru ani la şefia judeţului, despre probleme, necazuri, cîştiguri, împliniri şi neîmpliniri sau planuri de viitor,  a vorbit deschis în urmãtorul interviu. CN: Cîţi ani avem de cînd nu ne-am bãgat în seamã? Sînt patru ani.
I.P.: Ne-am mai întîlnit noi la cîteva evenimente. Dar, de fapt, nu m-aţi bãgat în seamã.
C.N.: Cum vi s-au pãrut cã au trecut anii ãştia? Repede, încet? Au fost grei, uşori, cum au fost?
I.P.: Au fost foarte grei.

„A fost cea mai grea perioadã  din viaţa mea"

C.N.: A fost cea mai grea perioadã din viaţa dumneavoastrã?
I.P.: Categoric! Nu una dintre cele mai grele, ci chiar cea mai grea perioadã. A fost o perioadã dificilã, cu foarte multe probleme! Era şi normal sã fie mai greu decît ce a fost pînã acum, pentru cã funcţia de prefect nu este numai de falã, ea implicã şi o grãmadã de obligaţii.
C.N.: Adicã?
I.P.: În primul, rînd este vorba de responsabilitãţile pe care le ai ca prefect.
C.N.: Enumeraţi cîteva.
I.P.: Sînt în fişa postului. În primul rînd, garantul respectãrii legalitãţii. Conducerea serviciilor deconcentrate, ale tuturor ministerelor şi agenţiilor în judeţ, fond funciar, situaţii de urgenţã... Prefectul este preşedintele comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţã. Se întîmplã necazuri şi ziua şi noaptea... Cade un elicopter, incendii de pãdure...
C.N.: E mai uşoarã funcţia de subprefect decît cea de prefect?
I.P.: E mai uşoarã! Sigur, ca prefect eşti ajutat de tot aparatul. Ca subprefect, ai numai o felie în responsabilitate. Ca prefect, rãspunzi de toate. În plus, eu am prins, în mandatul de prefect, trei momente extrem de importante. Este vorba despre cele trei scrutinuri electorale:  europarlamentare plus referendum, alegerile locale şi alegerile generale. La europarlamentare, am avut de gestionat 941 de secţii de votare, dublu faţã de obişnuit. Şi prefectul rãspunde de tot ce se întîmplã.
C.N.:  E mai bine în viaţa publicã, de stat, sau în cea privatã?
I.P.: Eu cred cã e mai bine în viaţa privatã, pentru cã nu ai nici grijile pe care le ai într-o poziţie atît de înaltã, nici nu eşti expus la diferite atacuri, mai mult sau mai puţin justificate....

„Aţi avut o presã favorabilã!"

C.N.: Nu prea aţi fost atacat! Aţi avut o presã favorabilã.
I.P.: Nu am dat motive.
C.N.: Se creeazã motive!
I.P.: Cine le-a creat a şi atacat.
C.N.: Începuse atunci, cu permisele, un iureş legat de dumneavoastrã.
I.P.: Nu aveam nici o implicare în tot ceea ce s-a întîmplat acolo, ba, dimpotrivã, am avut o implicare în sens pozitiv. 

„M-ar dezamãgi foarte tare schimbarea legii"

C.N.: Haideţi sã revenim la interviul propriu-zis. Rãmîneţi ca înalt funcţionar al statului sau vã reîntoarceţi în domeniul privat?
I.P.: În acest moment îmi doresc mai mult sã rãmîn înalt funcţionar public. De ce? Pentru cã am luat o decizie în toamna anului trecut, de a rãmîne înalt funcţionar public, şi nu am candidat pentru un post în Parlament. Ca atare, doresc în continuare sã rãmîn înalt funcţionar public.
C.N.: Pînã la urmãtoarele alegeri...
I.P.: Nu ştiu! Sigur, ştiu ce se încearcã acum: modificarea legii. Din punctul meu de vedere, va fi foarte greu de realizat. Dacã se va reuşi şi se va modifica legea, iar noi vom fi aruncaţi din barca noastrã de înalţi funcţionari publici, înapoi de unde am venit, în politicã, ar fi un lucru care  m-ar dezamãgi foarte tare.
C.N.: De ce, cã tot din politicã veniţi şi dumneavoastrã.
I.P.: Pentru cã, la momentul 1, ianuarie 2007, ni s-a solicitat sã luãm o decizie. Avem douã cariere de urmat, din care trebuia sã alegem una singurã. Era vorba despre cariera politicã sau cariera administrativã.

„Eu am crezut cã sîntem oameni serioşi în ţara asta!"

C.N.: Şi nu v-aţi gîndit atunci cã este posibil sã se schimbe între timp lucrurile, cã orice e posibil în România?
I.P.: Eu am crezut cã sîntem oameni serioşi în ţara asta şi nu  schimbãm peste noapte lucrurile. Pentru cã, în momentul în care te joci cu destinul unui om şi îl pui sã aleagã ce carierã doreşte sã urmeze, nu poţi sã revii peste noapte şi sã spui: „Ştii, nu mai doreşti sã urmezi tu cariera aia şi îţi impunem noi sã urmezi altã carierã!" Acum probabil e tîrziu sã urmez cariera politicã. Pentru cã, am spus de la început, lumea s-a schimbat. Unii ziceau cã asta e o poveste, cu depolitizarea funcţiei. Dar iatã cã, în aceşti trei ani, depolitizarea s-a fãcut. Iar partidele politice funcţioneazã ca o instituţie. Poţi sã pleci cînd vrei, evident, dar nu poţi sã te întorci cînd vrei. Şi s-ar putea ca mulţi dintre noi sã aibã surpriza ca, atunci cînd vor dori sã se reîntoarcã în partid, sã nu mai fie doriţi.
C.N.: Dacã dumneavoastrã aţi fi acum în locul domnului Proca, cum aţi gîndi? Cã ar fi bine sã se depolitizeze sau... Cã dînsul vã aşteaptã biroul, funcţia... Dacã aţi fi în locul celorlalţi?
I.P.: Şi eu probabil cã mi-aş dori sã fac lucruri pe care nu am putut sã le fac. Mi-aş fi dorit sã candidez şi apoi sã mã pot întoarce în categoria înalţilor funcţionari publici.  Ca orice funcţionar! Mi-aş fi dorit sã candidez, sã mã suspend, evident, cã trebuie sã te suspenzi ca funcţionar public... Poţi chiar şi sã îţi dai demisia din funcţia de prefect, sã te suspenzi din calitatea de înalt funcţionar public şi, dupã aceea sã te reîntorci, dacã nu ai succes în alegeri. Şi mie mi-ar fi plãcut sã fac aşa, dar nu mi-a permis legea.

Era sigur cã va cîştiga alegerile

C.N.: De ce nu v-aţi ales portofoliul de senator? Nu aţi fost sigur, pe de o parte, de dumneavoastrã cã veţi reuşi sau cã nu vã va alege lumea?
I.P.: Nu. Eu eram sigur cã voi reuşi.
C.N.: Nu v-a vrut partidul?
I.P.: Nu. Dimpotrivã, chiar mi s-a propus lucrul acesta. Nu am vrut eu. Am dorit sã rãmîn înalt funcţionar public. Şi am spus de la început, cînd am tot fost întrebat dacã o sã candidez, pe ce colegiu, cã, dacã aş fi candidat, aş fi cîştigat.
C.N.: Mã surprinde, pentru cã vã ştiam un om de afaceri de succes. Din 91, sîntem colegi. Mã surprinde cã renunţaţi la viaţa privatã, la activitatea în viaţa privatã, în mediul de afaceri, şi rãmîneţi funcţionar al statului. E mai bãnoasã munca asta?
I.P.: Mi-ar fi mult mai uşor. Nu e mai bãnoasã munca, dar în momentul în care ai fãcut un efort, ai investit şi ai parcurs nişte etape, nu poţi renunţa atît de uşor la munca fãcutã!
C.N.: Şi cît credeţi cã v-aţi mai pãstra funcţia, ţinînd cont cã PSD conduce întreg judeţul, iar dumneavoastrã veniţi din rîndul liberalilor?
I.P.: Nu e vorba strict de funcţia de prefect. E vorba de un statut, de statutul de înalt  funcţionar public al statului, cu care poţi ocupa mai multe demnitãţi. Este vorba despre prefect, subprefect, inspector guvernamental, secretar general de minister, şi aşa mai departe, sînt mai multe poziţii pe care le poţi ocupa. Dar nu e vorba de funcţie în sine, e vorba de o pregãtire susţinutã timp de patru ani, din care mai bine de doi am fost pregãtiţi şi am susţinut o serie de examene, pentru a obţine aceastã calitate. Şi nu poate sã vinã acum cineva, peste noapte, şi sã şteargã cu buretele, sã îţi anuleze toatã aceastã muncã. Pe mine m-ar deranja foarte tare o astfel de chestie. Sigur, mã voi supune atunci şi ştiu ce am de fãcut.
C.N.: Nu veţi mai dormi o noapte, douã...
I.P.: O noapte, o sãptãmînã... Nu conteazã. Merg mai departe. Dar asta va da dovadã de neseriozitatea noastrã. În momentul în care s-au fãcut nişte paşi înainte, prin depolitizarea prefecturii...

„Românii  sînt neserioşi,  în general"

C.N.: Este vorba despre neseriozitatea funcţionarilor sau a eşichierului politic?
I.P.: Neseriozitatea noastrã, a românilor, în general. Pentru cã ne-am asumat nişte mãsuri pînã la 1 ianuarie 2007, faţã de Uniunea Europeanã, faţã de partenerii noştri din uniune: „Noi am fãcut asta, asta, asta, pentru ca voi sã ne acceptaţi sã intrãm în clubul vostru", iar dupã ce am intrat, ne scoatem pantofii şi ne punem opincile, ne scoatem pantalonii şi ne punem iţarii, aruncãm bastonul şi luãm ciomagul. Cã din ciomagul nostru, oricît de mult l-am şlefui,  l-am aranja, şi oricîte i-am pune pe el, nu putem sã-l facem niciodatã baston!
C.N.: Aşa am fost mereu! Încã din 90.
I.P.: Da! Şi ar fi o dovadã de mare neseriozitate. Şi atunci mã voi poziţiona foarte bine. Am douã variante. 
C.N.: Şi anume?
I.P.: Reintrarea în politicã, iar reintrarea mea în politicã, vã anunţ de pe acum, va însemna mult pentru Piteşti şi pentru judeţul Argeş, pentru cã voi avea o altã forţã şi voi avea şi alte argumente...

„Intru în politicã  şi voi destabiliza situaţia"

C.N.: Doar sã vã lase cei din interiorul PNL sã le arãtaţi forţa... Am observat cã, în interiorul unui partid, cînd cineva rãsare e înghioldit şi e tras înapoi. Cam aşa se întîmplã. Mai ales aici, în provincie.
I.P.: Nu e vorba numai de interiorul PNL... Cam aşa e. Aşa sînt liberalii. Dar, oricum, cînd se va face mãgãria asta, intru în politicã şi vã arãt cã voi destabiliza situaţia politicã din judeţul Argeş. Total! Eu o voi face. Am argumente, credeţi-mã cã am argumente, credeţi-mã, nu mai sînt un novice, sînt un om hîrşit... Şi am şi gloanţe... Iar a doua variantã este societatea civilã.  Care, în momentul de faţã, mi s-ar pãrea mai atractivã decît viaţa politicã.
C.N.: Restaurantul l-aţi vîndut?
I.P.: Nu, este închiriat. L-am închiriat de 6 ani. Şi, vã spuneam... societatea civilã. Poate vom fi colegi, poate... Nu se ştie. În momentul de faţã, sînt mai mult atras de partea aceasta, a societãţii civile, care, din pãcate, nu numai în România, dar în mod special în Argeş, nu este reprezentatã. Noi nu avem în momentul acesta nişte voci foarte puternice din societatea civilã. Nişte oameni care sã vinã sã îi ia de guler pe politicieni, pe cei din administraţie, sã le spunã: „Domne, faceţi asta, asta, asta sau nu faceţi asta, asta, asta..."
C.N.: Am înţeles, domeniul privat nu prea vã mai intereseazã, mai ales cu criza asta, timp de cîţiva ani...
I.P.: Ca om de dreapta, nu  mi-am fãcut o problemã în sensul acesta. Mã voi descurca oricînd foarte bine în sectorul privat.

„Înaltului funcţionar public  i s-a luat dreptul de a fi ales"

C.N.: Înaltul funcţionar public poate fi de stînga sau de dreapta?
I.P.: Înaltul funcţionar public nu poate fi nici de stînga, nici de dreapta, pentru cã, spre deosebire de funcţionarii publici, înaltul funcţionar nu are voie sã facã parte din nici un partid politic. Aici este marea problemã. Pentru cã, în momentul în care ai fãcut o înaltã categorie de funcţionari publici, cãrora le interzici sã facã parte dintr-un program politic şi, mai mult decît atît, le-ai interzis un drept, cel de a fi ales, sã vii peste noapte şi sã spui: „Domne, lasã-i pe ãştia, cã nu mai sînt înalţi funcţionari publici şi îi facem noi oameni politici,  cã aşa vrem noi..."
C.N.: Corect!
I.P.: Se uitã, sigur, se uitã!
C.N.: Se uitã şi de domnul prefect Iani, şi de domnul prefect Tãmagã... Apropo, v-a crescut averea de cînd sînteţi prefect?
I.P.: Nu.
C.N.: Ştiu cã domnul Tãmagã, spre exemplu, avea un apartament, cînd s-a aşezat pe fotoliul de prefect şi, dupã 4 ani, avea douã vile, nişte terenuri, cumpãrase nişte terenuri acolo unde urma sã se facã Centura...  În fine! Ce terenuri v-aţi luat în ultimii 2 - 3 ani?
I.P.: Unul singur, la Ştefãneşti, lîngã taicã-meu. Dar l-am cumpãrat de la un cetãţean care îl avea din 90.

„Am cîştigat  un miliard  pe an, ca prefect"

C.N.: Deci, ne-am lãmurit şi cu problema cu finanţele! Soţia dumneavoastrã ştiu cã a crescut!
I.P.:  Dar şi eu am crescut! Iau un miliard pe an, cîştigul meu ca prefect!
C.N.: Din salariu?
I.P.: Însã nevastã-mea ia vreo douã! 
C.N.: Şi tot susţineţi cã e mai puţin decît obţineaţi din afaceri. 
I.P.:   Nu poţi şti cîţi bani ai fi fãcut într-un an, dacã rãmîneai în afaceri!
C.N.: Nu mai aveaţi aşa de multe costume, dacã rãmîneaţi la restaurant!
I.P.: Aveam şi înainte! Ştiţi care este marea problemã legatã de avere, de cît ai fãcut şi cît n-ai fãcut? La mine, dacã mã îmbogãţeam cît am fost prefect, la cît de monitorizat am fost, se afla. Pentru cã am avut fel de fel de oameni care au stat pe lîngã mine: presa, societatea civilã, colegii de partid, colegii... Se afla. Pe mine chiar mã amuza cînd vedeam şi cînd mi se dãdeau firmele prin ziare. Sã vã dau eu firmele care lucreazã pentru alţi demnitari. Şi acolo sã vedeţi! Mie mi-au dat mereu nişte firme la care se putea verifica foarte uşor. Intrai pe site-ul mfinaţe.ro şi vedeai tot, firma, ce activitate are... Şi dacã vezi zero, zero, zero, peste tot,  la 101 de firme, dacã au zero pe linie, adicã nu au activitate, ce te mai apuci sã spui de firmele prefectului... Pãi, firmele primului secretar, pe alea nu le mai vezi?

„Ca prefect, nu ai nici un fel de avantaj material"

C.N.: Deci, sã înţeleg cã v-aţi ţinut departe de afaceri. 
I.P.: Sã vã dau un exemplu! Dacã acum va ocupa scaunul de prefect Marcel Proca, el, în momentul acela va pierde pe partea de afaceri.  Dar asta nu înseamnã cã el, la un moment dat în viaţã, nu şi-ar dori sã ocupe o astfel de poziţie. Este o demnitate! Nu ai nici un fel de avantaj material, iar dacã te apuci de afaceri, nici nu apuci sã închizi mandatul... de patru ani. Şi avem exemple în acest sens.
C.N.: De ce credeţi cã se încearcã acum schimbarea legii?
I.P.: Eu nu susţin sã rãmîn  prefect!  Una este categoria de înalt funcţionar public şi alta este demnitatea pe care o ocupi. Pentru cã, nu stai prefect pe viaţã! Dacã îţi vine un guvern ostil, eşti schimbat imediat, ca în Franţa, te trece în corpul de rezervã. Adicã, eu nu susţin ideea ca prefectul sã fie pe viaţã. Din contrã, eu cred cã prefectul trebuie sã rãmînã un mandat. E trecut în corpul de rezervã sau e pus pe  o altã poziţie.  Dar nu vii acum sã schimbi totul! Care este ideea? PSD, dar şi PDL, au oameni pregãtiţi în acest domeniu, pe care pot sã îi foloseascã, dar nu îi vor pe ãia, vor alţii, veniţi din afarã. Şi de aceea se intenţioneazã schimbarea legii.

De ce nu se desfiinţeazã funcţia de prefect?

C.N.: Ce valoare va avea prefectul, care este un manager administrativ, reprezentantul Guvernului, în faţa preşedintelui Consiliului Judeţean în actualul context? Va mai avea valoare?
I.P.: Depinde de cine este preşedintele Consiliului Judeţean şi ce vrea el. Dacã e un despot şi vrea sã fie un fel de prim-secretar al judeţului, categoric cã va numi un prefect politic. De aceea se insistã pe partea asta, a politicului, pe care îl va numi politic şi nu va avea nici un fel de forţã.
C.N.: Şi prefectul ce va mai fi în faţa opiniei publice? Un bãiat bun?
I.P.: Un bãiat bun, da! 
C.N.: De ce nu se desfiinţeazã funcţia aceasta, de prefect, sã rãmînã doar preşedintele Consiliului Judeţean?
I.P.: Este nevoie de un reprezentant al statului în teritoriu.
C.N.: Poate cã va avea ceva de zis în faţa directorilor  de la instituţiile de stat, dar în faţa celor din privat nu are ce sã spunã.
I.P.: Aşa şi trebuie. Statul nu trebuie sã se implice sau sã se implice cît mai puţin în sectorul privat. Statul trebuie sã traseze nişte direcţii. Statul trebuie sã gîndeascã nişte strategii de dezvoltare a sectorului privat! De îmbunãtãţirea activitãţii domeniului. În nici un caz nu trebuie sã se implice direct. Pîrghia prefectului în raport cu privatul existã prin instituţiile pe care le conduce.  Nu numai le coordoneazã, le conduce! Instituţiile statului în teritoriu sînt conduse de prefect. Şi atunci, oricine, ca privat, nu are subordonare faţã de o instituţie a statului.
C.N.: Şi atunci, rolul Consiliului Judeţean nu e de fapt şi al statului ?
I.P.: Nu. Consiliul Judeţean reprezintã puterea aleasã dintr-un judeţ.
C.N.: Gestioneazã banii statului, nu vã supãraţi! Hai sã ne gîndim! Consiliul ales foloseşte banii publici.
I.P.: Conform principiului descentralizãrii, banii trebuie sã meargã acolo unde este nevoie şi de unde au venit.
C.N.: Dar care sînt sursele Consiliului Judeţean?
I.P.. În jur de 95% sînt banii de la bugetul de stat.
C.N.: Vedeţi?!
I.P.:  Nu, nu, e ban public.
C.N.:  Atunci, un funcţionar ce poate sã îi cearã prefectului?
I.P.: Prefectul conduce serviciile publice descentralizate şi agenţiile ministerelor din judeţ. De asemenea, legea mai spune urmãtorul lucru: aceste servicii vor fi desemnate, stabilite, printr-o hotãrîre de guvern. Care n-a mai apãrut. Şi, la ora actualã, nu sunt stabilite serviciile deconcentrate.

Prefectul  nu are nici un cuvînt de spus la numirea şefilor

C.N.: Consiliul Judeţean le ştie!
I.P.:  A doua chestiune. Pe vremuri, prefectul dãdea un aviz de oportunitate la numirea şefilor de instituţii. Acum nu se mai cere. De asemenea, prefectul dãdea, la sfîrşitul fiecãrui an, nişte calificative fiecãrui şef de instituţie, de servicii deconcentrate. Acum nu se mai dau!  Practic, acum, prefectul nu mai este întrebat nici la numirea şefilor de deconcentrate, nici la demiterea lor. Lucru pe care eu îl consider normal.
C.N.: Cum vine treaba? Trebuie sã conduceţi o instituţie, dar  nu aveţi nimic de zis. 
I.P.: Nu se mai cere avizul, dar, aşa se proceda  în guvernul trecut. Unii miniştri sunau şi îi întrebau pe prefecţi dacã e în regulã cu numele celui înscris la concurs pentru un post. Bine, nu cel care a fost la învãţãmînt, pe care l-am sunat eu într-o zi şi
l-am deranjat. Era o chestiune de comunicare cu ministerul, dar un document propriu-zis, prin care sã ţi se solicite relaţii, nu ţi se cerea.
C.N.: Atunci prefectul avea o putere. Acum nu mai existã aceastã putere. Nu s-a minimalizat rolul prefectului?
I.P.: Din punctul acesta de vedere, da. Dar pe mine nu mã deranjeazã foarte tare cã nu numesc eu şefii de deconcentrate.
C.N.: Vã mai bagã cineva în seamã cînd ştie cã preşedintele Consiliului Judeţean, domnul Nicolescu, în speţã, îi numeşte de fapt? Dumneavoastrã sînteţi doar un bãgãtor de seamã prin judeţ!
I.P.: Poate se mai schimbã lucrurile dupã o vreme.

„O voi lua de la capãt, fãrã nici un fel de problemã"

C.N.: Totuşi, nu mai e o afacere sã fii prefect!
I.P.: Nici nu a fost o afacere. Pe timpul domnului Tãmagã era o chestiune de demnitate, pe timpul domnului Nicolescu, la fel... Doar atît. Iar material, clar nu este nici un fel de afacere.
C.N.: Iar în politicã, aţi spus cã veţi reveni în forţã!
I.P.: O pot lua de la capãt fãrã nici un fel de problemã. Acum, ei au nevoie de mine mai mult decît am eu de ei.
C.N.: Poate îi luaţi locul domnului Miuţescu.
I.P.:  Nu-mi doresc.
C.N.: Sau rãmîneţi în Prefecturã.
I.P.: În Prefecturã, doar subprefect pot fi, pentru cã eu sînt înalt funcţionar public.
C.N.: Sau pe lîngã prefecturã. Aţi cam pierdut trenul.
I.P.:  L-am pierdut, e adevãrat, dar pentru cã am fost obligat.

„Eu am ales o abordare serioasã, de principiu"

C.N.: Eu îmi dãdeam demisia şi intram iar în politicã. E mai sigurã treaba decît ca înalt funcţionar public! Aşa, mîine, poimîine, ajungi în stradã.
I.P.: Nu e mai sigurã. Eu am ales o abordare serioasã şi de principiu. Poţi ajunge în stradã dacã mergi pe nişte principii, aşa cum am mers eu, cu o abordare serioasã şi responsabilã. Am zis: „Sînt înalt funcţionar public, rãmîn înalt funcţionar public, îmi vãd de treaba mea şi nu profit de asta ca sã candidez." Nici nu îmi permitea legea. Dacã ştiam cã nu se gîndeşte aşa şi se face totul dupã un interes de moment, categoric şi eu aş fi procedat altfel. Eram senator. Nu m-am gîndit cã o sã se ajungã la o abordare total neserioasã şi nelalocul ei!
C.N.: Aşa suntem noi, românii, neserioşi!

ARGES EXPRES

Coordonatele bugetului naţional 2009
Deputatul Mircea Drăghici, membru al Comisiei Buget-Finanţe a prezentat principalele coordonate ale bugetului pe 2009:
"Ca partid de stânga, am încercat să fim consecvenţi cu ceea ce am promis de-a lungul timpului. Pentru noi a fost foarte important ca acest proiect de buget să răspundă măcar parţial problemelor sociale acute ale societăţii.
Pensiile vor fi majorate cu 5%, în două tranşe:
- cu 3% de la 1 aprilie (cu plata în luna mai 2009);
- cu 2% de la 1 octombrie (cu plata de la 1 noiembrie 2009). 
Instituirea pensiei minime garantate. Toate pensile mai mici de 350 de lei vor fi majorate (300 de lei de la 1 aprilie şi 350 de lei de la 1 octombrie).
Salariile profesorilor vor creşte în funcţie de rezultatele profesionale.
Medicamentele vor fi compensate cu 90% din preţ pentru pensionarii cu venituri lunare mai mici de 600 de lei.
Subvenţia la hectar este de 104 euro plăţi directe, la care se adaugă subvenţii pentru sectorul zootehnic, irigaţii, culturile de câmp, ajungându-se la o sumă de aproximativ 1500 lei/hectar.
Un procent de 7% din PIB (faţă de 6% în 2008) va fi destinat investiţiilor în infrastructură (transporturi, sănătate, mediu, educaţie, reabilitarea termică a clădirilor, sprijinirea exporturilor, drumuri):
- Drumuri judeţene - 552 milioane lei;
- Drumuri în mediul rural - 914 milioane lei;
- Realizarea de drumuri comunale şi alimentare cu apă - 600 milioane lei;
- Programe pentru apă şi canalizare - 145 milioane lei;
- Compensare pentru combustibili - 470 milioane lei;
- Retehnologizare centrale termice - 70 milioane lei;
- Ajutoare pentru încălzire cu lemne şi cărbuni -183 milioane lei;
- Reabilitare termică - 160 milioane lei".

BIT PRESS
Mircea Geoana vrea sa resusciteze „Societatea Scoala Ardeleana" cu Mariean Vanghelie
Presedintele PSD, Mircea Geoana a lansat sambata aceasta, la Poiana Brasov, un proiect menit sa scoata la lumina toti... cultii pesedeului, adunati in „Societatea Scoala Ardeleana", o organizatie civica ce va avea sedii in Brasov, Cluj, Sibiu, Targu Mures, Arad si Oradea si a carei misiune va fi „generarea de idei si elaborarea de proiecte si planuri de dezvoltare economica, sociala si culturala coerenta a acestor zone", informeaza Gandul.

Pentru resuscitarea acestui proiect ambitios, dupa modelul Scolii Ardelene, simbol al iluminismului romanesc, Mircea Geoana l-a luat alaturi pe nimeni altul decat intelectualul partidului, Mariean Vanghelie, acelasi care a fost prezent si la Cluj, pentru a-l ajuta pe candidatul PSD la Primarie. Pentru ca tot sunt in coalitie cu PDL, i-am sugera lui Mircea Geoana sa o coopteze in proiect si pe fiica cea mica a presedintelui, Elena Basescu, pentru ca actiunea sa aiba garantia unor succesuri pe masura eforturilor. Si pentru ca tot vrea Vanghelie sa scoata la lumina eminentele cenusii ale partidului, iar pregatirea sa il recomanda, va invitam sa vizionati AICI notele exceptionale obtinute de catre elevul Mariean. 

Ioana Muntean, jurnalist la ProTv - purtator de cuvant al Guvernului
Dupa ce europarlamentarul PDL Rares Niculescu a fost implicat intr-un scandal intr-un bar de manele din Cluj, Guvernul a ramas fara purtator de cuvant. In locul acestuia va veni tot un clujean, mai precis un jurnalist. Este vorba de Ioana Muntean, prezentatoarea stirilor de la ora 13.00, de la postul ProTv. 

Numirea acesteia va fi anuntata in mod oficial maine. Ioana Muntean a terminat Facultatea de Psihologie din Cluj-Napoca, dupa care a intrat in echipa ProTv Cluj, fiind remarcata, la scurt timp dupa, de catre ProTv Bucuresti.

Se pare ca reporterii de la ProTv au mare succes la posturi de purtator de cuvant, in guvernarea PNL, acest post a fost ocupat de catre Camelia Spataru.

Postelnicescu il sprijina pe Miutescu in schimbul unei functii de presedinte executiv
Cu cat alegerile pentru PNL Arges se apropie, cu atat lupta intre cele doua tabere se inteteste. Actualul presedinte, Adrian Miutescu a reusit, pana la aceasta data, sa-si apropie lideri de opinie ai partidului foarte importanti.
Unul dintre aliatii lui Miutescu este presedintele PNL Pitesti, Marius Postelnicescu. Parteneriatul s-a legitimizat saptamana aceasta, cand au sustinut impreuna conferinta de presa. In plus, Adrian Miutescu a avut numai cuvinte de lauda la adresa lui Postelnicescu si a lasat sa se inteleaga destul de clar ca ii va rezerva functia de presedinte executiv al partidului, daca aceasta va fi legiferata de noul statut.

„Cred ca domnul Postelnicescu a crescut foarte mult ca si experienta si poate fi util intr-o functie foarte importanta in PNL Arges, mai ales daca se va modifica statutul partidului" a declarat Adrian Miutescu. Mai mult, Miutescu a declarat ca Marius Postelnicescu ar fi excelent si in postura de candidat pentru Primaria Pitesti, lucru care nu stim cat de mult il mai incalzeste pe presedintele PNL Pitesti. In primul rand pentru ca, acum patru ani, a candidat dintr-o... nimereala, pentru ca s-a retras Gogu Davidescu, iar la alegerile de anul trecut, desi era preferat, a pierdut in fata Ancai Barbu.

Parlamentarii argeseni pot folosi la negru jumatate din suma forfetara pentru cabinet
Daca nu ati descoperit nici pana acum care este motivul pentru care politicienii lupta pe viata si pe moarte pentru un loc in Parlament, inseamna ca sunteti rau-voitori. Pentru binele dumneavoastra lupta, doar i-ati vazut in Parlament, dezbatand la amendamente pana in creierii noptii. Dar si putin pentru binele lor. Pentru binele lor care inseamna un
salariu de 70 de milioane de lei vechi, masina pe moca, benzina pentru masina moca, cazare gratuita la hotel de lux, bani de diurna, gratuitate pe orice mijloc de transport indiferent de scopul si durata vizitei, suma forfetara pentru intretinerea cabinetului parlamentar, mancare aproape pe gratis la cantina Parlamentului si multe alte bonificatii.

Daca romanul care are o firma cat de mica trebuie sa justifice cu bonuri, facturi si chitante cea mai infima cheltuiala, ei bine, in cazul parlamentarilor... nu se pune. Pentru intretinerea cabinetului parlamentar, acestia primesc in jur de 90 de milioane de lei in mana, in afara de mobilier, calculatoare, imprimante, faxuri, xeroxuri sau telefoane. Din suma de 90 de milioane de lei vechi, nu sunt obligati sa justifice decat 46% din acestia! 

Cam ce cheltuieli au, lunar, parlamentarii, din suma forfetara?
» o secretara - aproximativ 10 milioane de lei;
» un consilier - aproximativ 10 milioane de lei;
» chiria pentru sediu - in jur de 3-4 milioane, in sediul Prefecturii Arges sau... 0 lei, in cazul in care beneficiaza de un cabinet la sediul de partid;
» cheltuieli de intretinere, incluzand consumabilele -  maximum 5 milioane de lei;
» cheltuieli de protocol - maximum 5 milioane de lei.

Cu alte cuvinte, cu un maximum 40 de milioane, parlamentarul se achita de cheltuielile cu cabinetul. Restul... ii raman bani de buzunar.

Parlamentarii argeseni aleg sa investeasca mai mult sau mai putin in activitatea de la cabinet. Astfel, deputatul Andrei Gerea are angajati la cabinet o secretara si patru consilieri, in schimb, colegul sau, senatorul Mircea Diaconu, doar un consilier care nu poate fi contactat la telefon, numarul fiind, probabil, suspendat pe motiv de neplata. Senatorul Constantin Tamaga imparte, alaturi de colegul deputat Filip Georgescu, acelasi consilier de imagine. In schimb, daca senatorul Tamaga detine un cabinet la Prefectura, acolo unde mai are doi angajati, Filip Georgescu se multumeste cu un birou la sediul de partid, acolo unde nu plateste chirie si beneficiaza de serviciile angajatilor PSD. Deputatul Mircea Draghici si-a deschis doua cabinete, unul la Pitesti si altul la Curtea de Arges, cu tot cu personalul aferent. Deputatul Bogdan Niculescu Duvaz este in curs de amenajare al cabinetului, in schimb, nu am auzit nimic de staff-ul de imagine al senatorului Serban Valeca sau al deputatilor Ion Burnei si Radu Vasilica.

In ceea ce-i priveste pe parlamentarii PDL, situatia este si mai neclara. Daca despre deputatul Cristian Boureanu stim ca beneficiaza de doua cabinete parlamentare - unul la Bucuresti si altul la Pitesti, despre senatorul Mircea Cinteza si deputatul Sorin Pandele inca nu am auzit sa-si desfasoare activitatea in cadrul unui cabinet.

Miutescu si Postelnicescu ar fi vrut-o pe Anca Barbu in lenjerie, intinsa pe langa... maciuca
Finalul conferintei de presa a PNL Arges a fost unul extrem de destins. Atat de destins incat protagonistii conferintei, Adrian Miutescu si Marius Postelnicescu si-au dat frau liber imaginatiei.

Astfel, presedintele PNL Arges, Adrian Miutescu a declarat ca, venind dintre Curtea de Arges, la intrarea in Pitesti, se intalneste de fiecare data cu doamna Anca Barbu, inca postata pe afis, cu maciuca in mana. „La intrare in Pitesti vad acel panou care este in continuare de mare actualitate. Atunci, la alegerile locale, toti am fost oripilati de pozitia doamnei, de bata aia in mana. Eu as propune Rompetrol, pe proprietatea caruia este postat afisul, sa-l mai lase acolo" a declara Adrian Miutescu.

Cu gandul la maciuca doamnei Barbu, Marius Postelnicescu, presedintele PNL Pitesti si-a amintit de pozitia la fel de... provocatoare a Mihaelei Radulescu, din campania anti-tutun. „Mihaela Radulescu, cea care e postata stand intinsa pe burta si in lenjerie nu i-a mai oripilat pe bucuresteni" a declarat acesta, moment in care Miutescu a intervenit cu o informatie in premiera: „Poate ca urma sa o vedem si pe doamna Barbu in lenjerie, intinsa cu bata, dar nu ati mai avut rabdare".