Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 23 august 2010

LUNI, 23 AUGUST 2010

BITPRESS
Un week-end plin de aventura la DraculaFest 2010
Consiliul Judetean Arges, cu sprijinul autoritatilor locale din Arefu si al Obstei Mosnenilor Arefeni, a organizat editia a II-a a festivalului DraculaFest, parte a „Sarbatorilor Argesului si Muscelului", manifestare ce a oferit argesenilor ocazia sa isi cunoasca mai bine obiceiurile si traditiile, dar mai ales sa descopere valori istorice uitate, sa fie mandri ca apartin acestei zone incarcate de istorie, Argesul, adevaratul leagan al tuturor romanilor.

Vineri, 20 august, de cu seara pana tarziu in noapte, Cetatea Poenari a prins viata, stralucind nu doar prin focuri si lumini, dar mai ales de la caldura sufletelor celor care au indurat urcusul celor 1.480 de trepte si vantul patrunzator din varful muntelui.

Dupa ce au fost intampinate la poalele muntelui Cetatuia cu cate o bocceluta cu merinde, asa cum arefenii de odinioara l-au intampinat pe Vlad Voda, peste o suta de persoane au participat la un spectacol unic, in care s-au dezvaluit adevaruri privind istoria cetatii, date nestiute pe care le-au impartasit publicului directorul  Muzeului Judetean Arges, Spiridon Cristocea, si profesorul de istorie din Arefu, Cezar Badescu.

Momentele artistice au fost asigurate de dansatorii de la Starfix, adevarati demoni aruncatori de flacari iviti dintre zidurile cetatii, de ansamblul de solzari din Arefu, care au cantat din solzi de peste melodii populare la fel de vechi ca si cetatea si de actorul Florin Dumitru, recitalul sau captivandu-i pe toti cei prezenti.

Sambata si duminica, voia buna a cuprins Poiana Magurea din Arefu, unde mii de oameni s-au adunat sa sarbatoreasca, cu muzica si dansuri populare, concursuri inedite, dar si cu mancare traditionala - bulz, tochitura si pastrama - alaturi de domnitorul Vlad si de boierul Ionescu. Ansamblurile folclorice Rapsozii Argesului si Doina Argesului, formatii din Cicanesti, Leresti, Arefu, dar si trupe de dansuri si muzica moderne au intretinut atmosfera de sarbatoare din Poiana Magurea.

Presedintele Consiliului Judetean Arges, Constantin Nicolescu, le-a multumit reprezentantilor Primariei si Consiliului local din Arefu pentru sprijinul acordat in organizarea festivalului DraculaFest, acordindu-le, in semn de pretuire, o diploma de excelenta si o placheta aniversara, cu prilejul sarbatorii Zilei comunei Arefu.

Tarziu, dupa lasarea noptii, dealurile au fost luminate de cele sapte focurile simbolizand familiile de mosneni arefeni care l-au ajutat pe Vlad Tepes in momentele de cumpana.

CURIERUL ZILEI
Şi cine lucrează cîteva zile va avea contract
Noul Cod al Muncii, modificat din toamna :
Noul Cod al Muncii aduce modificări importante din toamnă. Guvernul vrea să încurajeze angajările de tip part-time, astfel încît să aibă contract chiar şi cel care lucrează doar cîteva zile la un proiect. În prezent, se pot încheia contracte de angajare pe o perioadă de minimum trei luni. Sindicaliştii au însă unele temeri.  
Din toamnă, Codul Muncii va fi din nou modificat. Iar cea mai importantă schimbare va fi flexibilizarea muncii temporare. Mai exact, se urmăreşte ca persoanele care lucrează în regim part-time să fie mai uşor angajate. Pînă acum, legea limita angajarea temporară. Se puteau face contracte pe minimum trei luni, iar o persoană putea fi angajată temporar, în aceeaşi companie, de cel mult trei ori. Dacă specialiştii cred că angajatorii şi angajaţii au de cîştigat, sindicaliştii au unele reţineri. Ei se tem că, prin noul Cod al Muncii, Guvernul vrea să facă opţional contractul colectiv de muncă. Totodată, apar temeri privind concedierile colective, care s-ar putea face mult mai uşor. Experţii în resurse umane susţin însă contrariul. Ei spun că valul de concedieri s-a cam încheiat, iar schimbările din Codul Muncii ar stimula angajările, fie ele şi pe durată determinată. Guvernul e hotărît să îşi asume răspunderea în Parlament pe noul proiect de modificare a Codului Muncii, cel tîrziu, în luna octombrie.
Argeşenii nu-şi mai investesc banii în maşini
Tîrgul săptămînal de maşini din Piteşti este, de la un week-end la altul, mai plin de autoturisme vechi scoase la vînzare. Printre cele mai remarcante piese de colecţie am găsit cîteva modele Dacia 1310, cu preţuri cuprinse între 1.300 şi 50.000 lei. La polul opus, nici ultimul model Dacia Duster nu lipseşte din tîrg, preţul a cesteia fiind de 11.850 de euro.
Maşina din 1996 este încă în circulaţie şi proprietarul vrea s-o vîndă cît mai repede pe circa un salariu, 1.300 lei. Cu toate că mai mulţi doresc să-şi vîndă maşina şi preţurile au mai scăzut, clienţii sînt interesaţi să le vadă, dar nu să le cumpere. Cei mai mulţi proprietari se vaită de un singur lucru: tîrgul e plin, dar cumpărători, mai deloc. „Dacă se fac cîteva tranzacţii la maşinile pînă în 10.000 de euro pe zi! Eu sînt de la prima oră aici, am dat 24 lei să intru în tîrg. Abia am găsit loc unde să pun autoturismul. Sînt mult mai mulţi cei care vin să-şi vîndă maşina în comparaţie cu anul trecut. Oamenii nu mai au bani şi trebuie să găsească o soluţie să-şi întreţină familia. Iar maşina reprezintă un bun pe care mai poţi lua nişte bani. Oricum, preţurile au scăzut foarte mult, în comparaţie cu vara trecută", ne-a spus un piteştean venit să-şi încerce şi el norocul la vînzare. Într-adevăr, preţurile automobilelor au scăzut, dar mulţi oameni nu mai vor să-şi investească banii în aşa ceva.
Ieri, a fost scos la vînzare şi un Duster care costa 11.850 de euro
Alte preţuri:
# Opel Astra din 2000 - în jur de 4.000 euro
# Astra din 1996, cca 9.000 lei
# Vectra din 1995, cam 3.000 euro
# Renault Megane 2005, aproximativ 7.000 euro
# Octavia 2003, în jur de 6.500 euro
# Solenza 2004 - 2005, aproape 11.000 lei.
Agenţii economici, controlaţi dacă emit bonuri fiscale
Pînă la sfîrşitul lunii septembrie, organele de control ale Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Argeş, împreună cu cele ale Gărzii Financiare - Secţia Argeş, vor efectua controale operative şi inopinate avînd ca obiectiv modul de respectare a legii privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Agenţii economici sînt obligaţi să se doteze şi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale, să elibereze bonurile fiscale pentru bunurile livrate sau serviciile prestate şi să afişeze la loc vizibil anunţuri de atenţionare a clienţilor cu privire la obligaţia acestora de a solicita bonurile fiscale. Nicolae Dorin Falcă Matei, directorul executiv al DGFP Argeş, atrage atenţia că neîndeplinirea acestor obligaţii constituie contravenţie şi se sancţionează astfel:
# neîndeplinirea obligaţiei agenţilor economici de a se dota şi a utiliza aparate de marcat electronice fiscale şi neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate se sancţionează cu amendă între 8.000 şi 40.000 lei;
# nepredarea bonului fiscal clientului de către operatorul aparatului de marcat se sancţionează cu amendă între 800 şi 4.000 lei;
# neafişarea la loc vizibil a anunţurilor de atenţionare a clienţilor cu privire la obligaţia acestora de a solicita bonurile fiscale se sancţionează cu amendă între 2.000 şi 4.000 lei. Cumpărătorii au obligaţia să solicite şi să păstreze bonurile fiscale asupra lor pînă la părăsirea unităţii de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, în vederea prezentării lor, la un eventual control, pentru justificarea provenienţei acestora.      
Argesul si Muscelul s-au intors cu 600 de ani in urma
Vlad Dracul, reinventat la Arefu
În acest week-end, comuna Arefu a fost gazda Festivalului DraculaFest, ocazie cu care şi-a pus în valoare întreaga avere pe care domnitorul valah Vlad Ţepeş a lăsat-o moştenire: Cetatea Poenari, Poiana Măgurea, drumul spre Transfăgărăşan. Devenite simboluri istorice, aceste obiective au prins viaţă prin manifestările organizate aici, în cadrul Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului. Dar, pentru ca totul să aibă un dram de autenticitate, printre cei prezenţi s-a aflat şi o sosie a celui pe care legenda îl cunoaşte ca Vlad Dracul.  
 
Din şofer, domnitor!
În postura celui care trebuia să amintească publicului de domnitorul Vlad Ţepeş s-a nimerit a fi nu un actor cu acte în regulă, cum se obişnuiteşte la astfel de evenimente, ci un şofer, unul care are legătură tot cu teatrul, însă. E vorba de şoferul directorului Sevastian Tudor, căruia i s-a propus să intre pentru cîteva zile în pielea unui personaj controversat, arhicunoscut la nivel mondial. Punctul forte pe care au mizat organizatorii în alegerea persoanei ce l-a interpretat pe Vlad Ţepeş a fost mustaţa care, coroborată cu vestimentaţia aidoma acelor vremuri, i-a dat şoferului alura potrivită. Celebritatea, atitudinea, dar şi comunicarea cu publicul, specifice unui rol atît de important, i-au lipsit, însă, cu desăvărşire. Unul dintre cele mai importante momente în care ar fi putut să arate cine a fost Vlad Ţepeş s-a consumat chiar în Cetatea Poenari, fortăreaţa din care domnitorul primea informaţii în privinţa năvălirii turcilor. În acest loc, „domnitorul", reinventat după aproape 600 de ani de la asasinarea lui, părea a nu se bucura deloc de aceste vremuri, adoptînd un aer stingher şi străin. Dacă ne gîndim la metoda prin care Vlad Ţepeş devenise un om de temut în faţa duşmanilor (trasul în ţeapă), cu atît mai mult actualul său corespondent nu impunea nimic, era lipsit de autoritate, părînd că abdică în faţa cotropitorilor. Neputinţa lui de a spune sau a face ceva poate constitui, însă, şi un mod de reflecţie asupra unei realităţi în care lupta pentru dreptate socială a devenit o himeră.
Artiştii, dezlănţuiţi în Cuibul Vulturului Alb
Ca să avem parte de spectacolul pregătit de reprezentanţii Consiliului Judeţean Argeş şi de alţi oameni de cultură, în Cuibul Vulturului Alb, a trebuit să urcăm, vi-neri seara, cele aproape 1.500 de trepte. La urcare, fiecare vizitator a primit din partea Consiliului Local Arefu cîte o desagă cu alimente (brînză, roşie, castravete, cîrnăcior, ou fiert, chiflă) şi o apă plată, acestea putînd fi ţinute pe un băţ gros ca un toiag. Ajunşi în vîrf, am făcut poze cu Vlad Dracul şi cu boierul Ionescu, urmînd să ne găsim un loc pe pietrele colţuroase, pentru a aştepta spectacolul. La eveniment, primul de acest gen organizat la Cetate, au participat din partea CJ vicepreşedintele Florin Tecău, venit cu soţia, directorul Muzeului Judeţean, Spiridon Cristocea, directorul Teatrului de Copii şi Tineret Aşchiuţă, Florin Dumitru, dar şi un om de-al locului, arefeanul Cezar Bădescu. Deşi frig, cei peste 100 de spectatori au rezistat cu stoicism, urmărind atît semnificaţiile istorice ale acelor meleaguri, cît şi spectacolul oferit de trupa Star Fix, de ansamblul popular din Arefu, dar şi recitalul lui Florin Dumitru. Dacă dansatorii de la Star Fix s-au jucat cu focul, ei înşişi avînd figura unor drăcuşori, artiştii populari au surprins prin cîntatul cu buzele lipite, în timp ce cunoscutul actor al Teatrului Al. Davila a făcut un show în care ironia fină şi scenetele cu variaţiuni n-au lăsat loc kitschului.
Spectacolul a fost urmărit de un public divers, piesele lui Florin cocoşîndu-ne de rîs
România pitorească, insalubră
Sîmbătă, DraculaFest a continuat în Pădurea Măgurea. Pînă să ne întoarcem în acest loc situat la peste 1.400 m altitudine, am mers pe traseul Transfăgărăşan nu pe cal, aşa cum se obişnuia prin secolul XV, ci cu maşina. Barajul de la Vidraru este un alt obiectiv important al zonei, fiind împrejmuit de păduri de foioase şi de conifere, care te fac să uiţi de betoane şi de asfalt. Mai ales dacă te plimbi cu vaporaşul, aşa cum am făcut noi. Aerul vestust al acestor ambarcaţiuni face, însă, notă discordantă cu decorul, proprietarii lor putînd fi totuşi mai atenţi cum primesc şi în ce primesc turiştii. Croaziera face, însă, toţi banii, iar relaxarea, după ce te îndepărtezi de ponton, e garantată. Numai lîngă baraj vezi o pînză de deşeuri de care unii vizitatori, în număr mare în acest week-end, se descotorosesc, stricînd un peisaj pitoresc.
 
 Cezar Bădescu, un Fiu al satului
Farmecul locurilor poate fi surprins la fel de bine şi la pensiunile din zonă, unde, dacă vrei, poţi înnopta cu pînă într-o sută de lei. Numai La Cetate, tarifele sînt mai mari, pentru că, deh, şi apropierea de Poenari este mai mare. Dar nimic nu se compară cu Poiana Măgurea. Cele şapte focuri aprinse sîmbătă seara, la lăsarea întunericului, au adus un gînd pios de recunoştinţă primilor moşneni veniţi să-şi întemeieze o familie pe aceste meleaguri. Un personaj de legendă este moşneanul şi iubitorul de folclor Cezar Bădescu, care a purtat cu atîta respect costumul popular, făcîndu-ne să învăţăm cîte ceva din comportamentul domniei-sale. Cu urarea ca peste 50 de ani să se întîlnească în acelaşi loc, preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Nicolescu, i-a cerut lui Cezar Bădescu să-i aducă o căciulă de cioban, aşa cum acesta purta acum.
Drumul pînă la Poiană a fost dirijat de jandarmi, traficul fiind împărţit pe ore de urcat şi de coborît. Jandarmii au asigurat şi ordinea publică în cadrul manifestărilor, ei fiind nevoiţi să vegheze şi la încărcarea unor cisterne cu apă, în eventualitatea în care focurile de tabără s-ar fi extins. Pînă seara, unul din cei mai solicitaţi proprietari de cai a fost Cosmin Ştefan (24 de ani), din Arefu, singurul care urcase pînă la acea înălţime cu odorul său. Înveşmîntat în roşu, ca să nu-l deoache nimeni, calul a purtat pe şaua lui mai mult de 30 de persoane. Un traseu îl costa pe cel care dorea să fie pentru cîteva minute în postura de călăreţ 5 lei. Cei care nu veniseră cu cortul şi nu erau pregătiţi cu mîncare au putut savura o delicioasă tochitură cu mămăliguţă. Din Poiană nu au lipsit nici mijloacele de distracţie pentru copii, pantele fiind înlocuite cu toboganul pneumatic. De asemenea, peisajul era plin de buticuri  ce vindeau obiecte „kitschoase", comercianţii îmbiindu-i pe turiştii cu suveniruri luminoase ori  cu orice alte produse, pentru numai cîţiva lei. 
 
 Patru concursuri cu premii
Manifestarea a cuprins, pe lîngă spectacolul oferit de Elvis de la Mioveni, de trupele Star Fix şi Atena, şi patru concursuri la care atît copiii, cît şi adulţii au dorit să participe. Primul s-a numit „aruncarea verzei în ţeapă", în urma căruia cel care nimerea să înfigă măcar o dată o varză în cuiul din vîrful unui buştean primea un sac din zarzavatul respectiv. Un al doilea concurs ce a stîrnit interesul şi rîsetele tuturor a constat în prinderea cocoşului. Cîştigătoare a fost declarată o doamnă care a alergat alături de alţi participanţi după pasărea ce urma să fie sacrificată. Un al treilea concurs a vizat săriturile în sac pînă la un stîlp de telegraf. Cel care a reuşit această performanţă a fost un tînăr, care s-a ales cu şase doze de bere. 
Un ultim concurs a constat în spargerea lemnelor, la acesta înscriidu-se doar patru bărbaţi. Cel care spărgea cei mai mulţi buşteni era declarat cîştigător.
Cel mai amuzant concurs al zilei a fost „prinderea cocoşului"; cîştigătoarea a declarat că-l va găti neapărat.. Cei mai vînjoşi s-au întrecut la spartul lemnelor cu toporul. Participanţilor le-a lipsit dexteritatea la „aruncatul cu varza-n ţeapă".Şoferul directorului de la Teatrul Davila, Sevastian Tudor,  a intrat în pielea unui personaj controversat, arhicunoscut la nivel mondial. Punctul forte pe care au mizat organizatorii în alegerea acestuia ca să-l interpreteze pe Vlad Ţepeş a fost mustaţa care, coroborată cu vestimentaţia aidoma acelor vremuri, i-a dat şoferului alura potrivită.
Primarul şi viceprimarul, premiaţi  de Nicolescu
Sărbătorile Argeşului şi Muscelului au continuat ieri, în acelaşi loc, cu Ziua Comunei Arefu. Pentru ca lucrurile să iasă cît mai bine, printre cei mai activi s-au numărat, în această perioadă, primarul Gheorghe Stoican, dar şi vicele Bîrlă, ei primind de la Constantin Nicolescu o plachetă şi o diplomă de excelenţă.
Piteştenii au ascultat muzică de fanfară
Parada Fanfarelor a fost un alt eveniment cultural cu priză la public în acest week-end. Timp de două zile, iubitorii muzicii de promenadă au putut asculta fanfare din toate colţurile ţării. Sîmbătă, de la ora 16, Fanfara Valurile Dunării Galaţi, fanfara Valahi Giurgiu, fanfara Promenada Cîmpia Turzii, fanfara Teatrului Mihail Popescu Tîrgovişte şi fanfara Argeşul Piteşti au defilat pe traseul Teatrul Al. Davila - Piaţa Vasile Milea, ca apoi să se deplaseze la Topoloveni, unde au susţinut concerte pe scena amplasată în faţa Casei de Cultură Preot Ion Ionescu, de la ora 18.
Duminică, de la ora 10, fiecare formaţie a ţinut concerte în parcurile din municipiul Piteşti, astfel: Fanfara Valahia Giurgiu - Parcul Ştrand; Fanfara Valurile Dunării Galaţi - Parcul Trivale - Grotă; Fanfara Promenada Cîmpia Turzii - Expo Parc; Fanfara Tîrgovişte - Parcul 1907; Fanfara Argeşul Piteşti - esplanada Teatrului Al. Davila. După-amiază, de la ora 17, au avut loc o paradă şi două miniconcerte, în faţa Primăriei Piteşti şi la Cercul Militar, iar de la ora 18, spectacolul s-a mutat pe scena din Piaţa Milea, unde formaţiile au fost premiate de preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu. 

ARGES EXPRES

DRACULA FEST - o reuşită pe măsura eforturilor organizatorilor
Parte integrantă a "Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului", cea de-a doua ediţie a DRACULA FEST, organizată la sfârşitul săptămânii trecute, a avut deschiderea cu câtva timp în urmă prin simpozionul istoric internaţional care s-a desfăşurat la Casa de Cultură din Căpăţâneni. Referatele şi comunicările unor prestigioşi cercetători ai trecutului din ţară şi din străinătate au reuşit în mare parte să facă oarecare lumină şi dreptate enigmaticului voievod Vlad, fiul lui Vlad Vodă Dracul, care este cunoscut în istoria noastră cu numele de spaimă Ţepeş. Justiţiarul domnitor şi-a atras multe duşmănii puternice, a fost denigrat pe la toate curţile europene, vorbindu-se despre el mai degrabă ca despre un un vampir, decât ca despre un luptător pentru creştinătate.
Aşa s-a făcut că după ce în vara lui 1462 l-a învins în marea bătălie de noapte pe cuceritorul Constantinopolului, Mohamed al II-lea, trădat de boieri, Vlad Ţepeş şi-a aflat izbăvirea de vrăşmaşi cu sprijinul Dobrei Hareşoaia şi a celor şapte fii ai săi, care l-au ajutat să scape din cetatea din defileul Argeşului, peste Măgureaua Arefului de astăzi, în Transilvania. Domnul ţării le-a răsplătit credinţa cu danie în pământuri întinse pe dealuri şi munţi, ca să le fie în veci ocină moşnenească. După aproape cinci veacuri, moşneni arefeni ai timpului nostru, iată, cinstesc memoria marelui voievod. Vineri, la cetatea sa de la Căpăţâneni a fost mare spectacol în care Vlad Ţepeş (un actor piteştean, nu Brad Pitt, cum se zvonise), şi-a întâmpinat oaspeţii, care a doua zi s-au reunit pe Măgureaua Arefului la o serbare câmpenească în care localnicii, în frunte cu primarul Gheorghe Stoican şi vicele Pavel Bârlă l-au avut ca oaspete de onoare pe preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu. Vremea bună, adierile de vânt, cadrul natural de-a dreptul mirific, ospitalitatea gazdelor - au fost câteva din ingredientele unei serbări câmpeneşti cu totul deosebite.
Ieri, începând cu ora 13.00, arefenii au sărbătorit ziua comunei, împreună cu fiii satului reveniţi la vetrele părinteşti din cele patru colţuri de lume, pe unde i-a risipit viaţa. Prilejul revederii a fost sărbătorit cum se cuvine, s-au rememorat întâmplări vechi, s-a ciocnit potrivit tradiţiei câte un pahar, însoţit de cele mai bune urări şi s-a stabilit ca următoare întâlnire de anul viitor să fie tot prin luna august, când încep să dea fructele în pârg, iar munţii dimprejur încă sunt acoperiţi de hlamidele de un verde crud al pădurilor...

Pompierii argeşeni la Jocurile Mondiale
În perioada 20 - 30 august, o echipă formată din 3 reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş vor participa la a XI-a ediţie a Jocurilor Mondiale ale Pompierilor, ce vor avea loc în Daegu, Coreea de Sud. Probele la care s-au înscris pompierii argeşeni sunt: la atletism - col. Constantin Deaconu; la judo şi lupte - sg. maj. Mihai Tistuleasa; la judo, lupte şi "cel mai dur pompier" - sg. maj. Dragoş Sorică. Cei trei sportivi care reprezintă ISU Argeş fac parte dintr-o delegaţie formată din 50 participanţi din 12 inspectorate judeţene pentru situaţii de urgenţă din ţară şi va fi coordonată de Asociaţia Sportivă a Pompierilor din România (ASPR).
La ultima ediţie, care a avut loc în 2008, la Liverpool, Anglia, pompierii români au obţinut 51 medalii, dintre care 24 aur, 13 argint şi 14 bronz. Aceste rezultate au poziţionat ţara noastră pe locul 7 în clasamentul pe naţiuni.
ARGESUL
Cu Vlad Ţepeş, în „Cuibul Vulturului Alb"
„DraculaFest" a înviat Cetatea Poenari
Pentru prima dată poate după ce oştenii lui Ţepeş au părăsit cetatea, Poenariul a prins viaţă cu adevărat. Vineri, la „DraculaFest".
La această a doua ediţie, organizatorii, Consiliul Judeţean Argeş, Consiliul Local Arefu şi Obştea Moşnenilor, au decis să mute esenţa festivalului la Cetate. Luminată, cocoţată undeva sus, adevărat „Cuib al Vulturului Alb", cum îi spun arefenii, cetatea aducea, pentru prima oară după mulţi ani, cu o adevărată fortăreaţă aproape imposibil de cucerit.
Tot pentru prima dată, brandul „Cetatea Poenari" s-a „vândut" în stil occidental. Au confirmat asta şi turiştii veniţi din ţară, dar şi francezii, polonezii sau nemţii care, înainte de a urca cele 1.480 de trepte, au fost întâmpinaţi, la bază, de o ţărăncuţă care le-a oferit apă şi o bocceluţă cu merinde, aşa cum primeau, când încă nu erau trepte, pe vremuri, cei care urcau la cetate. Care cetate, luminată, se arăta încă mândră şi misterioasă.

Atmosfera medievală te cuprindea încet-încet în momentul în care intrai, pe culoarul îngust, spre singura zonă mai „extinsă" din cetate. Mai întâi, eşti întâmpinat de Ţepeş însuşi, dar de această dată nu unul încruntat, ci gata pentru a face o fotografie cu turiştii, ca să le rămână amintire. Un boier credincios îi ţine trena. Muzica ce aduce aminte de vremurile domnitorului se aude undeva în boxe. Lumea deja s-a strâns. Unii îşi consumă merindele din bocceluţe, alţii se duc la fiecare turn pentru a admira priveliştea oferită de cetate.
După o scurtă lecţie de istorie oferită de Spiridon Cristocea, directorul Muzeului Judeţean, Cezar Bădescu, un arefean îmbrăcat asemenea strămoşilor săi, ba chiar aducând puţin cu vechii daci - la vorbă le semăna - bun ca un confident al vechii curţi domneşti, a povestit despre viaţa lui Ţepeş, aşa cum o ştiu numai cei din zonă.
Seara se lasă din ce în ce mai mult. Vântul începe să şuiere.
Şi draci, şi muzică, şi Ţepeş!
La costum, vicepreşedintele CJ Argeş Florin Tecău, însoţit de familie, îşi ridică gulerul. La fel fac şi cei 100 de turişti, numărul maxim de oameni pe care organizatorii l-au permis pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a evenimentului.
Brusc, atmosfera se înfierbântă. Un joc păgân, drăcesc, la propriu şi la figurat, cu mult fum, scântei şi foc este pus în scenă de artiştii de la Starfix. Dracii ţopăie dezordonat, vrând parcă să înrobească şi să-i ţină pe cei care au avut cutezanţa a urca până în cetate, acolo, sus de tot. Diavoliţele îşi joacă şi ele rolul, încercând, cât mai unduitor, să trezească pofte în inimile bărbaţilor... Din haos, brusc, se ajunge la scena cunoscută de toată lumea, în care „vampirul" Ţepeş îşi cucerea frumoasele tinere. Apoi, dintr-o dată, totul redevine haos. Deja prea puţinor persoane din interiorul cuibului lui Vlad le mai vine de hac frigul...
Din atmosfera drăcească, actorul Florin Dumitru, proaspăt director al Teatrului „Aşchiuţă", a oferit un recital aparte, cu muzică ba de tabără, ba romantică, ba... de oaste. Totul presărat, ici-colo, cu momente umoristice în care sunt incluşi, direct, spectatorii. În miez de noapte, când întunericul a pus de tot stăpânire împrejurul cetăţii, totul se termină. Artiştii îşi schimbă hainele, oamenii din cetate se pregătesc să facă din nou cunoştinţă cu cele aproape 1500 de trepte.
La urcare, au deschis o altă lume. Acum, la coborâre, au închis epoca în care cetatea era cuibul lui Vlad Ţepeş. Jos, după ultima treaptă, am reintrat în civilizaţia noastră. Cea plină şi de gunoi, şi de gropi în asfalt. A fost o seară de excepţie, dar nu putem să nu fim de acord totuşi cu turiştii care îşi exprimau dezamăgirea că în restul anului cetatea stă parcă amorţită, fără să se întâmple nimic acolo. Ba, din nefericire, nici măcar luminată noaptea nu este, deşi zău dacă nu arată extraordinar!
Concursuri amuzante
Sâmbătă, după micul dejun cu roşii gustoase la „Bela Vista", locul unde am şi poposit peste noapte, dar şi după un drum la Vidraru, a cărui frumuseţe era sufocată de maşini, turişti, praf şi prea multă mizerie, am urcat, nu pe trepte, ci pe drum de macadam, ce-i drept amenajat, până în Poiana Măgurea. Acolo, cea de-a doua zi a „DraculaFest" a fost transformată mai mult în serbare câmpenească. Viceprimarul de la Arefu, Pavel Bârlă, tot un suflet, se ocupă de toate. Caii să plimbe pe cei care doreau să călărească, ATV-urile să nu provoace vreo boacănă, să nu se blocheze drumul de acces, să fie spaţiu pentru corturi.
Deşi lume a fost destulă, din nefericire, poate şi din cauza crizei financiare, acest păcătos drum de acces - şi lung şi îngust - constituie un impediment serios pentru acest eveniment. Dar cine ţine morţiş să se distreze descoperă şi frunza grădinii carpatine a Elenei Udrea. Numai că nu sunt foarte mulţi aceia cutezători. Şi totuşi, odată ajuns sus, aveai ce face, aveai şi un bulz fantastic, şi fripturi, şi tochitură pentru a-ţi stăvili foamea...
Oamenii s-au întrecut şi în a înfige varza în ţeapă. Ce-i drept, numai unul dintre concurenţi a reuşit performanţa de a „ţepui" o varză... Ca atare, a plecat acasă cu un sac întreg, ca să exerseze pentru la anul. Mai mulţi voinici s-au întrecut şi la spartul lemnelor. Câştigătorul a trebuit să facă rost de căruţă, ca să le şi care acasă. Alţii, deşi nu au câştigat, au reuşit totuşi să rupă coada toporului, în timp ce unii boscorodeau că nu şi-au luat toporul lor de acasă, „ăla ascuţit cu care doboară o pădure întreagă". Vreo câteva zeci de oameni au alergat după un cocoş pintenat, care a ajuns, până la urmă, tocmai la Tigveni, acolo de unde se trăgea cea care l-a prins.
Sărbătoare la arefeni
În fine, s-a alergat, de fapt s-a ţopăit şi în sac, până la marele premiu, un bax de bere. Seara a continuat cu spectacole, dar şi cu şapte focuri mari, aprinse pe culmea poienii, care au adus aminte de cei şapte fraţi arefeni care l-au salvat pe Vlad Ţepeş.
Preşedintele CJ Argeş, Constantin Nicolescu, a fost prezent la eveniment, oferind şi o plachetă aniversară Consiliului Local Arefu.
De altfel, „DraculaFest" s-a prelungit şi ieri, când, tot în poiană, s-a petrecut de Ziua comunei.
Dacia, cea mai bine vândută marcă în România
Vânzările de vehicule au scăzut cu 26,2% în primele 7 luni ale anului 2010, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la 68.244 unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Vânzările în primele şapte luni s-au ridicat la 68.244 unităţi, comparativ cu 92.526 unităţi în aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, vânzările au scăzut şi în luna iulie, comparativ cu luna iunie, cu 38,7%, la 9.294 unităţi.
Exporturile de vehicule au crescut însă la 7 luni, cu 30,2 la sută, de la 149.348 unităţi la 194.523 unităţi, în timp ce importurile au scăzut cu 28,7%, la 46.036 unităţi faţă de 64.608 unităţi pe primele şapte luni ale anului precedent.

Cea mai bine vândută marcă de autoturisme din luna iulie este Dacia, cu 2.900 unităţi, urmată de Volkswagen, cu 886 unităţi, Ford (720 unităţi) şi Renault (635 unităţi).
La 7 luni, cea mai bine vândută marcă rămâne tot Dacia, cu 22.194 de maşini, urmată însă de Ford (5.841 maşini), Renault (5.300 unităţi) şi Skoda (4.584 vehicule). Clasamentul autoturismelor importate este condus atât în iulie, cât şi în primele 7 luni, de Renault Clio, urmat de Skoda Octavia şi Ford Fiesta.
Trecea fanfara...
Cine a vrut să îşi bea cafeaua în Parcul Trivale, la Grotă, sau cine s-a trezit mai devreme pentru a ieşi cu prietenii sau cu copiii prin Parcul Ştrand, prin Parcul 1907 sau la o plimbare prin centrul Piteştiului, ieri, ei bine, a putut face toate acestea pe muzică de fanfară.
Sub egida Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului, Consiliul Judeţean Argeş a organizat prima ediţie a Paradei Fanfarelor.

Artiştii au ajuns şi la Topoloveni pentru a distra oamenii. Spectacolele fanfarelor „Valurile Dunării" din Galaţi, „Valahia" din Giurgiu, „Promenada" din Câmpia Turzii, Fanfarei Târgovişte şi, nu în ultimul rând, Fanfareia „Argeşul" din Piteşti au putut fi văzute de piteşteni prin diferite locuri de promenadă.

O imagine pe care copiii au gustat-o din plin, iar cei cărora le place să... lenevească au putut-o face ascultând un repertoriu foarte variat.
Este o iniţiativă care ar trebui repetată cât mai des, având în vedere că atracţia se regăseşte în rândul publicului. Probabil că, măcar în oraşele unde există formaţii de fanfară, spectacolul acesta ar putea fi o variantă cât se poate de bună la manele sau la alte ritmuri care... nu gâdilă deloc într-un mod plăcut urechea oamenilor.
Amenzi pentru proprietarii de case neasigurate
De aproape o lună a intrat în vigoare legea privind obligativitatea asigurării locuinţelor.
Proprietarii de locuinţe care nu cumpără poliţele obligatorii de 10 sau de 20 de euro pe an pentru casele lor vor fi amendaţi. Amenzile vor începe să fie aplicate la 6 luni după intrarea în vigoare a legii, deci din ianuarie 2011. Amenda i-ar putea ocoli însă pe cei care au asigurare facultativă de locuinţă, autorităţile urmând să stabilească în curând care sunt cazurile exceptate de la plata penalităţilor.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor ar fi trebuit să emită deja o serie de norme în aplicarea legii care le impune proprietarilor să-şi protejeze bunurile de riscurile de cutremur, alunecări de teren şi inundaţii. Instituţia a emis însă doar o parte din aceste norme.
În plus, potrivit prevederilor legale, CSA era obligată să propună Guvernului, până cel mai târziu în luna februarie a anului 2009, normele metodologice în aplicarea actului normativ, care urmau a fi aprobate printr-o hotărâre a Executivului. Acest lucru nu s-a întâmplat încă.
Proprietarii care nu cumpără poliţele obligatorii pot fi sancţionaţi cu sume cuprinse între 100 şi 500 de lei. Amenzile sunt mult mai mari decât preţul poliţelor - maximum 20 de euro în cazul caselor cu structură de beton-armat.  Amenzile urmează a fi aplicate de către primari.

TOP
Direcţia Silvicã Argeş dã sute de tone de fructe de pãdure la export
Puţini sunt cei care ştiu cã Direcţia Silvicã Argeş dã anual la export sute de tone de mure, zmeurã, afine sau mãceşe. Cum reuşesc angajaţii sã strângã cantitãţile impresionante şi cum procedeazã ca fructele sã nu se strice pânã când ajung în strãinãtate, aflaţi din reportajul urmãtor. 
Venituri de zeci de miliarde anual
Anual, ocolurile silvice din ţarã îşi pro-pun sã atingã anumite venituri. Direcţia Silvicã Argeş a avut anual rezultate remarcabile în acest sens, reuşind sã se situeze în primele cinci locuri din ţarã la profitul pe care îl realizeazã şi îl vireazã Regiei Naţionale a Pãdurilor Romsilva. Sumele depãşesc câteva zeci de miliarde. În Argeş acestea sunt realizate din vânzarea de lemne, care ocupã de altfel primul loc la venituri, urmatã de vânat şi peşte provenit din pãstrãvãrii, iar pe ultimul loc se situeazã veniturile ce provin din vânzarea de plante medicinale şi fructe de pãdure. Ultimele, sunt culese în funcţie de sezon şi necesitã o atenţie specialã, fiind marfã perisabilã care trebuie sã ajungã în perfectã stare la beneficiari.
Direcţia Silvicã Argeş va exporta 200 de tone de mãceşe
În acest an, Direcţia Silvicã Argeş şi-a propus sã strângã din pãdurile judeţului 50 de tone de zmeurã, de pe urma cãrora vor câştiga 82.500 de euro, 20 de tone de afine pe care vor primi suma de 1.800 de euro pe tonã, deci un total de 36.000 de euro. Ceva mai ieftine, dar nu mai uşor de cules sunt murele. Direcţia Silvicã şi-a propus sã exporte 50 de tone, urmând sã primeascã 500 de euro pe tonã, şi mãceşele care se vând în strãinãtate cu 250 de euro tona, dar, cantitatea propusã este de 200 de tone, pe care s-ar putea câştiga 50.000 de euro. Pentru un kilogram de mure şi mãceşe Direcţia Silvicã Argeş plãteşte culegãtorilor 1,8 lei, iar pentru zmeurã şi afine câte 3,5 lei. Deşi suma pare micã, sunt mulţi cetãţeni interesaţi de ofertã şi merge prin pãdure la cules. Toate fructele colectate sunt certificate ecologic. Asta dupã ce o comisie internaţionalã face periodic verificãri în pãdurile din judeţ stabilind dacã fondul forestier a fost stropit cu substanţe toxice. Aparatura de care dispun le indicã cu precizie dacã fondul forestier este ecologic.
La cules de mure...
Fiecare zonã este cunoscutã pentru fructele sale de pãdure. Astfel, de la Cotmeana, Piteşti, Curtea de Argeş şi Topoloveni se recolteazã de obicei mure, porumbe şi mãceşe. Din zonele de munte, cum ar fi Domneşti, Aninoasa, Câmpulung, sau Vidraru se colecteazã zmeurã şi afine. Localnicii din zone sunt selectaţi de pãdurari şi sub îndrumarea acestora merg la cules. Ieri, mai multe grupe erau rãspândite prin judeţ la cules de mure. O echipã a cotidia-nului Top a mers la Cotmeana acolo unde vreo zece tineri culegeau fructele coapte. ªeful districtului Cotmeana, Vasile Matei, îi supraveghea asigurându-se cã fructele sunt colectate în cele mia bune condiţii.  „Culegeţi numai fructele întregi şi nu le strângeţi. Nu luaţi fructele care sunt necoapte, ci doar pe cele negre lucioase. Aveţi grijã cu gãletuşele sã nu le zgâlţâiţi sã striviţi ceea ce aţi cules.", le explica acesta tinerilor.
Oamenii culeg fructe de pãdure ca sã câştige ceva bani
Munca culegãtorilor este migãloasã şi deloc plãcutã, dacã ar fi sã luãm în conside-rare faptul cã se zgârie de nenumãrate ori în rugi. Soarele este de asemenea un duşman al culegãtorilor care nu ştiu cum sã se adãposteascã de razele fierbinţi. Deşi transpirã din abundenţã, nu renunţã, ştiind cã seara vor încasa banii pentru munca depusã în timpul zilei. „Culeg cam 10 -15 kilograme într-o zi. Depinde e zonã şi de cât de multe fructe sunt. Pentru mine e un ajutor, cã nu am serviciu şi decât sã stau acasã degeaba mai bine vin la cules şi iau şi eu un ban. Nu e prea mult, dar din ei cumpãr ce am nevoie: o pâine, o bucatã de salam, ceva roşii şi am ce mânca.", spunea unul dintre culegãtori. Un bãieţandru scund care umpluse deja pe jumãtate gãletuşa a zis: „Sunt în vacanţã şi nu am ce sã fac acasã. Mã plictisesc. Ziua oricum nu ies bãieţii la drum cã au de fãcut treburi, mai bine vin aici şi câştig şi ceva bani. Iau cam 20, sau 25 de lei pe zi.". Pãdurarii spun însã cã nu toţi gândesc aşa. Existã şi persoane care refuzã sã vinã la cules. Alţii merg şi culeg prin zonele ştiute de ei şi ies la strada principalã şi oferã şofe-rilor din trafic la vânzare. Pot câştiga mult mai mult astfel, dar pot avea probleme sunt prinşi. „Legile spun cã nu au voie sã exploateze produsele din fondul forestier şi riscã amenzi mari sau dosare penale, în funcţie de caz. Dacã vin în pãdure sã culeagã mure ca sã facã dulceaţã în casã, nu le zice nimeni nimic, cã doar suntem şi noi oameni. Dar problema este dacã merg sã vândã aceste produse.", explica şeful districtului.
Urmeazã recoltarea de mãceşe
Toate fructele de pãdure sunt colectate de pãdurari în fiecare localitate. Seara acestea sunt duse la Curtea de Argeş şi Stâlpeni acolo unde sunt marile centre de recoltare. Acolo sunt congelate şi ambalate în cutii din carton, fiind depozitate pânã când se strânge o cantitate mai mare ce poate fi exportatã. Pânã în acest moment planul pe care Direcţia Silvicã Argeş şi l-a propus la mure este realizat în proporţie de 80%. În urmãtoarea sãptãmânã, reprezentanţii instituţiei sperã sã îl realizeze în totalitate sau poate chiar sã îl depãşeascã. La sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie, culegãtorii vor trece la recoltarea de mãceşe dupã care urmeazã porumbele care acum sunt necoapte.
Vizitatorii s-au îngrãmãdit sã se fotografieze cu vedeta evenimentului, Vlad Ţepes
Marele eveniment aflat la cea de a doua ediţie „Dracula Fest", organizat de primãria Arefu, cu sprijinul Consiliului Judeţean Argeş, a avut un mare succes în rândul argeşenilor. Vizitatorii au fost întâmpinaţi chiar de „Vlad Ţepeş", sus, la Cetatea Poienari, pentru a-i felicita pe curajoşii care au înfruntat ascensiunea obositoare. Norocoşii vizitatori se şi puteau fotografia cu vedeta manifestãrii, „Vlad Ţepeş".
Dansatoarele, îmbrãcate în drãcuşori, au fãcut spectacol
Vizitatorii primeau din partea organizatorilor merinde şi apã. Printre vizi-tatori se aflau şi oameni din toate colţurile, care nu ştiau de eveniment, însã îşi doreau sã viziteze cetatea. Norocoşi, au participat şi la un mare eveniment organizat de Primãria Arefu. Actorul Florin Dumitru, directorul Teatrului de Pãpuşi Piteşti, a susţinut un recital, dar numai dupã ce micii dansatori de la Star Fix au încins spectatorii prin dansuri nebune. Dansatoarele erau îmbrãcate în drãcuşori şi au fãcut un spectacol cu artificii şi flãcãri.
Concursuri inedite de prindere a cocoşului pintenat ori aruncarea verzei în ţeapã
Pentru ieri dupã-amiazã au fost organizate concursuri distractive şi scenete medievale susţinute de trupe de actori-studenţi din toatã ţara; s-a organizat o cursã pentru prinderea cocoşului pintenat ori s-a organizat un concurs de aruncarea verzei în ţeapã. În poianã s-au amenajat standuri cu produse tradiţionale, mâncãruri specifice zonei, direct la tuci, iar copiii au putut cãlãri în voie poneii. De Ziua localitãţii Arefu, participanţii au putut asculta muzi-ca tradiţionalã a judeţului, interpretatã de cãtre formaţii invitate de administraţia localã. Iubitorii de naturã au putut urmãri la acest final de sãptãmânã pe una dintre cele mai înalte culmi din ţarã un amfiteatru natural în care s-a organizat cea de a doua ediţie a Festivalului Dracula Fest, loc în care va filma câteva scene şi actorul Brad Pitt, în aceastã toamnã.