Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 22 octombrie 2009 - continuare

CURIERUL ZILEI
Nicolescu, invitat la Gala Premiilor de Excelenţã
Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, este invitat sã participe astãzi la Poiana Braşov, la cea de-a cincea ediţie a Galei Premiilor de Excelenţã Administraţie.ro, un eveniment care evidenţiazã cele mai bune rezultate din administraţia publicã localã din România. Conform tradiţiei, nu ne-ar mira ca şi anul acesta liderul CJ Argeş sã fie premiat pentru meritele în administraţie. Aceastã premiere ar putea fi concretizatã fãrã a se ţine cont însã de faptul cã preşedintele Consiliului Judeţean nu a avut tocmai un aport favorabil în ceea ce priveşte imaginea instituţiei în ultimele sãptãmîni, avînd în vedere cele douã vizite ale sale la sediul DNA Piteşti. Aici, Constantin Nicolescu a fost audiat în legãturã cu modul în care a negociat, în calitate de şef pe linie administrativã, sponsorizarea cu pachete-cadou a 1.500 de persoane, cu ocazia sãrbãtorilor pascale şi de iarnã.  Anul trecut, la cea de-a patra ediţie a Galei Premiilor de Excelenţã în Administraţie.ro, Constantin Nicolescu a primit „Premiul de excelenţã pentru continuitate în administraţia publicã". În 2007, Consiliul Judeţean Argeş a primit premiul special pentru „Eficienţa comunicãrii în administraţia publicã", iar în 2006, în cadrul aceluiaşi eveniment, Constantin Nicolescu a primit „Premiul de excelenţã pentru întreaga activitate desfãşuratã în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş". 
Alte ştiri pe scurt
Postelnicescu îi criticã pe primarii care nu au bani de salarii
Liderul PNL Piteşti, Marius Postelnicescu, îi criticã pe edilii care nu au bani de salarii. Acesta a arãtat cã nu este normal sã cheltuieşti bani pe sãrbãtori gen Ziua Comunei şi sã rãmîi fãrã fonduri pentru plata angajaţilor. De asemenea, Postelnicescu a lãsat sã se înţeleagã faptul cã este absurd sã scoţi buletine informative prin care „intoxici populaţia", în loc sã-ţi pãstrezi un buget pentru
a evita o crizã salarialã. Întrebat la cine se referã, acesta nu a dat nume de primari care procedeazã în acest mod, însã a spus cã va prezenta o astfel de situaţie.    
Liberalii susţin reducerea TVA şi a cotei unice
În susţinerea ofertei electorale, liberalii se bazeazã pe cetãţenii loviţi de actuala guvernare, „aceştia vor fi mesagerii noştri care vor spune cã o astfel de politicã nu este posibilã". Aprecierea îi aparţine consilierului judeţean Daniel Crişan, care susţine cã „mediul de afaceri în acest moment este strîns de gît". El a concluzionat cã cel pe care PNL îl propune ca şi preşedinte vine cu o ofertã în care se specificã reducerea cotei unice la 10%, a TVA la 15%, dar şi a contribuţiilor la asigurãrile sociale cu 50%. De asemenea, eliminarea impozitului forfetar este o prioritate pentru Crin Antonescu. 
Dacia îşi vaccineazã salariaţii contra gripei
Dacia a cheltuit 30.000 de euro pentru a cumpãra un prim stoc de 5.500 de doze de Vaxigrip, necesare pentru a începe campania sezonierã de vaccinare antigripalã. Pînã în prezent, 4.741 de salariaţi au fost vaccinaţi, iar numãrul de doze urmeazã sã fie suplimentat, la cerere. Operaţiunea este asiguratã de medicii de la Centrul Medical Dacia, care se deplaseazã zilnic în departamentele uzinei şi la unitãţile Renault Industrie Roumanie, Auto Châssis Roumanie, Matriţe Dacia, Presate Dacia şi la cei ai Centrului de Piese de Schimb Bradu. În paralel, pe platforma Dacia se desfãşoarã şi o campanie de informare a salariaţilor în legãturã cu modul în care pot preveni îmbolnãvirea de „gripa nouã", AH1N1.   
Trei noi sensuri giratorii în oraş
În perioada urmãtoare, Primãria intenţioneazã sã demareze lucrãrile la trei sensuri giratorii în oraş, pentru care a şi obţinut autorizaţiile de construcţie. Primul ar fi cel aflat la intersecţia dintre Bdul Nicolae Bãlcescu şi strada Gîrlei, lucrare care vizeazã şi mutarea trotuarului de la Fabrica de bere, pentru a crea trei benzi în zonã. Cel de-al doilea sens giratoriu ar putea fi construit la intersecţia Tîrgul din Vale cu I.C. Brãtianu, unde „este un nod foarte aglomerat, mai ales cã avem oarece deschidere aici". Aici se doreşte realizarea unui sens giratoriu cu o arie de întoarcere mai mare de 12 metri, avantajul acestui diametru fiind acela de a prelua un trafic mai mare. Un al treilea sens giratoriu ar putea fi realizat, dupã ce se terminã partea de urcare spre Craiovei, la intersecţia dintre Craiovei cu Fraţii Goleşti.     
Topoloveniul, lãsat o noapte pe întuneric
O avarie a reţelei de electricitate a lãsat Topoloveniul şi comunele dimprejur fãrã luminã timp de peste 16 ore, ieri noapte. Locuitorii zonei s-au plîns cã nu şi-au putut face nici un fel de treburi şi cã au stat la lumînare, ca pe vremuri. Reprezentanţii CEZ ne-au declarat ieri cã a fost vorba despre o defecţiune tehnicã mai greu de depistat, de aceea a durat atît de mult remedierea. „A fost vorba despre un izolator spart şi un conductor cãzut la pãmînt, pe linia de medie tensiune, de 20 de kilovolţi, de aceea a fost afectatã o arie atît de mare. Echipele de intervenţie au trebuit sã verifice cîţiva kilometri buni de reţea, atît pe cea principalã, cît şi pe bifurcaţia spre Dobreşti, iar marţi dupã-amiazã au cãutat cît au putut, la picior, pînã s-a accentuat ceaţa şi au trebuit sã renunţe. Azi dimineaţã (n.r. - ieri) au reluat cercetãrile şi au dat de defect. L-au rezolvat şi oamenii au deja tensiune pe reţea!"   
O mare de PET-uri în barajul Golei
Pãsãrile sãlbatice înoatã printre bidoane
Ieri, PET-urile se strînseserã în zona barajului de la Goleşti. Aici, imaginile sînt de-a dreptul cutremurãtoare şi strigãtoare la cer pentru orice om care are spirit de ecologist sau, pur şi simplu, bun simţ. Pe partea dreaptã a barajului, pînã la intrarea apei în vanele de scurgere, pe o porţiune impresionantã de zeci de metri, atît în lungime, cît şi în lãţime, se putea vedea o mare de PET-uri de toate culorile. Cei care intenţioneazã sã arunce un bidon pe malul Argeşului ar trebui sã se gîndeascã mai întîi cã un PET se degradeazã în naturã cam în 400 de ani şi cã, pînã atunci, este purtat de ape peste tot, poluînd.  Este clar cã bidoanele aruncate în apã şi strînse la Goleşti ar putea chiar depãşi numãrul vieţuitoarelor care se mai aflã pe albia rîului. Bietele pãsãri sãlbatice abia mai înotau pe lîngã gunoaie, iar cîţiva pescari fãceau abstracţie de peisajul din faţa lor şi dãdeau la peşte într-o zonã mai curatã, în care nu se strînseserã PET-uri. Şi în lacul din Tudor Vladimirescu, care a fost golit de curînd, se gãsesc pe margini o mulţime de PET-uri.
Vor fi adunate dupã micşorarea debitului apei
 Despre poluarea din barajul de la Goleşti am discutat cu directorul Direcţiei Apelor Argeş-Vedea,  Dumitru Ciobanu, care ne-a declarat: „Deocamdatã nu putem  face nimic pînã nu se potoleşte viitura. Trebuie sã fie un debit mai mic de apã şi, cînd vom închide stãvilarele, vom începe sã adunãm cu oamenii de pe ture PET-urile. Nu avem un utilaj special pentru strîngerea acestora şi a celorlalte gunoaie aduse de viiturã din tot judeţul, dar le vom strînge cu barca în saci. În douã zile cred cã vom începe operaţiunea, în cazul în care nu va mai ploua. În jur de o sãptãmînã ne va lua sã strîngem toate PET-urile. Dupã fiecare viiturã, ne confruntãm cu aceastã problemã şi sper cã cei de la Garda de Mediu ne înţeleg, fiindcã nu putem interveni imediat, ci numai dupã ce debitul apei mai scade. Mulţimea de PET -uri strînse la Goleşti ne aratã cît de iresponsabili sînt oamenii care aruncã în continuare pe malul Argeşului gunoaiele, fãrã a se gîndi la consecinţele asupra mediului înconjurãtor. Şi în  lacul din Tudor Vladimirescu urmeazã sã strîngem bidoanele de pe maluri".
În curînd am putea plãti taxã pe PET-uri
Ministerul Mediului a lansat de curînd un proiect cu privire la introducerea unei taxe pe PET-uri. În curînd, românii ar putea sã plãteascã o nouã taxã, cea pe PET.  Nu este vorba de o taxã obişnuitã ci de o  de „o garanţie de returnare".  Practic, cînd vom cumpãra un bidon de suc, vom plãti în preţul acestuia şi aceastã taxã, iar cînd vom returna PET-ul la magazin, ni se vor da banii înapoi. Taxa existã în unele ţãri precum Olanda sau Germania şi este, de fapt, o garanţie de returnare în valoare de 15 pînã la 25 eurocenţi. Mãsura ar putea fi introdusã în marile lanţuri comerciale, pentru a-i determina pe oameni sã nu mai arunce bidoanele aiurea, iar acestea sã ajungã mai repede în fabricile de reciclare.
Protecţia Copilului îşi şcoleşte angajaţii pe bani europeni
Direcţia Generalã de Asistenţã Socialã şi Protecţia Copilului, din cadrul Consiliului Judeţean, a obţinut finanţare europeanã pentru încã un proiect, al patrulea. Prin intermediul proiectului se vor specializa 200 de salariaţi din domeniul social, îndeosebi cei de la nivelul primãriilor judeţului Argeş, dar şi cei din cadrul DGASPC şi din instituţiile subordonate.   
Domeniile vizate se referã la managementul proiectelor şi al parteneriatelor, managementul serviciilor sociale. Proiectul va fi implementat pînã la 30 iulie 2010, valoarea totalã fiind  de 678.995 lei, din care 85%, adicã 577.145,75 lei, din Fondul Social European, 13%, respectiv 88.269,35 lei, din bugetul naţional, diferenţa de 2%, respectiv 13.579,9 lei, fiind contribuţia Consiliului Judeţean Argeş. Scopul proiectului este acela de  a întãri capacitatea instituţionalã/administrativã a primãrii-lor din judeţ, pentru asigurarea unei mai bune implementãri a programelor şi proiectelor din domeniul serviciilor sociale.
Direcţia Generalã de Asistenţã Socialã şi Protecţia Copilului va continua procesul de instruire a personalului din domeniile studiate, în cadrul sesiunilor de formare şi dupã încheierea perioadei de finanţare. 
Impozitele şi taxele locale cresc între 5-20%
Conform proiectului de hotãrîre care va fi dezbãtut în şedinţa ordinarã a Consiliului Local din aceastã lunã, impozitele şi taxele locale pentru anul fiscal 2010 vor creşte între 5 şi 20%, în funcţie de specificul acestora. Proiectul poate fi consultat pe site-ul Primãriei, la secţiunea „Transparenţã decizionalã". Termenul de depunere, în scris, a propunerilor, sugestiilor sau opiniilor cu privire la proiectul menţionat este de 10 zile calendaristice, calculate de la data publicãrii anunţului, respectiv 19 octombrie. Redãm mai jos cîteva din capitolele asupra cãrora se vor aplica majorãrile.  
Impozitele pe clãdiri, terenuri şi maşini, mãrite cu 5%
Majorarea anualã prevãzutã la art. 287 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificãrile şi completãrile ulterioare se stabileşte dupã cum urmeazã: a. impozitul pe clãdiri datorat de cãtre contribuabilii persoane fizice, cu o cotã de 5 %; b. impozitul pe mijloacele de transport, cu o cotã de 5%; c. impozitul/taxa pe teren, cu o cotã de 5%; d. taxa în cazul unui afisaj situat în locul în care persoana deruleazã o activitate economicã, cu o cotã de 20 %, iar în cazul oricãrui alt panou, afişaj sau structura de afişaj pentru reclamã şi publicitate, cu o cotã de 20%; e. taxa pentru deţinerea sau utilizarea de echipamente şi utilaje destinate obţinerii de venituri, care folosesc infrastructura publicã localã, cu o cotã de 20 %.
Pentru certificate, avize şi autorizaţii, creşteri de 20%
Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism este egalã cu suma prevãzutã în tabelul urmãtor, în funcţie de suprafaţa  care se solicitã: a) pînã la 150 mp inclusiv - 5 lei; b) între 151 şi 250 mp inclusiv  - 6 lei; c) între 251 şi 500 mp inclusiv  - 8 lei; d) între 501 şi 750 mp inclusiv - 10 lei; e) între 751 şi 1.000 mp inclusiv - 12 lei; f) peste 1.000 mp - 12 + 0,01 lei pentru fiecare mp care depãşeşte 1.000 mp.
Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere, situate pe cãile şi în spaţiile publice, precum şi pentru amplasarea corpurilor şi a panourilor de afişaj, a firmelor şi reclamelor este de 7 lei pentru fiecare mp de suprafaţã ocupatã de construcţie.
Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii privind lucrãrile de racorduri şi branşamente la reţelele publice de apã, canalizare, gaze, termice, energie electricã, telefonie şi televiziune prin cablu este de 11 lei pentru fiecare racord.
Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de cãtre Comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului, de cãtre primar sau de structurile de specialitate din cadrul Consiliului Judeţean, este de 13 lei.
Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclaturã stradalã şi adresã este de 8 lei.
Pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare, taxa este de 17 lei.
Pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, deţinute de Consiliul Local, taxa în lei/mp sau fracţiune de mp de plan a) la scara 1: 500   - 10 lei, b) la scara 1: 1.000 - 15 lei, c) la scara 1: 2.000  - 20 lei. Pentru eliberarea certificatului de producãtor, taxa este de 69 lei.
La toate aceste tipuri de taxe se va aplica o majorare de 20%.
Primãria, fãrã soluţie în refacerea strãzilor
Oricît de multe variante ar exista pentru gãsirea unor soluţii de finalizare a lucrãrilor de infrastructurã şi de refacere a asfaltului, conducerea Primãriei Piteşti nu vine cu nimic concret. Autoritãţile locale par acum neputincioase în legãturã cu gestionarea proiectului ISPA de reabilitare a reţelelor de canalizare şi apã, deşi, teoretic, SC Apã-Canal este societatea care ar trebui sã fie cea mai preocupatã de modul în care decurg lucrurile. Potrivit viceprimarului Cornel Ionicã, se ia în considerare rezilierea contractului cu firma titularã, în speţã Soares da Costa, pe motivul cã aceasta nu a plãtit antreprenorii şi nici firmele subcontractoare care se ocupã efectiv de execuţia lucrãrilor.     
„Nu au bani nici sã treacã strada"
„Avem foarte multe strãzi închise pe programul ISPA. Pãrerea mea este cã am cîştigat extraordinar de mult prin acest program. Nu am fi realizat infrastructura pe care o avem, pentru cã este vorba de zeci de miliarde de euro. Dar disconfortul este pe mãsurã. Ieri (n.r.- marţi) am avut douã şedinţe, atît cu antreprenorii, cît şi cu conducãtorii de proiect, portughezii, iar mîine (n.r.- astãzi), la ora 9.00, îi aştept din nou. Am dat prioritate maximã bulevardului Nicolae Bãlcescu, care a fãcut praf zona Aleii Spitalului (...) A început refacerea, dar este extraordinar de greu, pentru cã nu s-au dat bani. Domnul primar face demersuri la nivelul Comisiei Europene, deoarece existã posibilitatea rezilierii contractului cu firma portughezã şi cu ceilalţi doi antreprenori, Monte Adriano şi Efa Seg. Au cîştigat licitaţia, dar acum sînt datori la firmele care se ocupã de lucrãri. Pe strada Mãrãşeşti, de exemplu, pe 9 Mai sau pe strada Eremia Grigorescu au venit cu preţul cel mai mic şi acum nu au bani nici sã treacã strada. Am putea sã refacem strãzile pe banii noştri, dar nu avem voie. Da Costa este titularul proiectului, au doi antreprenori, iar în ţarã au luat 12-13 subcontractori pentru lucrãri", a afirmat viceprimarul Ionicã. Dacã portughezii nu vor reuşi sã plãteascã firmele subcontractoare, datoria ar putea fi preluatã de Ministerul Finanţelor, a precizat acesta.
Se vorbeşte, se citeşte...
120.000 de bulbi pentru Simfonie
La plantãrile din aceastã toamnã, sînt luaţi în calcul 120.000 de bulbi de lalea pe care Primãria mizeazã în perspectiva Simfoniei de la anul. Sãdirea lor va începe din aceastã sãptãmînã, deşi acţiunea a fost programatã zilele trecute. Amînarea s-a datorat însã vremii instabile. „Sãptãmîna aceasta vom finaliza plantarea a peste 120.000 de bulbi de lalea. Sperãm ca acesta sã fie numãrul firelor de lalea pe care sã le avem la maturitate în perioada Simfoniei Lalelelor", a spus ieri vicele Ionicã.
Deschis, dar cu risc de accidente
Autoritãţile locale au decis deschiderea a douã strãduţe, Doina şi Ion Aldea Teodorovici, respectiv strada Unirii, pentru douã luni, deşi sînt conştiente cã traficul pe aceste artere poate duce la accidente rutiere. „Am dat drumul pentru o perioadã de douã luni la cele douã strãzi blocate în urmã cu trei ani şi jumãtate, Doina şi Ion Aldea Teodorovici, respectiv strada Unirii, dinspre Egalitãţii spre bulevard. ªoferii au cedeazã trecerea, dar existã pericol real de accidente. Va trebui sã monitorizãm zona şi sã vedem dacã rãmîne în continuare deschis sau dacã îl vom bloca din nou dupã douã luni", precizeazã viceprimarul Piteştiului.    
Alte ştiri pe scurt
Fãrã apã rece în Nord, la noapte
Apã Canal va sista furnizarea apei potabile la noapte, între orele 22.00 şi 5.00, fiind afectaţi consumatorii din zona Nord, blocurile B2, B4, C3, C4... C9, H1, H2, H3, J1, J2, J3 şi Centrul de Planificare Familialã, strãzile Mioarei, Vasile Goldiş, Remus Macarie, Ovid Densuşianu, Vînãtori, Barbu Delavrancea şi punctele termice din Nord. Întreruperea se realizeazã pentru executarea lucrãrii de conectare a conductei de apã reabilitate de pe strada Duiliu Zamfirescu la reţeaua de apã existentã.            
 Apa caldã şi cãldura, oprite în zona magazinului Trivale
Serviciul Public Local de Termoficare va întrerupe furnizarea apei calde şi a încãlzirii astãzi, între orele 8.00-18.00, în zona punctelor termice  507,  510,  513 din centrul oraşului, în vederea executãrii lucrãrilor de deviere a conductelor magistrale în zona magazinului Trivale. Aceastã mãsurã va afecta în intervalul menţionat consumatorii casnici din 14 blocuri.  
Mateiaşul, un munte transformat în ciment
Peste cîţiva ani, Mateiaşul, muntele uriaş al trecutului nostru, caracterizat astfel de unii istorici datoritã rolului important pe care l-a jucat de-a lungul timpului (în special în Primul Rãzboi Mondial) în planurile strategice de apãrare a ţãrii, riscã sã fie şters de pe harta geograficã a României, dupã ce au fost exploatate resursele sale de calcar. Un munte e aproape dat gata, fiind mãcinat sistematic încã de pe vremea comuniştilor, dupã ce a apãrut combinatul de lianţi, la ieşirea din comuna Valea Mare Pravãţ. Exploatarea calcarului a continuat şi dupã ce fabrica de ciment a fost cumpãratã de concernul Holcim. Aşa se face cã, în prezent, piscul Mateiaşului dinspre Cîmpulung, cîndva falnic şi impunãtor, este o formã nedefinitã de relief, cu un crater imens în mijloc.    
Urmeazã Sturnul Pietrei
Surse din cadrul Primãriei Valea Mare Pravãţ ne-au declarat cã, mai nou, cei de la Holcim au în vedere deschiderea unei noi exploatãri de calcar, în altã zonã de pe Mateiaş: Vîrful Sturnul Pietrei, considerat a fi un punct strategic de apãrare împotriva curenţilor de aer de pe Valea Dîmboviţei. Se pare cã, în urmã cu mulţi ani, Mateiaşul figura chiar pe lista obiectivelor protejate de lege, fiind monument al naturii şi inclus în patrimoniul naţional. Ulterior, ar fi fost scos de pe aceastã listã, tocmai pentru a fi posibilã exploatarea calcarului în zonã. Deocamdatã, însã, n-am gãsit dovezi care sã certifice acest lucru, informaţiile pe care le deţinem fiind neoficiale. Pe vremea cînd primar în Valea Mare Pravãţ era Ion Bãlãşoiu, suprafeţele de teren de pe Mateiaş - unele împãdurite, altele nu - au fost retrocedate proprietarilor de drept, care le-au vîndut ulterior altor persoane fizice sau juridice. „Terenurile din zona Mateiaş, inclusiv cele de pe Sturnul Pietrei, au fost retrocedate, în baza Legii fondului funciar, foştilor proprietari. În urmã cu 6 - 7 ani, a început înstrãinarea terenurilor cãtre diverse persoane fizice sau juridice, preţurile variind între 1 şi 10 euro pe metrul pãtrat. Printre cei care au cumpãrat, s-a numãrat şi societatea Holcim. Mai sînt în zonã şi terenuri ale proprietarilor de drept, care n-au vrut sã vîndã. Pînã în prezent, însã, Holcim nu a solicitat autorizaţie de construire pentru pregãtirea unei noi cariere de calcar pe Sturnul Pietrei", ne-a declarat Ion Iosifescu, secretarul Primãriei Valea Mare Pravãţ.  
Reprezentanţii Holcim au plantat puieţi de pin şi arbuşti
„În baza Legii Nr. 85/2003, resursele minerale situate pe teritoriul ţãrii sînt proprietatea statului român, iar autoritatea competentã ce reprezintã interesele statului este Agenţia Naţionalã de Resurse Minerale (ANRM). Holcim România a cîştigat licitaţia organizatã de ANRM pentru concesionarea activitãţilor de exploatare a calcarului industrial şi de construcţie din perimetrul Mateiaş. Documentaţia cu privire la studiul de evaluare a impactului asupra mediului - Planul de refacere a mediului şi Proiectul tehnic de refacere a mediului - se gãseşte la ANRM. Conform Legii minelor, completate şi modificate prin Legea Nr. 262, din iulie 2009, Holcim România plãteşte redevenţã în valoare de 0,35 euro pe tona de calcar exploatat. Holcim România deţine Autorizaţia de Mediu Nr. 238, din 19.06.2008, revizuitã pentru exploatare şi prelucrare calcar - Dealul Hulei - prin care sînt reglementate şi obligaţiile persoanelor juridice în vederea minimizãrii impactului asupra mediului. Obţinerea licenţelor de exploatare este posibilã numai dupã prezentarea unui plan de reabilitare. Definirea soluţiilor de reabilitare a fost realizatã cu sprijinul unor experţi de mediu şi, respectiv, cu consultarea purtãtorilor de interese locali, urmãrindu-se restabilirea şi conservarea unor ecosisteme funcţionale. La începutul fiecãrui an, Holcim depune garanţie bancarã care se referã la valoarea lucrãrilor de refacere a mediului în anul respectiv. Suma este recuperatã la finalizarea lucrãrilor prevãzute în proiectul de reabilitare, dupã verificarea de cãtre organele competente ale Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale şi Agenţiei de Protecţia Mediului Argeş. Alãturi de compania noastrã, în zona de exploatare din Dealul Hulei mai sînt încã patru operatori care exploateazã calcarul. Holcim România deţine licenţa de exploatare Nr. 594/1999. Obţinerea licenţei a impus realizarea unui program de reabilitare a zonelor exploatate, prevãzut sã se deruleze pe întreaga perioadã de valabilitate a licenţei. Astfel, în perioda 2007 - 2008, pe drumul de acces în cariera de calcar, s-au plantat 600 de puieţi de pin negru şi 500 de puieţi de arbuşti de mãceşi şi pãducel. Pînã la finele anului 2009, se va completa aceastã perdea cu 500 de puieţi", se aratã într-un comunicat de presã primit din partea societãţii Holcim. 
La Lereşti, se defrişeazã pãdurea pentru calcar
Aceeaşi situaţie ca pe Mateiaş o întîlnim şi la Lereşti. Anul trecut, o societate din Cîmpulung a cumpãrat un teren împãdurit, pe Valea Dobriaşului, în suprafaţã de aproximativ 10 hectare. A obţinut toate autorizaţiile, inclusiv de la Mediu, pentru scoaterea definitivã din circuitul forestier a suprafeţei respective, prin defrişare, pentru lucrãri de prospecţiuni geologice şi geofizice şi depozit de roci pentru construcţii. În schimb, societatea se obligã sã împãdureascã, în compensare, o suprafaţã de 11.457 mp, situatã la circa un kilometru distanţã de zona care va fi defrişatã. E clar cã în România se poate orice, atunci cînd e vorba de bani mulţi, mai ales cînd aceştia provin de pe urma afacerilor cu resurse naturale. Autoritãţile se fac cã plouã, dar ar trebui sã se gîndeascã mai bine, atunci cînd semneazã anumite aprobãri, deoarece va veni vremea cînd natura se va rãzbuna pentru suferinţele pe care i le aducem. Şi atunci va fi vai de noi!
Cariera din Piatra, pericol pentru populaţie
Exploatarea calcarului s-a extins şi de cealaltã parte a Mausoleului Mateiaş, la intrarea în satul Piatra. Aici şi-a deschis o carierã un om de afaceri din localitate, spre disperarea sãtenilor din zonã, care s-au sãturat de atîtea bubuituri şi de zgomotele utilajelor în lucru. Mai mult, un crescãtor de animale care are stîna în apropierea carierei a avut mult de tras de pe urma noii exploatãri. „De cînd a început sã împuşte prima datã, mi-a umplut grãdina numai cu bolovani. Cînd plouã, apa se scurge printr-un şanţ mare direct la mine. Vine viiturã şi inundã peste tot. Mi-a intrat şi în grajd şi mare minune sã nu se dãrîme, cã l-a ros apa pe dedesubt. Mi-a fost blocat şi drumul de acces, dar l-am mai fãcut eu, aşa cum am putut. Într-o zi, coboram cu cãruţa şi calul a simţit ceva, la un moment dat, cã s-a smucit şi a apucat-o într-o parte. Dacã nu fãcea aşa, eram striviţi de un bolovan mare, care s-a rostogolit de la carierã. S-a tot dus, a rupt garduri, pruni şi s-a oprit în vale. Bine cã n-a apucat-o cãtre case! Am vorbit cu patronul, sã încerce sã îndrepte lucrurile, dar n-a fãcut nimic", ne-a declarat Nae Zipiş, ciobanul ghinionist.
De Focul lu' Sumedru, la Mioveni se vor împãrţi 15.000 de covrigi
La Mioveni va avea loc, duminicã 25 octombrie, începînd cu ora 18, un vechi ceremonial de toamnã, Focul lu' Sumedru, ce simbolizeazã înnoirea timpului calendaristic şi alungarea spiritelor rele. Conform tradiţiei, ceremonialul are loc în ajunul Sfîntu-lui Dumitru, cînd se aprind mai multe focuri în jurul cãrora, pe vremuri, flãcãii şi fetele încingeau hora, iar copiii primeau covrigi, nuci şi dulciuri. Ca în fiecare an, administraţia localã va organiza focuri la fiecare şcoalã din cartierele oraşului: Şcoala Liviu Rebreanu, Şcoala George Topîrceanu, Şcoala Marin Sorescu, Şcoala Racoviţa de Sus, Şcoala Colibaşi, Şcoala Fãget, Şcoala Clucereasa şi Liceul Iulia Zamfirescu. În aceastã acţiune sînt antrenate şi cadrele didactice din oraş, care vor participa alãturi de copii la sãrbãtoare. 15.000 de covrigi vor fi oferiţi de organizatori locuitorilor, cu aceastã ocazie, de Focul lu' Sumedru.  
Ştiri de la Protecţia Consumatorului
Gemuri şi jeleuricu probleme de etichetare
De curînd, comisarii din cadrul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Argeş au efectuat controale tematice pentru verificarea respectãrii prevederilor legale privind modul de comercializare, etichetare, prezentare şi publicitate a gemurilor, jeleurilor, marmeladelor de fructe şi a piureului de castane îndulcit, destinate consumului uman. Au fost verificate 23 de magazine, iar la 19 s-au gãsit abateri. Principalele nereguli constatate de comisari au fost: etichete incomplete prin lipsa adresei producãtorului, neafişarea preţului pe unitatea de mãsurã, etichete netraduse în limba românã etc. Au fost date 13 amenzi în valoare totalã de 3.200 lei şi 6 avertismente.
Reclamaţie primitã tocmai din Israel
Pe adresa de e-mail a Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Argeş a fost primitã o reclamaţie de la o româncã stabilitã în Israel, care a sesizat o problemã cu care s-a confruntat în luna iunie, cînd a venit în vizitã la Piteşti şi a schimbat valutã la o casã de schimb din centrul oraşului. Femeia reclama modul de afişare a cursului valutar, care a indus-o în eroare prin cecurile de cãlãtorie. Cum între timp casele de schimb valutar s-au aliniat unui nou ordin privind afişarea cursului, comisarii nu mai pot da curs reclamaţiei tardive.
Instanţa a respins contestaţia fãcutã de o bancã amendatã
Comisarii au sancţionat, lunile trecute, bãncile care introduseserã un comision ilegal ce nu era prevãzut în contractul încheiat cu clienţii. Astfel, orice persoanã care nu era titular al contractului de credit şi venea sã achite rata la bancã plãtea în plus 4 lei. Comisarii au dat trei amenzi de cîte 20.000 de lei fiecare, iar banca a fãcut contestaţie în justiţie, dupã ce plãtise jumãtate din minimul amenzii, adicã 1.500 de lei în 48 de ore. Justiţia a respins contestaţia ca fiind nefondatã. Comisarii îi avertizeazã pe cei de la bãnci care încheie contractele cu clienţii sã respecte cu stricteţe prevederile contractuale, în caz contrar riscînd sã fie sancţionaţi.
Magazine cu produse de pescuit, amendate
S-a mai desfãşurat o acţiune de verificare a prevederilor legale privind comercializarea la producãtori, importatori, distribuitori şi detailişti a produselor de pescuit. Din 16 operatori economici controlaţi, 15 au fost sancţionaţi, dîndu-li-se amenzi în valoare totalã de 16.000 de lei. S-au gãsit articole de pescuit fãrã a avea inscripţionate pe etichete denumirea producãtorului, vergi telescopice şi ace de pescuit fãrã caracteristicile produselor etc.
A sesizat cã o vînzãtoare ar avea boli venerice
Comisarii au primit de curînd o reclamaţie destul de ciudatã. Un cetãţean a sesizat cã, la un fast-food din Topoloveni, vînzãtoarea are pãrul ciufulit şi nu este pieptãnatã corespunzãtor. Mai mult de atît, reclamantul le-a scris în sesizare comisarilor cã probabil acea vînzãtoare are şi boli venerice. Sesizarea a fost redirecţionatã cãtre Direcţia de Sãnãtate Publicã Argeş, pentru cercetãri.
Alimente expirate, în hipermarketuri
Sãptãmîna trecutã, comisarii au efectuat un control timp de douã zile în marile lanţuri comerciale, cum ar fi hipermarketurile. Au fost verificaţi şase operatiri economici şi s-au dat tot atîtea amenzi, în valoare totalã de 16.200 de lei. Au fost retrase de la comercializare 6,7 kg de alimente, în valoare totalã de 136 lei. S-au gãsit  file de hering expirat, salam Victoria cu termenul de valabilitatea depãşit, mãsline fãrã termen de valabilitate, ouã fãrã afişarea clasei de greutate, prãjituri de casã, fursecuri şi fondante fãrã termen de valabilitate, salam de porc cu data expirãrii ruptã, pastramã fãrã elemente de identificare, preţurile la raft nu erau afişate pe unitatea de mãsurã. De asemenea, comisarii au constatat cã existau diferenţe între preţul afişat la raft şi cel de la casã al unor produse. Hipermarketurile vor fi recontrolate periodic de cãtre comisari. 
ARGESUL
Proiectul I.S.P.A. pentru canalizare, în pericol
Viceprimarul Cornel Ionică a anunţat că există posibilitatea rezilierii contractului cu Dacosta, titularul proiectului ISPA derulat de Apă Canal pentru reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare şi alimentare cu apă în Piteşti. Motivul? {loadpositon tutorial_200x200}Dacosta a luat banii pe lucrări, însă nu a transferat nimic către cele două firme cu care lucrează, tot din Portugalia. O explicaţie pentru situaţia la care s-a ajuns este aceea că Dacosta a câştigat licitaţia internaţională graţie preţului foarte mic, care însă acum nu le permite să îşi achite nici datoriile către cei doi parteneri, nici către cei aproximativ 12-13 subcontractanţi din ţară. "Am înţeles că se ceartă între ei prin tribunal. Dacosta nu mai are acum fonduri pentru execuţie. Dacosta ar fi primit banii, dar nu a dat şi celorlalţi, care au lucrat până acum pe banii lor. Primarul Tudor Pendiuc încearcă să găseasă la Parlamentul European o soluţie prin care să fie cunoscute condiţiile în care s-ar putea rezilia contractul cu Dacosta. Municipaliteatea se va plânge la Comisia Europeană pentru că nu au venit banii. Mai avem o problemă majoră: octombrie 2010 este termenul până la care toate lucrările trebuie finalizate. Altfel, există posibilitatea ca Ministerului Finanţelor să-i fie imputaţi aceşti bani. Am parcurs deja peste 50% din proiect, dar firmele au datorii pentru mai bine de 20% din lucrări şi pentru materialele celor care au făcut lucrările. Există posibilitatea ca toate lucrările să stagneze, mai ales că sunt bani care nu au mai venit de vreo trei luni. Constructorii spun că nu mai au cum să lucreze, pentru că nu mai au bani pentru muncitori şi materiale. Noi nu vom mai da autorizaţii să umble pe vreo altă stradă, până nu termină lucrările deja începute", a spus Cornel Ionică. (M.S.)
  
Gem de caise cu piure de mere
În prima jumătate a lunii octombrie, comisarii de la Protecţia Consumatorilor au verificat la 23 de firme comercializarea gemurilor, marmeladei şi jeleurilor. S-au constatat abateri la 19 firme, fiind aplicate 13 amenzi în valoare totală de 3.200 lei şi 6 avertismente. Interesant este că la anumite gemuri, cum este cel de caise, printre ingrediente este prevăzut în proporţie de 60% piure de mere.
În aceeaşi lună, în zilele de 13 şi 14 octombrie comisarii de la Protecţia Consumatorilor au controlat produsele din supermarketuri. Din cele 7 firme, comisarii au găsit nereguli la 6 dintre ele. Sancţiunile aplicate au fost în valoare de 16.900 lei. Principalele nereguli găsite vizau etichetarea produselor şi diferenţele de preţ între raft şi casă a diferitelor produse. Astfel, au fost găsite prăjituri de casă, fursecuri, bomboane fără data durabilităţii minimale.
Parlamentul s-a coagulat în jurul lui Johannis
O nouă premieră, după moţiunea de cenzură care a trecut, în Parlamentul României. Parlamentarii au adoptat, ieri, cu 252 de voturi pentru şi doar două împotrivă, declaraţia de susţinere a lui Klaus Johannis pentru funcţia de prim-ministru. Parlamentarii P.D.-L. au părăsit sala în timpul dezbaterilor.
Această declaraţie politică nu are valoare juridică, ci doar scopul de a oficializa majoritatea. Cu această ocazie, noua majoritate i-a cerut preşedintelui Traian Băsescu să-l retragă pe Croitoru şi să îl nominalizeze pe Johannis. {loadpostion 728}Băsescu nu îl bagă în seamă
Preşedintele statului, Traian Băsescu, a ajuns la ora 10.45 la Colegiul Director al P.D.-L., iar preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a părăsit şi ea sala plenului la puţin timp după sosirea şefului statului. Colegiul Director al Partidului Democrat Liberal şi-a asumat susţinerea candidaturii lui Băsescu la funcţia de preşedinte al României. Băsescu a anunţat că nu va ţine însă cont de solicitarea opoziţiei. "N-am observat să fi fost la Tribunal. Confundă locul în care se oficializează coaliţiile. Dacă sunt o coaliţie legal constituită, eu invit P.S.D., P.N.L., U.D.M.R. să meargă să se înregistreze la Tribunal, pentru că alianţele parlamentare se sparg, şi am experienţa a două guverne. Deci, Domniile Lor să meargă la tribunal să-şi legalizeze existenţa ca şi coalitie, să fie o coaliţie legală, şi pe urmă putem discuta, dar după alegerile din 2012, pentru că discutăm de coaliţii preelectorale care contează, conform Constituţiei, în deciziile preşedintelui de a desemna premierul. Deci, eu voi fi consecvent cu mine şi cu Constituţia", a declarat la Colegiul Director Băsescu, care a mai spus că miza dărâmării Guvernului Boc este aceea ca să nu se desfăşoare referendumul pentru Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari, deoarece preşedintele emite decretul, dar este nevoie de Guvern ca să îl pună în aplicare.
Lumină şi culoare din Focul lui Sumedru
Centrul de Cultură „Brătianu", cu sprijinul Consiliului Judeţean Argeş şi în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş, organizează în această săptămână (între 21-25 octombrie) a X-a ediţie a Taberei de Tradiţii „Sumedru la Florica".
Grupuri-grupuri de elevi de la Liceul de Arte „Dinu Lipatti" Piteşti, Şcoala Populară de Arte şi Meserii Piteşti, Şcoala  „Constantin Brâncoveanu" Valea Mare, Şcoala Nr. 2 „Vintilă Brătianu" Ştefăneşti şi Şcoala Nr. 3 Ştefăneşti Sat vin în fiecare zi la Vila „Florica" (la ora 10) pentru a reda, în culorile copilăriei, ceremonialul desfăşurat în ajunul sărbătorii creştineşti Sf. Dumitru, numită în popor „Focul lui Sumedru". Flacăra uriaşă va arde şi în realitate, în curtea Centrului de Cultură „Brătianu", în seara magică de 25 octombrie (se va aprinde la ora 17). Momentul fascinant va fi luminat în sufletul privitorilor de un program artistic susţinut de grupul folcloric „Muntişor" al ansamblului cu acelaşi nume din Arefu, coordonat de profesorul Cezar Bădescu, asamblul de cântece şi dansuri „Argeşelul" din Boteni, coordonat de directorul şcolii, Mihai Măgureanu, grupul vocal „Armonia" al Centrului Cultural Piteşti, coordonat de profesorul Tiberiu Hărăguş. În cadrul spectacolului în aer liber vor mai evolua şi elevi de la Palatul Copiilor Piteşti, precum şi copii de la Complexul de Servicii Comunitare pentru Copilul Aflat în Dificultate „Sf. Constantin şi Elena" Piteşti, coordonaţi de directoarea Mariana Mândreanu.
În faţa unui public atât de tânăr nu va lipsi lecţia despre tradiţii şi obiceiuri de Sumedru  predată de profesorul Constantin Cârstoiu, referent la Centrul Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Patrimoniului Cultural Tradiţional Argeş, în acelaşi timp vicepreşedinte al Asociaţiei Folcloriştilor Argeşeni „C. Rădulescu - Codin".
Reţea de traficanţi de droguri - fără cap
Poliţiştii de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog Piteşti au reuşit destructurarea unei importante reţele de traficanţi de droguri, care opera în Mioveni, Piteşti şi în alte localităţi învecinate oraşelor. Oamenii legii lucrează la acest caz din luna mai, iar în urmă cu câteva săptămâni au fost arestaţi primii doi membri ai reţelei. Doru Răduţă (20 de ani) şi Răzvan Ungureanu (22 de ani), ambii din Mioveni, studenţi, distribuiau droguri consumatorilor din Mioveni şi din Piteşti. Cu ajutorul celor doi studenţi s-a ajuns la capul reţelei, Corneliu Lucian Floricică (29 de ani), din Mioveni. El le punea la dispoziţie celor doi importante cantităţi de haşiş vrac, care erau porţionate şi mai apoi vândute. Bărbatul ascundea „marfa" în nişte tufişuri dintr-o pădure aflată în apropierea oraşului Mioveni. Poliţiştii au percheziţionat ascunzătorile şi într-una dintre ele au găsit 214 grame de haşiş.
Şeful reţelei,
prins în flagrant
Marţi, în urma unei acţiuni a ofiţerilor de la B.C.C.O.A. Piteşti a fost prins în flagrant chiar şeful reţelei. Corneliu Lucian Floricică tocmai livra o importantă cantitate de haşiş unui alt membru al reţelei, Daniel Gigel Puşcoci (27 de ani), fără ocupaţie, din Mioveni, care urma să le distribuie marfa consumatorilor. S-a stabilit că drogurile proveneau din Olanda şi au fost introduse în România de către un cetăţean străin, care nu a fost identificat până în prezent. Mai trebuie precizat că, în perioada mai-octombrie, membrii reţelei au vândut în jur de 3 kilograme de haşiş consumatorilor din Argeş.
Şeful reţelei, Corneliu Lucian Floricică, a fost reţinut pe bază de ordonanţă, iar ieri magistraţii Tribunalului Argeş au dispus ca pe numele lui să fie emis mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile. Dacă va fi găsit vinovat, bărbatul riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 15 ani.
Poliţiştii continuă cercetările pentru identificarea tuturor membrilor reţelei.