Revista presei argesene 23 aprilie
24 apr 2009 | publicat in Anonim
Curierul Zilei
Stiri de la PNL Arges - 23 Aprilie
Adrian Miuţescu atrage primarii de partea lui
În lupta pentru cîştigarea a încã unui mandat la şefia PNL Argeş, actualul lider Adrian Miuţescu este în discuţii cu primarii partidului. Printre susţinãtorii acestuia se numãrã edilul din Dobreşti, Traian Baicu, cel care nu a ezitat sã-l ridice în slãvi pe fostul deputat liberal în conferinţa de presã de sãptãmîna trecutã.
„Domnul preşedinte Miuţescu ne-a ajutat sã realizãm obiective de infrastructurã, cît nu s-a fãcut din ‘90 pînã în 2004", a spus Baicu. Primarul din Dobreşti a divulgat strategia pe care o va adopta organizaţia judeţeanã, dacã Adrian Miuţescu va fi reales sîmbãtã. „Contrabalansarea rezultatelor din teritoriu cu cele din organizaţia judeţeanã este noua strategie", a conchis el. Potrivit liderului judeţean, în prezent din biroul politic permanent nu face parte decît edilul Cîmpulungului. În urma alegerilor din 2008, PNL a obţinut în Argeş 12 primari.
Postelnicescu i-a promis sprijinul liderului judeţean
În perspectiva alegerilor de sîmbãtã, din cadrul PNL Argeş, cãrţile par a fi deja aranjate. Pe lîngã susţinerea primarilor, Adrian Miuţescu se mai bazeazã şi pe liderul municipal Marius Postelnicescu. „Postelnicescu va candida şi el pentru biroul permanent judeţean. Mi-a promis cã mã va susţine pentru un nou mandat de preşedinte al PNL Argeş. Şi pe ceilalţi colegi din organizaţia municipalã contez la aceste alegeri", a declarat Miuţescu.
Nu se teme de fostul prefect
Adrian Miuţescu a lãsat sã se înţeleagã faptul cã singurul sãu contracandidat, anunţat oficial în acest moment, nu are şanse sã-l învingã. „O persoanã care patru ani nu a mai avut nici o legãturã cu structurile de partid poate avea o problemã de comunicare cu acestea", a susţinut liderul PNL Argeş despre fostul prefect de Argeş, Ion Popa. Cît priveşte retragerea deputatului Andrei Gerea din cursã, acesta a spus cã nu ştie nici pînã în acest moment motivul real al deciziei, precizînd cã „poate se va rãzgîndi". Miuţescu a declarat însã cã „aceste schimbãri nu mã impresioneazã, mã menţin pe poziţia mea şi voi merge pînã la capãt. Am de primit un rãspuns de la colegii mei".
Antonescu nu va decapita filialele care nu l-au votat
Liderul PNL Argeş a dat asigurãri cã noul preşedinte al partidului nu-i va decapita pe şefii filialelor teritoriale care nu l-au votat. Adrian Miuţescu a spus cã cei care împrãştie zvonuri conform cãrora lucrurile s-ar întîmpla altfel vor sã speculeze momentul şi sã-i atace pe liderii lor direcţi pe linie politicã, pentru a le lua locul. „Crin Antonescu a spus cã votul de la Congres nu e un argument cã anumite filiale trebuie decapitate", a susţinut Adrian Miuţescu. În privinţa PNL Argeş, nu sunt probleme de acest gen, deoarece actuala conducere a mers pe mîna lui Antonescu
Gheorghe Banzea, încã pe pozitii
Deşi este din ce în ce mai iminentã, schimbarea conducerii Direcţiei Finanţelor Publice Argeş încã nu s-a produs. Liberalul Gheorghe Banzea stã, însã, cu bagajele pregãtite, pentru a pãrãsi postul în care a fost numit acum patru ani, cînd guvernarea a fost preluatã de PNL.
Potrivit declaraţiilor sale, acesta îşi doreşte sã rãmînã în sistem, acceptînd şi o funcţie mai micã decît cea pe care o deţine în prezent. La conducerea instituţiei urmeazã a fi desemnat un membru democrat-liberal, care va purta titulatura de director coordonator. Noile numiri se vor face în baza organigramei modificate a Agenţiei Naţionale a Finanţelor, dar şi a mult aşteptatei legi de repolitizare a posturilor de conducere din instituţiile publice.
Locuitorii din Curtea de Arges vor plati cu 30% mai mult pentru apa potabila
Începînd de luna aceasta, locuitorii din Curtea de Argeș vor scoate mai mulți bani din buzunare pentru a-și achita facturile la apa potabilã și canalizare. Deci¬zia a fost luatã în cadrul ultimei ședințe a legislativului municipal, și pentru apã potabilã locuitorii vor plãti 2,52 lei/mc, iar pentru canalizare, 1,14 lei/mc. Direc¬torul Aquaterm, Ion Bolovan, a ținut sã precizeze cã prețul la apã nu a mai cres¬cut de doi ani, iar majorarea era mai mult decît necesarã.
Cetãțenii au redus consumul
În ultimii ani, locuitorii din municipiu au început sã consume din ce în ce mai puținã apã. „Dacã ar fi sã facem o comparație cu ce se întîmpla în urmã cu doi ani, consumul a scãzut cu o treime", spune directorul Ion Bolovan. O explicație pentru scãderea consumului o reprezintã în primul rînd faptul cã au dispãrut marii consumatori industriali, iar cei care funcționeazã în continuare au redus consumul. O datã cu apometrizarea, și consumatorii casnici au început sã foloseascã mai puținã apã. „Speriați cã vor plãti mai mult, oamenii sînt mult mai atenți cu consumul de apã. Sînt situații în care cetãțenii nu dau drumul la apa din cadã și o folosesc pentru wc. Fiindcã nu mai au bani, încearcã prin fel de fel de metode sã micșoreze consumul", adaugã acesta. De asemenea, în acești doi ani, a crescut prețul la apa brutã, la gaz metan, la energie electricã, precum și la restul combustibililor. Toate aceste aspecte explicã necesitatea majorãrii prețului la apa potabilã. Expunerea fãcutã de directorul Aquaterm, Ion Bolovan, a reușit sã îi convingã pe consilierii locali, care au votat majorarea tarifelor.
TOP
Ioana Brătianu a fost înhumată în cavoul de la Vila Florica
Seniorii liberalilor i-au adus ieri ultimul omagiu urmaşei familiei Brătianu
Ioana Brătianu a fost înhumată ieri în cavoul Vilei Florica, de la Ştefăneşti. La înmormântare au participat, printre alţii, membri ai familiei şi politicieni liberali, din Argeş şi din Bucureşti. Slujba a fost oficiată, în biserica de la conacul care i-a aparţinut familiei Brătianu, de către un sobor de preoţi în fruntea căruia s-a aflat părintele Nicolae Brânzea.
Verişoara, fiica şi nepoatele au condus-o pe ultimul drum
Familia i-a fost aproape Ioanei Brătianu pe ultimul drum. Verişoara ei, Oana Brătianu, fiica, Marie Elene Lebiez, ginerele şi cele două nepoate, cu toţii au venit de la Paris, acolo unde locuiesc, ca să asiste la ceremonie. A fost o ceremonie discretă, simplă, fără fast, dar cu o slujbă deosebită, oficiată de către părintele Nicolae Brânzea. La sfârşitul slujbei religioase, au fost trase clopotele bisericii de la Vila Florica. După aceea, sicriul cu trupul neînsufleţit al Ioanei Brătianu a fost coborât în cavoul conacului, acolo unde sunt şi osemintele tatălui acesteia, istoricul Gheorghe Brătianu, mort în închisoarea comunistă de la Sighet.
Liberalii i-au adus un ultim omagiu
Deşi ar fi vrut şi el să participe la ceremonie, Crin Antonescu, noul preşedinte al PNL, nu a putut veni. Moartea fulgerătoare a fratelui său vitreg, Gabriel Antonescu, la numai 56 de ani, a făcut imposibilă prezenţa lui la Ştefăneşti. În schimb, au fost prezenţi Ludovic Orban, Varujan Vosganian, Norica Nicolai, Radu Stroe, noul secretar general al PNL, şi Andrei Chiliman. Nu au lipsit seniorii Radu Câmpeanu, Dinu Zamfirescu şi Mircea Ionescu Quintus. Acesta din urmă, la vârsta pe care o are, mai bine de 92 de ani, a uimit prin eleganţa şi rezistenţa fizică pe care le-a afişat pe parcursul întregii ceremonii. O prezenţă pitorească a fost Ion Brătianu, văr cu Ioana Brătianu. Românii îl cunosc din primii ani de după decembrie 1989. Întors atunci în ţară, la capătul mai multor ani de exil în străinătate, şi-a căpătat porecla de "Cartof", după ce a prezentat, într-o emisiune tv, în calitatea sa de candidat în alegerile locale din 1992, un tubercul. Printre cei prezenţi s-au mai numărat senatorul şi actorul Mircea Diaconu, Adrian Miuţescu, fostul prefect Ion Popa, Marius Postelnicescu şi mulţi alţi liberali din Argeş, ca şi generalul în rezervă Mircea Chelaru, fost şef al Marelui Stat Major al Armatei.
Dorinţa ei a fost să fie înhumată la "Florica"
Ioana Brătianu a murit pe 9 aprilie, la aproape 80 de ani, în locuinţa sa din Paris. Se pare că decesul a survenit pe fondul unui cancer mai vechi şi a unui atac cerebral. Unii membri ai familiei s-au opus, iniţial, înhumării ei în cavoul de la Vila Florica (Se pare că cea care s-a opus este sora ei, Maria). În cele din urmă, la insistenţele seniorilor din PNL, în special ale lui Radu Câmpeanu, familia i-a respectat Ioanei Brătianu dorinţa de a fi înmormântată pe moşia de la Ştefăneşti. Trupul neînsufleţit a fost adus, de la Paris la Bucureşti, cu avionul, după care, în dimineaţa zilei de ieri, cu o maşină, la Vila Florica. Ioana Brătianu a fost fiică a istoricului liberal Gheorghe Brătianu şi nepoată a ilustrului prim-ministru şi preşedinte al PNL Ion IC Brătianu. În 1944, împreună cu sora ei, s-a stabilit la Paris. După Revoluţie, a revenit în ţară. Pentru scurt timp, circa un an, la începutul anilor 90, a condus PNL Argeş.
Nemulţumiri în PSD Argeş
Pe măsură ce se apropie perioada în care social-democraţii îşi vor numi reprezentanţii în funcţii de conducere de la nivelul instituţiilor publice deconcentrate, „tărâţa" se umflă în filială. Din păcate, cu excepţia lui Georgiu Gingăraş, fostul ministru al Tineretului şi al Sporturilor, nimeni nu are curajul să îşi exprime nemulţumirea făţiş. Este vorba de nemulţumire faţă de unele persoane care urmează să fie numite în funcţii de conducere. „Au apărut figuri noi în partid, figuri pe care nu le-am mai văzut. Altele, mai vechi, s-au «reactivat». Sunt persoane în partid la noi care sunt nemulţumite că astfel de persoane prind funcţii, pentru că nu le-am prea văzut prin campanie sau alături de partid. Dar asta este situaţia, nu avem ce face.", ne-a declarat unul dintre liderii PSD Argeş sub protecţia anonimatului şi fără să facă exemplificări.
Liderii PRM şi PNG-CD Argeş participă la şedinţe comune de partid
Marian Fulga, preşedintele PRM Argeş, şi Cornel Lazăr, preşedintele PNG-CD Argeş, au pus ieri la punct detaliile colaborării dintre cele două filiale în vederea desfăşurării campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare. Cum şeful PNG-CD Gigi Becali candidează pentru PRM la alegerile europarlamentare, penegiştii argeşeni vor susţine PRM în campania electorală. Ieri s-a convenit ca de acum înainte liderii celor două partide să participe la şedinţele Biroului Permanent al filialelor împreună pentru o cât mai strânsă legătură. Deplasările în teritoriu vor fi comune în situaţia în care se merge în bazine electorale „cu vad" pentru ambele partide, şi separate dacă se merge în zone unde cele două partide nu stau la fel de bine. Tot ieri Marian Fulga a participat pentru prima dată la o şedinţă a Biroului Judeţean al PNG-CD, Cornel Lazăr urmând să procedeze în acelaşi fel la prima şedinţă a PRM din această săptămână.
Filip Georgescu l-a interpelat pe ministrul Economiei, Adriean Videanu
Deputatul de Topoloveni al PSD Argeş Filip Georgescu a transmis ministrului Economiei, Adriean Videanu, o interpelare în care îi cere să găsească soluţii pentru schimbarea unui generator de curent electric din comuna argeşeană Căteasca. Filip Georgescu ne-a declarat că a recurs la această interpelare din cauza faptului că locuitorii din Căteasca au probleme cu curentul electric din cauza unui generator care nu mai face faţă situaţiei actuale. „În zonă s-au construit foarte multe case şi generatorul este clar depăşit. Din acest motiv apar des pene de curent care îi disperă pe oameni. Din acest motiv am apelat la interpelarea către ministrul Videanu, pentru a-i cere sprijin în rezolvarea unei pro-bleme importante pentru comunitatea din Căteasca.", ne-a declarat Filip Georgescu.
NOTĂ PROASTĂ
Camera Deputaţilor
În condiţiile în care în România se simt efectele crizei, deputaţii au votat un proiect de lege din care măresc sumele pe care statul le dă preoţilor. Dacă popii au ajuns să fie prioritatea noastră pe timp de criză, în condiţiile în care ei au şi venituri „din parohie" înseamnă că deputaţii pe care i-aţi trimis în Parlament sunt complet rupţi de realitate.
Trei deputaţi argeşeni, în topul ratelor la bănci întocmit de „Academia Caţavencu"
Săptămânalul „Academia Caţavencu" a realizat un inedit top al ratelor la bănci pe care trebuie să le achite parlamentarii din România, top care a fost dat publicităţii ieri. În acest top apar şi 3 de-putaţi argeşeni. Menţionăm faptul că tot topul cuprinde 30 de nume, fiind luate în calcul numai creditele de peste 100 000 de euro contractate de parlamentari. Cei trei parlamentari argeşeni care apar în topul întocmit de „Academia Caţavencu" sunt Cristian Boureanu (PD-L), Andrei Gerea (PNL) şi Sorin Pandele (PD-L).
Ierarhie
Topul este deschis de Robert Negoiţă de la PSD, cel care are credite la bănci în va-loare de 41 de milioane de euro. Pe locul 2 se află democrat - li-beralul Silviu Prigoană, cu cre-dite totale de 16,3 milioane de euro. Locul 3 îi revine lui Cristian Boureanu, preşedintele PD-L Argeş, cel care a contractat credite totale în valoare de 9 milioane de euro. Aproape toţi banii au fost investiţi în terenuri. Conform „Academia Caţavencu", Boureanu a declarat că a avut perioade când a plătit şi rate de 30 000 de euro pe lună, dar că acestea au ajuns acum la circa 5 000 de euro pe lună. Pe poziţia a 12-a a topului îl găsim pe Andrei Gerea, deputat de Argeş al PNL. El plăteşte o rată lunară de circa 1 600 de euro, în condiţiile în care va-loarea totală a creditelor contractate este de 240 100 euro. În fine, Sorin Pandele, deputat de Costeşti al PD-L, ocupă locul 19 cu rate de 1 000 euro pe lună pentru un credit de 173 765 de euro. Sorin Pandele şi-a exprimat speranţa că euro nu va depăşi pragul de 4,3 lei, temându-se de o majorare a valorii ratelor de plătit.
Argesul
Legea privind salarizarea unică naşte controverse
Guvernul doreşte ca bugetarii să fie plătiţi după o grilă unică de salarizare, nu după 200 câte sunt în prezent. Mai mult, în şedinţa de ieri, Cabinetul Boc a discutat principiile viitoarei legi argumentând că aceasta va pune capăt discrepanţelor din sistemul public. Sindicatele din învăţământ critică însă aspru această grilă realizată de Ministerul Muncii.
Legea de salarizare unitară în sistemul bugetar va fi cea care va introduce sistemul funcţie-echivalent. Mai exact, pentru funcţiile care presupun un volum asemănător de muncă şi responsabilitate, salariile vor fi identice.
Trei variante
Reprezentanţii Ministerului Muncii au avansat mai multe variante. Sigur, şi sindicatele vor avea un cuvânt de spus în aprobarea acestei legi. Iată, un medic primar de clinică va câştiga cât un conferenţiar universitar, un căpitan de armată, un consilier superior în minister şi un artist liric de operă. În prezent, între salariile acestora există diferenţe şi de 1.500 de lei.
O altă variantă aşază la acelaşi nivel profesorul cu gradul I cu sublocotenentul sau cu muzeograful.
Aceste două variante sunt criticate de sindicaliştii din educaţie. Ei cer ca un conferenţiar universitar să fie echivalentul unui colonel din armată, iar profesorul cu gradul I să fie egal cu un căpitan.
A treia variantă se pare că este cea care împacă şi capra, şi varza. Astfel, un referent superior în minister ar urma să fie echivalent cu un secretar de şcoală, un pedagog, un soldat şi un statistician medical.
Nu toţi bugetarii privesc cu ochi buni actul normativ. Angajaţii din ministerele Apărării, Justiţiei, Internelor şi Afacerilor Externe vor să menţină sistemele proprii de salarizare. Oricum ar fi, România trebuie să aplice din 2010 această lege, ca cerinţă a Fondului Monetar Internaţional.
După noua lege, raportul între salariul minim şi cel maxim va fi de 1 la 15. În timp ce Executivul stabileşte principiile acestei legi, sindicatele se pregătesc de mişcări de protest
S.C. Termoficare 2000 S.A.: FALIMENT!
Directorul S.C. Termoficare 2000 S.A., Iulian Richiţeanu, a anunţat oficial că, din cauza datoriilor foarte mari, societatea a intrat în procedura de insolvenţă, primul pas în anunţarea falimentului. Instanţa a desemnat un lichidator care se va ocupa de recuperarea datoriilor şi de închiderea definitivă a Termoficării. Aşa cum anunţase primarul Tudor Pendiuc, municipalitatea doreşte transformarea serviciului de termoficare în serviciu public în subordinea directă a Consiliului Local. Iulian Richiţeanu, viceprimarul Cornel Ionică şi secretarul Iosiv Cerbureanu au dat asigurări că Piteştiul nu va rămâne fără căldură. Administraţia locală va pune în aplicare modelul de la Piatra Neamţ, astfel că, în actualele puncte termice, dar şi în alte puncte, vor fi montate 64 de centrale de bloc. Până la venirea iernii, se doreşte montarea a cel puţin 20 de astfel de minicentrale în sudul municipiului, Prundu, Craiovei şi Trivale, în timp ce nordul Piteştiului se va folosi în continuare de CET Nord. Investiţia se doreşte a fi realizată cu 25 de miliarde lei vechi din fonduri guvernamentale, prin intermediului unui program aflat deja în derulare pentru înlocuirea centralelor în centrale termice de cartier, iar diferenţa printr-un parteneriat public privat.
Licitaţii care nu se mai ţin
Primăria Piteşti a renunţat la proiectul construirii noii centrale cu cogenerare din Trivale şi nu va mai organiza licitaţia pentru concesionarea serviciului de termoficare. Viceprimarul Cornel Ionică a declarat că, în viitorul sistem, preţul gigacaloriei ar urma să fie la jumătatea celui de acum, care se ridică la 430-450 lei.
Toţi cei 930 de angajaţi - disponibilizaţi
Toţi cei 930 de angajaţi de la Termoficare vor fi disponibilizaţi, cu plata unor salarii compensatorii. Jumătate dintre aceştia vor fi reangajaţi la noua societate care se va înfiinţa, iar ceilalţi ar urma, dacă administraţia locală mai are în plan, să fie angajaţi la un compartiment de service.
Ziarist fără transfer
de Octavian Ştireanu
Colegii de la ziarul „Argeşul" au avut amabilitatea să-mi ofere din nou acest colţ de pagină, de două ori pe săptămână, pentru a împărtăşi din gândurile şi ideile care au o relevanţă pentru Argeş şi argeşeni. O experienţă similară am avut în campania electorală, când am inaugurat această rubrică, „Important pentru Argeş", reluată, iată, după câteva luni de întrerupere. De data aceasta însă sub genericul „Iarba verde de acasă".
Experienţa acelui dialog prin scris din perioada campaniei electorale a fost folositoare, cred eu, ambelor părţi: pe de o parte, argeşenii au putut afla, în mod nemijlocit, ce gândeşte şi cum gândeşte cel care vă scrie despre unele probleme ori subiecte de mai mare generalitate care-i preocupă. Pe de altă parte, eu însumi am putut să mă apropii mai mult de starea de lucruri şi de spirit a locurilor mele natale şi a oraşului în care mi-am petrecut adolescenţa studiilor liceale.
După cum, probabil, unii dintre dvs. îşi amintesc, am încheiat campania electorală cu un succes, clasându-mă pe primul loc în colegiul senatorial format din Piteşti şi cele şase comune arondate. Am obţinut atunci peste 26.000 de voturi - rezultat cu care, dintre actualii 137 senatori ai României, m-aş fi clasat al 30-lea în ordinea descrescătoare a numărului de voturi primite, de către toţi senatorii aleşi, de la toate partidele. Iar în privinţa rezultatelor pentru Senat ale partidului din care fac parte, cu acest număr de voturi m-am clasat al 20-lea dintre cei 137 de candidaţi prezentaţi de PSD în toate colegiile electorale din toată ţara. Vorbesc aici de „număr de voturi", dar niciodată n-am înţeles prin vot un petic de hârtie, ci, dimpotrivă, am înţeles foarte bine că, în spatele acestui gest al acordării votului, se află un om - cu gândurile sale, cu speranţele şi aşteptările pe care le are de la cel pe care-l votează, cu universul său de trăiri şi sentimente. Prin urmare, am spus întotdeauna nu că am primit 26.000 de voturi, ci că m-au votat 26.000 de oameni.
În acest context, rubrica de faţă reprezintă pentru mine mai ales un mod de a-mi îndeplini o datorie de onoare faţă de toţi aceşti oameni care m-au votat. Împrejurările cunoscute şi o legislaţie controversată au făcut să nu-i pot reprezenta în Parlament. Dar, pentru asta, ei nu au nicio vină - votul lor în favoarea mea rămâne un gest făcut şi care nu poate fi minimalizat numai pentru că n-a fost desăvârşit prin câştigarea locului de senator. Gestul de a fi fost votat rămâne, pentru mine, cu semnificaţii intacte - şi de aceea le mulţumesc, încă o dată şi ori de câte ori voi avea prilejul, tuturor celor care şi-au manifestat atunci această opţiune în favoarea mea.
Având posibilitatea de a-mi exprima gândurile prin intermediul ziarului „Argeşul", toţi cei care m-au votat mă pot regăsi, astfel, cât mai direct cu putinţă, îmi pot adresa întrebări şi-mi pot comunica părerile lor, astfel încât să menţinem un dialog şi o legătură pe care rezultatul alegerilor, din punctul meu de vedere, nu le-a putut nicicum fractura. Redevin, deci, ziarist la „Argeşul", dar fără niciun fel de transfer, din simplul motiv că mă consider de aici, de-al locului, pentru că sunt de-aici, de prin aceste locuri.
Ca o apreciere a rezultatului din alegeri şi, mai ales, în semn de respect pentru toţi aceşti foarte mulţi piteşteni care mi-au încredinţat voturile lor, mi s-a propus să fac parte din echipa executivă, guvernamentală care, alături de cea legislativă, parlamentară, are datoria să realizeze cât mai multe dintre angajamentele asumate în faţa alegătorilor noştri. Am acceptat acest onorant mandat de a fi secretar de stat în Ministerul Culturii cu speranţa că şi din această ipostază pot să-mi aduc contribuţia la ceea ce cred că trebuie să fie un nou destin cultural al Piteştiului - în special şi al Argeşului - în general.
Sunt aici schiţate destul de multe proiecte cărora Consiliul Judeţean, pe de o parte, şi Primăria municipiului, pe de altă parte, le-au dat contururi, le-au fixat obiective şi le-au prescris paşi ori etape de realizare. Sunt bucuros să fiu parte la aceste proiecte, care au menirea să pună într-o lumină şi mai puternică universul de spiritualitate al ţinuturilor noastre. Despre toate aceste subiecte vom avea prilejul să discutăm în viitor.
S-a dat liber la schimbările de la deconcentrate!
Executivul a dat undă verde eliminării liberalilor din instituţiile deconcentrate. Şeful P.S.D. Argeş, Constantin Nicolescu, speră că noua împărţeală a funcţiilor va potoli tensiunile din Coaliţie.
Executivul a aprobat miercuri o ordonanţă de urgenţă, care a fost şi publicată în Monitorul Oficial, prin care directorii şi adjuncţii din instituţiile deconcentrate vor putea fi schimbaţi din funcţii. În urma ordonanţei, schimbările din instituţiile publice deconcentrate se pot face de „sus până jos". Se pare că, în Argeş, pentru şefii liberali, săptămâna aceasta este una de foc, pentru că partidele lui Nicolescu şi Boureanu par decise ca, până vineri, să finalizeze o mare parte din instalările pe posturi cu membrii lor de partid. Potrivit documentului guvernamental, serviciile deconcentrate vor include posturi de director coordonator cu un contract de management pe maximum 4 ani, funcţiile ce conferă calitatea de ordonator credite, inclusiv contractuale, din aceste servicii vor fi desfiinţate, posturile de conducători fiind echivalate celor de secretar de stat. Directorii vor fi numiţi în urma evaluării cunoştinţelor şi abilităţilor manageriale, prin act administrativ al conducătorului instituţiei sau al autorităţii publice ierarhic superioare, iar contractul de management va include indicatori specifici de performanţă. Salarizarea şi celelalte drepturi ale persoanelor care ocupă astfel de funcţii vor fi stabilite tot prin contractul de management. Limita minimă a salariului de bază va fi stabilită la nivelul maxim al salariului pentru funcţia de consilier gradul I A din cadrul ministerelor şi al altor organe centrale de specialitate, la care se adaugă toate drepturile legale pentru funcţiile de conducere de director, respectiv director adjunct, iar limita maximă va fi stabilită la nivelul prevăzut de lege pentru funcţia de secretar general din ministere. În preajma datei de 6 mai Curtea Constituţională ar urma să se pronunţe asupra contestaţiei P.N.L. la o lege pe aceeaşi temă, dar social-democraţii şi democrat-liberalii nu au mai putut aştepta termenul, foarte mulţi membri fiind nemulţumiţi că, deşi sunt de o jumătate de an la guvernare, în teritoriu, şefii au rămas tot liberalii. „Nu este posibil ca cineva care a ajuns la conducerea unei instituţii să se considere şef toată viaţa. Guvernările se schimbă. De specialiştii din celelalte eşaloane nu se leagă nimeni, ei trebuie să îşi facă datoria. Noi vorbim despre schimbări la nivel de directori generali. Este clar că cel care este pe primul loc, la patru ani îşi termină mandatul şi trebuie judecat dacă rămâne sau nu", a menţionat preşedintele P.S.D. Argeş.
Trei variante pentru înlocuirea lui Bratu
P.S.D. caută înlocuitor pentru Gabriel Bratu la conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean. Chiar şi aşa, pentru democrat-liberal încă mai sunt speranţe să mai ocupe fotoliul câteva luni. Această variantă s-ar putea concretiza dacă echipa desemnată să găsească noul "general", formată din vicepreşedintele Florin Tecău şi primarul Tudor Pendiuc, nu va găsi cea mai bună variantă. Deocamdată, tot ce se ştie este că P.S.D. are trei persoane care au şanse să ocupe acestă funcţie, dar social-democraţii nu vor să dezvăluie cine sunt ele, până când nu se va decide cine va şi ocupa postul. „Sunt trei nume vehiculate, vom vedea în perioada imediat următoare asupra cărora ne vom opri. Am cerut neapărat să fie un cadru recunoscut în domeniul său, să fie respectat profesional. Dacă nu reuşim măcar să punem o astfel de persoană, nu rezolvăm nicio problemă. Nici nu ne grăbim. Poate să mai stea o jumătate de an Gabriel Bratu, până când putem spune că am găsit cea mai bună soluţie", a precizat Constantin Nicolescu.
Cine mai aşteaptă numiri la P.S.D.?
Între timp, liderii social-democraţi au confirmat unele nume care ar urma să preia conducerile instituţiilor deconcentrate care au revenit P.S.D. în urma protocolului semnat cu P.D.-L. în Argeş, şi ca noutate, a fost anunţată şi viitoarea şefă de la Îmbunătăţiri Funciare Argeş - Elena Matei. Astfel, Maria Cârlan ar urma să devină noua directoare de la Casa Judeţeană de Pensii, Aida Enache la Agenţia de Prestaţii Sociale, Cristian Meleşteu la Inspectoratul Regional pentru Protecţia Consumatorului, Gabriel Toader, economist din Curtea de Argeş, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (A.P.I.A.), Maria Dobra la Agricultură şi Elena Matei, fostă ingineră la Topoloveni, la Îmbunătăţiri Funciare
Societatea Argeseana
Savaniu, Corpodean şi Lică în cătuşe
Arestări pe bandă rulantă!
# Bogaciu şi Lajos au fost audiaţi de procurorii anticorupţie, dar au fost lăsaţi să plece după audieri
# Gheorghe Constantin şi Cristian Libertatu au rămas după gratii, după ce Tribunalul Argeş a respins cererile de eliberare sub control judiciar
# Liviu Făcăleaţă, director hypermarket PIC va afla astăzi dacă va fi pus în libertate
# Cornel Penescu, patronul de la FC Argeş, se va prezenta în instanţă abia vineri,
avocaţii săi solicitînd eliberarea sub control judiciar
O nouă zi incendiară ieri la Piteşti. Scandalul de corupţie din arbitraj a căpătat dimensiuni ameţitoare, după ce pe la DNA Piteşti s-au perindat, în decurs de cîteva ore, patru arbitri şi un observator federal. Tot ieri, Tribunalul Argeş a decis ca fostul şef al Comisiei Centrale a Arbitrilor, Gheorghe Constantin şi fostul director al OPC Argeş, Cristian Libertatu să rămînă în arest, cererile lor de eliberare sub control judiciar fiind respinse. Scandalul declanşat pe data de 13 aprilie este asemănat cu o caracatiţă, care şi-a întins tentaculele. Ultimele nume ale celor care şi-au petrecut noaptea în arest sînt Savaniu, Corpodean şi observatorul Marcel Lică. Singurii care au scăpat de cătuşe sînt arbitrii Lajos şi Bogaciu.
Prezenţi în instanţă la prima oră
Costică „Vîlcea" şi Cristian Libertatu au fost aduşi în instanţă la puţin timp după ora 8,00. În doar două ore, cererile lor de eliberare sub control judiciar au fost respinse. Potrivit judecătoarei Aneta Duţă, purtător de cuvînt al Tribunalul Argeş, avocaţii celor doi au depus imediat recursuri împotriva sentinţei. Abia după ce se vor folosi toate căile de atac, care implică recursul la respingerea eliberării sub control judiciar, avocaţii mai pot solicita doar eliberarea pe cauţiune. Liviu Făcăleaţă, directorul hipermarketului PIC, va afla în această dimineaţă dacă va fi pus în libertate, iar Cornel Penescu se va prezenta vineri în instanţă. După ora 9,00, toată atenţia opiniei publice s-a îndreptat către DNA, unde pe parcursul mai multor ore, toţi arbitrii implicaţi în scandalul de corupţie au dat cu subsemnatul în faţa procurorilor.
Firul evenimentelor şi declaraţii la cald
La ora 9,00, arbitrul Aurelian Bogaciu s-a prezentat la DNA Piteşti, însoţit de avocatul său, pentru a participa la noi audieri în dosarul de corupţie din fotbal, izbucnit la începutul săptămînii trecute. Bogaciu a fost primul audiat şi în data de 16 aprilie, cînd împotriva lui s-a dispus începerea urmăririi penale, după cum a declarat avocatul său. La intrarea în sediul DNA, Bogaciu a spus doar «Hristos a Înviat!», iar avocatul a precizat că va face o declaraţie după terminarea audierilor. La ora 9,25, la sediul DNA a ajuns şi Tiberiu Lajos, care a spus doar „Buna dimineaţa!". Arbitrul Marcel Savaniu a ajuns la sediul DNA Piteşti la ora 10,00 şi a spus doar: „Sunt încrezător!" După circa o oră şi jumătate de audieri, Aurelian Bogaciu a plecat, fără să facă declaraţii presei. În schimb, avocatul său, Florin Doran, a precizat: "Sper să găsim înţelepciune pentru ca această cauză să se judece în raport de probe, dacă sunt, nu ca urmare a fenomenului care tinde să devină spectacol". Seria audierilor a continuat cu arbitrul Sorin Corpodean, care la ora 12,00 a coborît de la volanul unui automobil Mercedes şi a intrat fără avocat în sediul DNA. Întrebat de jurnalişti ce face, Sorin Corpodean a spus doar: „Din nou la DNA". Arbitrul Tiberiu Lajos a ieşit, la ora 12,35, din sediul DNA Piteşti, după trei ore de audieri în dosarul de corupţie din arbitraj. A plecat fără să facă declaraţii presei. Întrebat dacă sunt probe împotriva clientului său, avocatul lui Lajos a spus: „ Să vedem". Ultima persoană care a intrat la audieri, în jurul orei 14.30, a fost vicepreşedintele autosuspendat al CCA Marcel Lică. Era însoţit de avocatul său şi nici unul dintre ei nu a făcut vreun comentariu. Fostul preşedinte interimar al CCA a fost audiat şi pe data de 16 aprilie, cînd a petrecut aproximativ trei ore în biroul procurorilor anticorupţie.
Trei reţinuţi, doi cercetaţi în libertate
Era evident că urmează să aibă loc reţineri, din moment ce în jurul orei 14,00, duba de la arestul poliţiei a parcat în faţa sediului DNA. Un sfert de oră mai tîrziu, arbitrul Marcel Savaniu a fost reţinut de procurorii anticorupţie, pentru 24 de ore, pentru luare de mită. El a declarat, la iesirea din sediul DNA: „Sunt nevinovat!". Totul a durat doar cîteva minute. Al doilea şoc a urmat la ora 15,00. Arbitrul Sorin Corpodean a fost reţinut pentru 24 de ore sub aceeaşi acuzaţie, de luare de mită. Mass-media a fost indusă în eroare după ce o jumătate de oră mai tîrziu la DNA s-a întors arbitrul Aurelian Bogaciu împreună cu soţia sa, care este însărcinată. O altă dubă era parcată în aşteptarea următorului «client», însă nu pentru Bogaciu. Cea de-a treia reţinere a fost dispusă pentru observatorul Marcel Lică. S-a urmat acelaşi procedeu. Pus în cătuşe, vicepreşedintele autosuspendat al CCA nu a scos nici un cuvînt şi a fost dus la arest. Abia la ora 16,15, tevatura de la DNA avea să se termine. Bogaciu a plecat de la DNA, împreună cu soţia şi avocatul său, după aproximativ 40 de minute. Avocatul lui Bogaciu, Florin Doran, a precizat că soţia arbitrului a insistat să îl însoţească la DNA pentru a se convinge că nu va fi reţinut: "A vrut să vină şi soţia, pentru că este însărcinată şi a vrut să se liniştească. Să se convingă că Aurelian nu va fi reţinut. Este acuzat de luare de mită, o anume sumă de bani şi de faptul că i s-ar fi plătit o cameră la hotel, unde i s-ar fi adus o fată. Dar asta nu ţine de cauză, pentru că nu are o latură penală. Nu există probe la dosar. A fost rechemat la DNA miercuri, pe 29 aprilie". Aşadar, bilanţul zilei de ieri se rezumă la două persoane cercetate în libertate, Bogaciu şi Lajos şi la trei reţineri, Savaniu, Corpodean şi Lică.
Înghesuială mare la arest
În «cazul Penescu» au fost arestate pînă în prezent patru persoane şi reţinute alte trei. Legea prevede ca cei reţinuţi să nu fie cazaţi cu persoane care au legătură cu acelaşi dosar, drept pentru care în arestul IPJ Argeş s-au făcut tot felul de permutări. În arest există un total de 45 de locuri, dintre care, în momentul de faţă sînt ocupate 35. Celulele sînt prevăzute cu patru sau şase locuri, iar WC-ul şi duşul se află într-un colţ al camerei separate cu o perdea. Există zvonuri că Penescu este cazat cu cîţiva hoţi, iar Libertatu îl are coleg de cameră pe Corpodean.
Prunea oprit de la delegări
Directorul Departamentului Relaţii Internaţionale din cadrul FRF, Florin Prunea, nu va mai fi delegat ca observator la partidele din Liga I până la clarificarea situaţiei privind scandalul de corupţie din arbitraj, a anunţat ieri preşedintele FRF, Mircea Sandu."Numele lui Prunea nu apare decât în presă, în cazul lui nu e nimic oficial. Am vorbit cu el şi s-a luat decizia să nu mai fie observator la jocurile din Liga I, până la clarificarea situaţiei. Activitatea sa din Departamentul de Relaţii Internaţionale se va desfăşura totuşi normal", a declarat Mircea Sandu.
Deputatul Mircea Drăghici vrea să facă oraşe moderne cu bani europeni
Străzile din cartierele Marina-Poştei, Noapteş, Cartier Est Valea Sasului-Groape din Curtea de Argeş vor putea fi modernizate cu bani europeni. La Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia a fost depus proiectul „Creşterea calităţii infrastructurii rutiere în municipiul Curtea de Argeş", care îşi propune asigurarea unei infrastructuri de transport locale moderne şi durabile.
O altă componentă a proiectului vizează revitalizarea utilităţii clădirilor degradate prin înfiinţarea unui centru de recreere pentru pensionari şi a unui centru de zi pentru persoane cu dizabilităţi în Curtea de Argeş, în cuantum de 5.621.744,45 lei. Obiectivul general îl constituie creşterea calităţii vieţii locuitorilor din Curtea de Argeş, prin reabilitarea infrastructurii urbane degradate şi îmbunătăţirea serviciilor sociale. Cea de-a treia componentă este dedicată creşterii siguranţei şi securităţii cetăţenilor, prin implementarea unui sistem de supraveghere video, în valoare totală de 20.536.86,48 lei. # De asemenea a fost depus şi un proiect pentru oraşul Mioveni. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al oraşului Mioveni presupune dezvoltarea urbană a localităţii prin cinci proiecte individuale şi anume:
- modernizarea străzii I.C. Brătianu prin crearea a două benzi suplimentare
- modernizarea podului peste rîul Argeşel prin crearea a două benzi suplimentare de acces în Mioveni
- modernizare trotuare, alei pietonale şi parcaje
- creşterea accesibilităţii cetăţenilor la servicii de utilităţi, prin extinderea sistemului de iluminat public
- implementarea unui sistem de supraveghere video pentru creşterea siguranţei cetăţenilor.
Deputatul PSD Mircea Drăghici, cel care a realizat aceste proiecte a declarat că urmează un circuit întreg de verificare: „Prima dată se urmăreşte conformitatea administrativă, apoi eligibilitatea, se trece în final la evaluare, stabilirea punctajului şi la semnarea contractului de finanţare. De remarcat că primarul din Curtea de Argeş, Nicolae Diaconu şi cel din Mioveni, Ion Georgescu au înţeles perfect cît este de important să existe colaborare şi interes pentru viitorul comunităţilor pe care le reprezentăm! Aceste proiecte au o însemnătate aparte în dezvoltarea zonelor urbane, iar semnalele pe care le avem ne dau speranţe că vom primi finanţări pentru a le implementa!".
BitPress
Doliu in partidul liberalilor. Ioana Bratianu a fost ingropata, urmeaza fratele lui Crin Antonescu
PNL a intrat intr-o zodie mai putin fericita. Dupa ce Ioana Bratianu s-a stins la varsta de 80 de ani, luni seara a decedat si unul dintre fratii vitregi a presedintelui PNL, Crin Antonescu. Este vorba de dr. Gabriel Antonescu (56 de ani), medic chirurg la spitalul din Tulcea. Presedintele liberalilor ar fi trebuit sa participe la inmormantarea Ioanei Bratianu, numai ca acest nefericit eveniment i-a schimbat planurile. In iulie 2004, Crin Antonescu a mai suferit o pierdere mare, sotia sa Aurelia, bolnava de cancer, aruncandu-se de la etaj.
Astazi, la Conacul Florica, domeni al Bratienilor, a fost inmormantata Ioana Bratianu, fiica istoricului Gheorghe Bratianu. La eveniment au participat numerosi lideri liberali, printre care prim-vicepresedintele Ludovic Orban, vicepresedintii Norica Nicolai si Varujan Vosganian, secretarul general al PNL, Radu Stroe, primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, presedintele de onoare Mircea Ionescu Quintus, presedintele fondator al PNL, Radu Campeanu, parlamentarii PNL de Arges, dar si verisoara Ioanei Bratianu, Oana Bratianu (cea care a vandut o parte din padurea Bratienilor pentru a fi ridicat un cartier rezidential care arata... ne abtinem sa spunem cum!; si cea care, ne-a ajuns la ureche, s-ar fi impotrivit ca Ioana Bratianu sa fie ingropata la Vila Florica).
Prim-vicepresedintele PNL Ludovic Orban a declarat ca Ioana Bratianu ,,a reprezentat o flacara vie a liberalismului in toti cei 50 de ani ai comunismului, in emigratia romaneasca de la Paris fiind o persoana extrem de activa", adaugand ca ,,Pentru liberalismul din Romania e o foarte mare pierdere faptul ca un urmas veritabil al Bratienilor nu mai este printre noi, dar fiecare dintre noi vom incerca in continuare, cu modestie si cu sarg, sa ne ridicam la inaltimea inaintasilor nostri". Probabil ca Orban, de emotie, uitase ca se afla in judetul Bratienilor, acolo unde PNL are una dintre cele mai slabe organizatii.
Vicepresedintele Norica Nicolai a rememorat cateva dintre amintirile care o leaga de fata marelui istoric. ,,Ioana Bratianu si doamna Quintus as putea spune ca au fost cele care m-au determinat sa cream o organizatie de femei in PNL. Pentru mine este o pierdere pentru ca am avut o relatie mai apropiata de ea, prin faptul ca-mi povestea, uneori, despre lucruri pe care ea le traise, iar eu le citisem."
Presedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus a facut public faptul ca, desi dupa Revolutie a dorit sa o angajeze pe Ioana Bratianu mai mult in viata de partid, liberalii argeseni nu au dorit sa o accepte pe lista pentru Parlamentul Romaniei, lucru care a dezamagit-o enorm.
Arges Expres
Profesor = plutonier
Gavrila Moise
Abia instalat în Palatul Victoria, Emil Boc avea să descopere că funcţionari ai statului câştigau lefuri mult mai mari decât domnia sa. Pe bună dreptate, a emis o ordonanţă care limita salariile bugetare la nivelul unui subsecretar de stat, doar preşedintele şi miniştrii, adică demnitarii, putând depăşi această barieră. De aceea, pare cu atât mai surprinzătoare descoperirea presei cum că nişte funcţionari de la Parlament ridică salarii mai mari decât Traian Băsescu. Ceva e în neregulă aici: fie la Ministerul Muncii nu există nici măcar evidenţa salariilor funcţionarilor statului, de altminteri - publice, fie avem de-a face cu încă o mostră de incapacitate a acestui guvern care nu pierde niciun prilej pentru a se mai face niţel de râs.
Fără a lămuri deocamdată de ce directorii de la Parlament au rămas cu salariile neciuntite, guvernul lucrează cu entuziasm la stabilirea principiilor ce ar trebui să stea la baza salarizării bugetarilor. Chinurile facerii unei legi unitare pentru lefurile funcţionarilor statului sunt lungi şi vin din trecut, toate guvernele propunându-şi acest obiectiv, ca în final să se dovedească neputincioase. Aşa s-a ajuns ca nişte funcţionari să primească salarii de zeci de ori mai mari ca alţii şi, pe cale de consecinţă, dezechilibrul s-a transferat şi în sectorul pensiilor. Legi speciale de salarizare şi pensionare pentru angajaţii din Ministerul Justiţiei sau de la Interne au consfinţit aceste inegalităţi. Cabinetul Boc îşi propune să rezolve problema mai mult forţat de acordurile cu FMI decât de propria voinţă, însă până în toamnă trebuie să găsească neapărat o soluţie.
Până acum ştim că guvernul a propus ca măsură de echilibrare a salariilor bugetare o egalitate între leafa unui profesor de liceu cu gradul didactic I şi cea a unui plutonier major de la poliţie. Fără a avea ceva cu plutonierii, dimpotrivă e o meserie onorabilă, asta ar însemna că doar vreun profesor universitar poate să iasă din corpul gradaţilor - aşa li se spunea într-un cuvânt sergenţilor şi plutonierilor pe vremea când am făcut eu armata - şi, eventual, să promoveze în cel al ofiţerilor. Habar nu am ce criterii au stat la baza acestei gândiri guvernamentale, dar a echivala plata unui profesor de liceu, cu facultate şi examene de grad, cu cea a unui şef de post dintr-un sat amărât, spune câte ceva despre aprecierea pe care profesorul Boc o acordă colegilor de catedră.
După ce promisiunile din campania electorală s-au dovedit nişte minciuni gogonate, profesorii nu vor primi anul acesta nicio majorare de salarii şi, mai mult, în jur de 60.000 de suplinitori ar putea rămâne fără locuri de muncă. Asta deoarece în urma rectificării bugetare operate de guvern pe 15 aprilie, posturile vacante din învăţământ vor fi ocupate doar în procent de 15%. Mai mult, profesorii titulari vor trebui să muncească în plus pe bani mai puţini, pentru că cineva trebuie să facă orele celor daţi afară, deci se va umbla la norma didactică ...
În timp ce alte ţări acordă învăţământului sume importante ca şi măsuri anticriză, la noi Cabinetul Boc taie fără milă. Să înţelegem de aici că România n-are nevoie de oameni instruiţi, ci doar de plutonieri?... Ca să facă ordine şi disciplină? Cu cine? Să nu disperăm, ar putea fi şi mai rău, şi ne vom convinge de asta în curând ...
Un semn de normalitate? - Bugeac îl laudă pe primarul Diaconu
Doru Bobi
iderul PRM Curtea de Argeş l-a felicitat pe primarul PSD al municipiului, Nicolae Diaconu, pentru modul inteligent în care a procedat cu votarea bugetului pentru anul în curs. "Primarul a fost foarte isteţ, punând la dispoziţia tuturor comisiilor din legislativ documentaţia necesară şi, în plus, a participat şi la şedinţele acestora, informându-le despre amendamentele propuse. În aceste condiţii, s-a putut lucra eficient câteva ore bune, astfel încât şedinţa în care a fost votată forma finală a fost practic o formalitate, pentru că toţi ştiam ce anume votăm la fiecare capitol şi cu ce scop. Impresia celor din exterior a fost aceea că această problemă a bugetului a fost tratată cu superficialitate, având în vedere faptul că şedinţa a durat vreo 40 minute. Nimic mai fals, căci repet: s-a lucrat cu eficienţă maximă în comisii şi datorită primarului Diaconu!", a declarat consilierul local Gheorghe Bugeac.
Costinel Vasilescu denunţă inconştienţa guvernamentală
Liderul PNL Curtea de Argeş, viceprimarul Vasilescu, îşi face datoria de membru al unei formaţiuni politice de opoziţie şi nu uită să critice actuala coaliţie de guvernare, pornind de la măsurile financiare pe care le caracterizează drept inconştiente. "Aş fi încântat să greşesc, dar mi-e teamă că nu va fi aşa. Nu ştiu dacă un metalurgist ca dl. Pogea poate să facă o corectă politică financiară, cât timp - spre exemplu - nu se mai deduce TVA-ul la autoturisme şi carburanţi. Diagrama fier-carbon este diferită de strategiile financiare. Impresia mea este că se încearcă stoarcerea banilor şi din piatră seacă. Atât PD-L, cât şi PSD au nevoie de bani pentru campaniile electorale din acest an, respectiv pentru alegerile europarlamentare şi cele prezidenţiale. Pe dumnealor nu-i interesează decât viitorul propriu, proştii pot să moară!... Guvernarea liberală începuse să mişte lucrurile în direcţia cea bună, ne apropiasem de nivelul vecinilor care aveau un oarecare avans, dar acum riscăm să rămânem din nou de căruţă. Ceea ce se întâmplă acum este grav şi consecinţele le vom resimţi în perioada următoare!", avertizează profetic Costinel Vasilescu.
Ziarul PROFIT
Primarul Diaconu participant alături de patronul de la Geo Security, Mircea Georgescu sau Ilie Ana
De o vreme bună VIP-urile din Curtea de Argeş şi-au găsit un hobby care poate aduce falimentul - jocul de poker. Mai mari sau mai mici, de la primari la comisari de poliţie şi oameni de afaceri toţi se întâlnesc aproape săptămânal pe malul lacului Zigoneni, la Noapteş, pentru a-şi încerca norocul la jocul de poker. La scurt timp după ora prânzului, în fiecare zi de miercuri, una câte una, maşinile de zeci de mii de euro încep să parcheze în curtea proprietăţii din Noapteş a fostului comandant al Poliţiei Municipale Curtea de Argeş, Vasile Ştef.
Nu contează dacă sunt sau nu în timpul programului de lucru, dacă au afaceri de încheiat sau alte lucruri de făcut, jucătorii se întâlnesc să joace cărţi pe sume fabuloase de bani date doar aşa, de... amorul artei. Banii sunt puşi în joc doar de distracţie, spun unele surse din rândul jucătorilor.
În miezul zilei începe jocul
Redactorii PROFIT au supravegheat conştiincioşi timp de aproape 3 luni zona iar informaţiile primite de la locuitorii din zona dar şi din surse apropiate primarului s-au confirmat : cele mai tari partide de poker se joacă la Noapteş în casa fostului mahăr din Poliţia locală.
În urmă cu două săptămâni, miercuri, 8 aprilie, împreună cu colegii de la ziarul Ancheta am reuşit să surprindem şi căteva imagini. Jocul de poker de la Noapteş a început la ora 13.00. şi s-au înscris la joc, la partidele care se ţin atât în casă cât şi afară, ţinând cont de proprietatea întinsă a comisarului de poliţie, nume cunoscute şi arhicunoscute în urbea Basarabilor.
Aşadar din joc nu avea cum să lipsească tocmai gazda, comisarul Vasile Ştef. I s-au alăturat George Constantin, patronul firmei de pază şi protecţie Geo Security, Ilie Ana, patronul SC Silvestra, dar şi Mircea Georgescu, şeful de la Nordco. Din „cărţi" nu a lipsit nici alt împătimit al poker-ului, Vasile Andriescu, secretarul primăriei Valea Danului.
Mize de zeci de mii de euro sau proprietăţi
De această dată se pare că cel care nu a onorat cu prezenţa a fost primul edil al municipiului, Nicolae Diaconu cel despre care se spune că ar fi nelipsit când vine vorba de jocul de poker de la Noapteş. Că sunt cu noroc sau ghinion, cărţile se joacă cu precizie, mai ceva ca într-un cazinou veritabil, fapt ce dovedeşte abilitatea jucătorilor când vine vorba de poker. Şpriţurile fac atât victoriile dar şi înfrângerile mai uşoare şi nu sunt un impediment când vine vorba de spargerea jocului şi plecare spre casă la volan.
Surse din apropierea lui Vasile Ştef susţin ca se joacă pe sume de ordinul a mii de euro iar când unul dintre jucători rămâne fără bani cash miza se calculează în imobile de regulă sau chiar autoturisme. Aici la pokerul de miercuri s-au câştigat sau s-au pierdut lejer suprafeţe de teren, ceasuri de valoare, bijuterii sau chiar acţiuni la firme.
Seara târziu şi de multe ori chiar în miezul nopţii, spun unii locuitori din Noapteş, maşinile de fiţe gonesc pe strada Luncilor cu viteze mult peste limitele legale. Sumele de bani puse la bătaie sunt probabil rejucate săptămâna viitoare, în aceeaşi formulă sau poate una extinsă. Cert este că nu oricine are acces în careul de VIP-uri care pierd nopţi, bea şpriţ şi pierd bani la cărţi, culmea, acasă la fostul comandant al Poliţiei Curtea de Argeş.
Succes, că mâine e miercuri...
Sondaj Insomar: Elena Basescu, Vadim si Becali intra in Parlamentul European
Elena Basescu, Corneliu Vadim Tudor si Gigi Becali ar intra in Parlamentul European, arata un sondaj INSOMAR, realizat la comanda Realitatea TV. Potrivit aceluiasi studiu, toti politicienii, cu exceptia lui Crin Antonescu, sunt in declin la capitolul incredere.
Democrat-liberalii ocupa primul loc in preferintele romanilor la alegerile europarlamentare. Potrivit sondajului INSOMAR, PDL ar obtine o treime din voturi, urmat de PSD cu 31%. Pe urmatoarele locuri se claseaza PNL cu 15%, UDMR cu 7%, Elena Basescu cu 6% si PRM care atinge la limita pragul electoral si obtine de 5%.
La capitolul incredere insa politicienii sunt in declin fata de inceputul anului. Traian Basescu este cotat cu 43%, Sorin Oprescu 36%, Crin Antonescu 32%, Mircea Geoana 31%, Emil Boc 28% si Theodor Stolojan 21%.
Cea mai mare pierdere a suferit-o premierul Emil Boc. Primul ministru a pierdut fata de inceputul anului aproape 20% din increderea populatiei. Pe locul doi este Traian Basescu. Seful statului a pierdut 14,3% si este urmat de primarul general al Capitalei. Sorin Oprescu a pierdut la randul sau 13,8%. Mircea Geoana a scazut in increderea populatiei cu 10%, iar Theodor Stolojan cu 8%.
Singurul care a castigat la capitolul increderea populatiei este presedintele PNL. Crin Antonescu a crescut cu aproape 16% fata de luna ianuarie a acestui an.
Studiul a fost realizat de INSOMAR in perioada 26 martie - 5 aprilie pe un esantion de 2430 de persoane si are o marja de eroare de +/- 2%.
Miuţescu iese la atac
Joi, într-o conferinţă de presă, Adrian Miuţescu a anunţat că se bucură de susţinerea lui Marius Postelnicescu şi a întregii conduceri a PNL Piteşti pentru un nou mandat de preşedinte al PNL Argeş. Pe de altă parte, Miuţescu a anunţat că susţine promovarea primarilor liberali în viitorul nou Birou Permanent Judeţean. Pentru a fi convingător în acest sens, actualul preşedinte al partidului l-a adus cu el în conferinţa de presă pe Traian Baicu, primarul PNL al comunei Dobreşti. La întâlnirea cu jurnaliştii, Adrian Miuţescu i-a atacat pe Ion Popa, contracandidatul său pentru postul de preşedinte, şi pe deputatul Andrei Gerea, cel care a renunţat la candidatură în favoarea fostului prefect: „Nu ştiu nici acum de ce Gerea s-a retras, după ce m-a tocat câteva luni prin presă! I-a fost frică de mine sau de domnul Popa? O persoană care patru ani nu a mai avut legătură cu structurile de partid ar avea anumite probleme de comunicare cu organizaţia. Ion Popa a mai avut tentative de candidatură: a vrut să fie deputat, pe colegiul lui Postelnicescu, apoi senator, pe colegiul de nord. A fost unul dintre motivele pentru care Gheorghe Nicuţ s-a retras şi a plecat de la noi la PD-L. După plecarea lui Nicuţ, decizia lui Popa nu a mai venit şi aşa l-am propus pe Mircea Diaconu. Aceste schimbări, ba cu Gerea, ba cu Ion Popa, nu mă sperie.", a declarat Adrian Miuţescu. Amintim că alegerile din PNL Argeş vor avea loc pe 25 aprilie.
Bugeac vrea ordine în Pieţe
La prima şedinţă de consiliu propun schimbarea doamnei Hiru
Contrariat de reacţiile pe care le-au avut atât viceprimarul Vasilescu cât şi directorul SPPTO, Ana Hiru, referitoare la controlul celor doi PRM-işti consilieri locali în Piaţa Centrală, Gheorghe Bugeac e hotărât să ia măsuri. „La prima şedinţă de Consiliu Local voi propune schimbarea directoarei Hiru de la Pieţe. Madam Hiru trebuie să zboare şi dacă aceasta va fi schimbată vă spun că încasările la pieţe vor creşte cu cel puţin 50%", a declarat pe inapoi la lista de articole