Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 20 iunie 2011

BITPRESS

Argesul fara raliu, Sibiul - cu serbari la Balea!

Daca Raliul Argesului a fost anulat datorita meschinariilor politice, fapt care a starnit nemultumirea amatorilor de sporturi auto din Pitesti, Campulung si Curtea de Arges, de partea cealalta a Transfagarasanului a fost un week-end animat, cu spectacole deosebite. Aici, la Balea Lac si la Balea Cascada,  a fost organizata cea de-a XVII -a editie a Serbarilor Estivale ale Zapezii, eveniment care a inclus, printre altele, concursuri si demonstratii de schi si snowboarding, meciuri de fotbal, volei si tras cu franghia pe zapada, competitii de paintball sau lansari cu parapanta. La Balea Cascada s-au organizat proiectii de filme si un spectacol folcloric, discoteca si karaoke, dar nu au lipsit focul de tabara si nici artificiile. Toate acestea au antrenat si bine dispus pe numerosii turisti prezenti, care s-au bucurat din plin de ultimele zapezi ale iernii trecute. Ca o provocare parca la adresa argesenilor, sibienii au ajuns cu ATV-urile pana la tunelul care face legatura cu versantul sudic al Fagarasului, versant pe care, in lipsa raliului, a fost liniste deplina.

 ePITESTI

Atentie la formularul 112 online!

 Formularul 112 va putea fi depus doar online incepand cu luna iulie 2011. Angajatorii care nu vor proceda astfel risca sa primeasca amenzi usturatoare si sa fie declarati si inactivi, ceea ce le-ar afecta grav afacerile. Noile prevederi sunt deja batute in cuie, fiind publicate in Monitorul Oficial.

Astfel, in mai putin de o luna, Fiscul nu va mai primi decat varianta online a declaratiei unice, care trebuie depusa lunar de catre toti angajatorii din Romania. Totusi, nici macar jumatate dintre contribuabilii din Arges nu si-au procurat inca certificate digitale calificate, fara de care depunerea actelor oficiale la institutiile statului nu este posibila.Formularul 112 privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta persoanelor asigurate a fost introdus de la inceputul acestui an si a inlocuit cu o singura declaratie la Fisc trei drumuri: la administratia financiara, Casa de Pensii si Casa de Sanatate. Si declaratiile aferente lunii iunie, care au ca termen 25 iulie, vor trebui depuse pe internet, desi a existat o derogare pentru primele 6 luni ale anului.Semnatura electronica se elibereaza pentru o persoana fizica, aceasta avand posibilitatea sa reprezinte la Fisc un numar nelimitat de societati. Furnizorii se pregatesc sa acopere circa 30.000-35.000 de cereri de semnaturi digitale.De cand o persoana se adreseaza unui furnizor si pana cand Fiscul inroleaza certificatul digital in sistem trec intre opt si zece zile. Astfel, cei care renunta mai greu la ghiseu trebuie sa demareze obtinerea semnaturii digitale pana cel tarziu pe 14 iulie. Dispozitivul costa aproximativ 60 de euro la emitere, dupa care se reinnoieste anual cu aproximativ 37 de euro.Amenzile pentru cei ce nu depun formularul in format electronic vor fi de la 500 lei pana la 1.000 de lei, in cazul persoanelor fizice, si de la 1.000 la 5.000 de lei pentru companii. Sursa: Capital

PNL vrea consultarea populatiei

Şedinţa Biroului Politic al PNL Argeş s-a desfăşurat joi la Curtea de Argeş, având ca invitaţi preşedinţii de organizaţii şi consilierii locali din 14 comune limitrofe.Pe lângă problemele organizatorice, s-au discutat şi problemele specifice ale localităţilor invitate. În finalul întâlnirii, luând în considerare sugestiile transmise de cei doi lideri ai USL - Crin Antonescu şi Victor Ponta- Biroul Politic a însărcinat consilierii judeţeni PNL să facă demersurile necesare astfel încât, împreună cu colegii din PSD, să promoveze în Consiliul Judeţean un proiect de hotărâre pentru organizarea unui referendum în judeţul Argeş.În viziunea liberalilor, referendumul ar urmă să aibă o singură întrebare de forma: "Sunteţi de acord ca judeţul Argeş să dispară, aşa cum propune proiectul de regionalizare al domnului Băsescu?", Da sau Nu?

ProARGES

Musat: Procesul reorganizarii nu poate fi incheiat in mai putin de 2 ani

Că vrem sau nu, o dorinţă cu interese politice a preşedintelui Traian Băsescu, care a anunţat că vrea repede o nouă reconfigurare a ţării, a trezit ample dezbateri, mai mult sau mai puţin politice, mai mult sau mai puţin coerente, mai mult sau mai puţin...etnice.
Dacă până acum am aflat ce doresc argeşenii, puşi în situaţia în care Argeşul va fi şters de pe hartă, ce spun politicienii, vă prezentăm în continuare cum vede reorganizarea o voce avizată, cel puţin în privinţa conceptului de regionalizare: Liviu Muşat, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud Muntenia. Cu atât mai mult, cu cât peste 60% din fondurile europene sunt atrase de regiunile de dezvoltare şi de judeţe. În opinia sa, reorganizarea regională ar trebui să aibă în prim plan misiunea unei dezvoltări a regiunilor prin găsirea nişelor de competivitate pe piaţa europeană, dar şi de diminuare a decalajelor dintre judeţele din regiuni. Aceste regiuni ar trebui să menţină judeţele, în acelaşi timp urmând să fie stabilite clar competenţele nivelurilor de decizie. Şi mai important, o astfel de regionalizare ar trebui să fie făcută lucid, în baza unor analize complexe, pentru a se aplica programului de dezvoltare care începe în 2014. O reorganizare rapidă, aşa cum doreşte actualul guvern ar pune în pericol actualele proiecte de finanţare aflate în derulare.
 
R: Ce ne facem cu regionalizarea aceasta?
Este un subiect foarte sensibil şi important pentru întreaga ţara, dar aşa cum oricărui subiect importat îi trebuie alocat şi timp şi resurse, la fel trebui să procedăm şi în acest caz.
Românii şi România trebuie să răspundă în primul rând la ce aşteaptă de la aceste regiuni. Pentru că, dacă vrem regiuni istorice, este foarte simplu: luăm o hartă de acum 100- 150 de ani şi retrasăm regiunile.
Dacă vrem regiuni economice, atunci trebuie să maximizam intervenţia economică, să avem unităţi competitive, pentru că marea problemă a României este lipsa competitivităţii pe piaţa comunităţii europene. Atunci, doar regiunile istorice s-ar putea să nu ne ajungă. Ca atare, este nevoie să ne întoarcem la studii, să stabililim o strategie la nivel naţional şi să ne hotărâm şi noi în sfârşit ce vrem să facem în această ţară şi în ce domenii să atingem excelenţa. Fără excelenţa nu se mai poate şi dacă nu spunem că avem nişte domenii în care să performăm, să investim şi de aici să sperăm să putem diminua dacă nu chiar elimina decalajele faţă de ţările europene, va fi greu să ne apropiem de vecinii din comunitatea europeană.

 
R: Un astfel de studiu, o asemenea strategie, ar fi trebuit făcute poate înainte, când România se pregătea de integrarea în UE. Dacă nu l-am făcut atunci, măcar să îl facem acum, când ne reorganizăm, să profităm de ocazie, nu?
Eu cred că acest demers, această etapă este doar începutul. Nu cred că se poate finaliza în două săptămâni şi cred că nimeni de bună credinţă nu se poate gândi nici la un termen de două luni. Probabil că ar fi nevoie de cel puţin 2 ani pentru a consulta, a strânge datele de care avem nevoie pentru a lua deciziile cele mai bune.
Trebuie să ne dăm seama unde am putea găsi nişe în piaţa europeană pentru a ne putea dezvolta. Trebuie să acceptăm că odată ce am intrat în Uniunea Europeană nu mai facem noi regulile peste tot şi atunci va trebui să învăţăm să funcţionăm că parte a unui întreg şi, ca orice astfel de parte, trebuie să avem rolul nostru în acest întreg. Important este să avem un rol cât mai mare.
 
Cred cu tărie că avem nevoie de o regionalizare şi de ceva foarte clar care va fi o rezultantă a strategie. Trebuie să stabilim foarte clar ce fel de competenţe vom atribui tuturor celor trei niveluri importante implicate- nivelul naţional, regional şi local. Eu spun nivel judeţean pentru că în momentul acesta, o construcţie fără nivel judeţean va avea foarte mult de suferit, va avea foarte multe probleme din cauza lipsei infrastructurii. Şi atunci trebuie să stabilim foarte clar care sunt competeneţele la nivel naţional, regional şi judeţean sau local. Numai transferul de responsabilităţi, de atribuţii şi de pârghii de la nivel naţional la nivel regional nu ne poate rezolva problemele. Simultan, şi la nivelul judeţean este nevoie de un transfer, dar de data aceasta vorbesc despre un transfer real, pentru că acum regiunile sunt aproape decorative, nu au un rol foarte bine stabilit în special în zona administrativă. Şi atunci, şi de sus trebuie transferate competenţe către nivelul regional, şi de jos, şi văzut exact toate domeniile care trebuie acoperite- acum sunt zone neacoperite sau zone unde sunt competenţe duble şi la nivel local şi la nivel judeţean, adică ne călcăm practic pe picioare. După stabilirea acestor competenţe, lucrurile pot începe.
 
Cred că avem nevoie de un nivel regional ales, să existe o reprezentativitate. Acum Consiliul de Dezvoltare este constituit din persoane alese în comunităţi mai mici- primari, preşedinţi de consilii judeţene şi aşa mai departe. Pe bună dreptate că atunci când participă la viaţa regiunii încearcă să îşi maximizeze intervenţia pentru comunitatea lor. Nu au un mandat regional. Când vom avea un consiliu cu mandat regional, cu oameni care vor avea responsabilităţi regionale, ei vor fi obligaţi să realizeze proiecte pentru toată regiunea şi să contribuie la dezvoltarea întregii regiuni. Până atunci este normal ca primarii şi preşedinţii de consilii să se bată în regiune pentru comunităţile lor pentru că alegătorii îi vor întreba ce au făcut pentru ei nu pentru regiune. Îi va fi greu unui ales din Argeş să spună că a făcut un pod între Călăraşi şi Dâmboviţa. <<Dar eu nu te-am ales ca să faci asta, i-ar răspunde alegătorul, ci ca să faci pentru mine!>>
Când membrii Consiliului, factorul decizional, vor fi aleşi la nivel regional, vor avea o responsabilitate pentru întreaga regiune. Astfel vor putea apărea şi proiecte regionale. E firesc să nu avem acum proiecte regionale, pentru că miza este foarte mică în acest moment.
R: Există un proiect regional însă, unul de bună practică, în privinţă dotării Inspectoratelor de Urgenţă din judeţele Regiunii Sud Muntenia.
Acel proiect a fost realizat pentru că a existat o necesitate comună. Ar putea fi o soluţie impunerea foarte clară în regulile de finanţare că se pot finanţa numai proiecte de interes regional sau interjudeţean. Atunci însă, proiecte precum cele pentru drumuri sau de interes economic cu impact pentru comunităţi mai mici nu vor mai fi eligibile. Vor fi eligibile numai proiectele mai mari, acolo unde oamenii vor fi obligaţi să colaboreze. Cum este cel de ISU, unde cele şapte judeţe au lucrat în parteneriat, au şi reuşit, două- trei loturi de echipamente au fost deja achiziţionate, mai urmează încă două- trei şi proiectul este finalizat.
Eu dacă aş face centru de afaceri într-un judeţ, aş fi de acord, dar cu condiţia să aducă firme din toate judeţele. Sau să fie făcută o fabrica mare într-un judeţ, dar să existe clar posibilitatea ca măcar materie primă să fie adusă din celelalte judeţe. Astfel încât, chiar dacă nu în mod egal, fiecare comunitate din fiecare judeţ să poate beneficia de astfel de proiecte. Astfel de reguli se pot instituti la toate programele, inclusiv la cele operaţionale.
 
R: Din partea guvernamentală, de la partide, aţi fost chemaţi la discuţii pentru a va prezenţa soluţiile?
În prezent sunt trei supoziţii despre regionalizare. Există un singur proiect, cel al UDMR, care a fost depus în Senat, trecut tacit, şi care va merge la Camera inferioară a Parlamentatului spre aprobare. Mai există cel al USL, care a fost lansat zilele trecute, dar nu are o formă legalizată, şi ar mai fi cel al coaliţiei de guvernare. Recunosc că nu am fost foarte căutaţi, ca reprezentanţi ai regiunilor. În ultimul timp însă, împreună cu funcţionarii din ministerul Dezvoltării lucrăm la desenarea viitorului ciclu de programare- 2014-2020, unde cred eu că principala miză e ca fiecare regiune de dezvoltare sau ce va fi până atunci să aibe propriul program. În momentul de faţă, există un singur program regional la nivel naţional şi nu de fiecare dată priorităţile fiecărei regiuni se regăsesc fidel în acest program naţional.
Când fiecare regiune va avea programul ei, cu siguranţă că gradul de regăsire a priorităţilor şi nevoilor va fi mai mare. Ca Regiune de Dezvoltare Sud Muntenia, aş da o importanţă mai mare situării fluviului Dunărea în sudul nostru, să putem realiza proiecte în zona aceasta, mai ales că la nivel european, Strategia Dunării va fi una extrem de importantă. Pe partea de dezvoltare rurală aş aloca mai mulţi bani, pentru că regiunea aceasta are 60% din locuitorii care trăiesc în mediul rural.
Deci, să avem programe care să satisfacă necesităţile fiecărei regiuni în parte. Asta ar însemna că demonstrăm Uniunii Europene că putem să accesăm viitoarele programe, iar pe de altă parte să îi convingem pe aleşii noştri că aceasta este singură cale pe care trebuie să o urmăm.
 
R: Ce s-ar întâmpla dacă guvernul şi-ar angaja răspunderea pe proiectul de reorganizare, iar peste vreo 2 săptămâni sau două luni acesta devine lege. Ce s-ar întâmpla cu proiectele în derulare, deoarece beneficiarii sunt localităţi sau judeţe. Pe proiect scrie acolo comuna Recea, judeţul Argeş....
Este o întrebare la care nu am un răspuns. Riscurile de a fi reziliate contractele de finanţare aflate în derulare sunt foarte mari. Programul Operaţional Regional are ca adresabilitate administraţia locală, de la consilii locale şi primarii, la CJ. Foarte multe din proiecte, aşa cum se întâmplă şi în Argeş, aparţin consiliilor judeţene.
Prin desfiinţarea consiliilor judeţene, Programul Operaţional Regional va fi în faţa unui impas. Comisia Europeană a dat un răspuns foarte clar redacţiei ziarului „Adevărul": principala preocupare în momentul de faţă a României este aceea de a finaliza programele în derulare, păstrând construcţia instituţională asumată la începutul perioadei de programare 2007-2013. Este un răspuns foarte relevant despre ceea ce ar trebui să facem în continuare.

CURIERUL ZILEI

„Vom introduce moţiune de cenzură"

Deputatul PSD de Curtea de Argeş Mircea Drăghici a susţinut, joi, că Opoziţia a pregătit deja textul unei moţiuni de cenzură, dacă Guvernul îşi va asuma răspunderea pe legea privind regionalizarea. Social-democratul s-a arătat convins că demersul USL va avea de această dată sorţi de izbîndă, avînd ca efect răsturnarea Puterii.     „Avem pregătită o moţiune de cenzură, dacă ei îşi asumă răspunderea pe regionalizare. De data aceasta chiar sînt şanse reale să treacă. Sînt mulţi parlamentari, inclusiv din cadrul Coaliţiei de guvernare, care nu au fost consultaţi", a punctat deputatul argeşean, completînd: „Dacă moţiunea nu va trece, vom ataca legea la Curtea Constituţională, deşi şi aici avem o problemă". Parlamentarul a acuzat că Puterea ar fi venit cu proiectul privind reîmpărţirea teritorială în urma unor scurgeri de informaţii din cadrul USL, care acreditau faptul că Uniunea pregăteşte programul cu dezvoltarea regională. Mircea Drăghici a numit acest sabotaj drept „piraterie informatizată".

„Curtea Constituţională ne-a scurtcircuitat"

Evenimentele politice din ultimii trei ani se pare au făcut PSD să vadă cu alţi ochi importanţa unei Curţi Constituţionale independente. Deputatul de Piteşti Centru, Bogdan Niculescu Duvăz, a subliniat în acest sens, la sfîrşitul săptămînii trecute, că pentru interpretarea corectă a legilor magistraţii CCR nu ar mai trebui numiţi politic, ci de instanţele de judecată. Fostul purtător de cuvînt al PSD a arătat, pe de altă parte, că acţiunile politice de astăzi sînt rezultatul a ce s-a votat în 2008 - 2009.   „Avem un pachet de legi care aduce modificări pentru ceea ce înseamnă numirea magistraţilor care compun Curtea Constituţională. Ei ar trebui să nu mai fie numiţi politic, ci de instanţele de judecată, pentru că numirile politice vor duce întotdeauna la intruziunea politicului", a subliniat Duvăz, completînd că pentru judecarea constituţionalităţii unei legi şi o altă Curte ar putea fi pusă să facă acest lucru. Pentru că, după actualul Statut al CCR, Opoziţiei nu-i rămîn multe pîrghii de a interveni pentru schimbarea anumitor opţiuni politice pe partea de legislaţie, liderul PSD nu se teme să afirme că „am fost scurtcircuitaţi prin interpretarea greşită a legilor". Deputatul de Argeş a făcut referire inclusiv la schimbarea majorităţii parlamentare, prin crearea peste noapte a UNPR, care a permis PDL anumite răsturnări de situaţie. Întrebat în acest sens de ce USL nu poate face nimic să stopeze acţiunile actualului partid de guvernămînt şi ale liderilor acestuia în teritoriu, Duvăz a dat de înţeles că primii responsabili pentru ce se întîmplă sînt cetăţenii care au votat PDL. „Ce să facem, să-l înghesuim într-o baracă pe Mircea Andrei (n.r. - preşedinte PDL Argeş)?", a răspuns deputatul social-democrat, arătînd că „acest abuz va înceta cînd se va schimba majoritatea în Parlament".

„Avem un Guvern de proşti!"

Liberalul Radu Perianu nu s-a ferit să atace în mod direct guvernarea, spunînd că „România chiar a avut ghinion cu un Guvern de proşti, de incompetenţi, cu oameni de rea-credinţă, care numai de interesul cetăţeanului nu au grijă".  Acesta a precizat, în conferinţa de presă de săptămîna trecută, că „PDL îşi alege diverse teme în care doreşte să creadă. Prima a fost că USL nu o să se realizeze şi iată că s-a realizat. Acum, noile fetişuri ale PDL sînt că USL o să se desfiinţeze pînă la alegeri şi că Băsescu va găsi o formulă încît, scoţînd iepurele din pălărie, va reuşi să-i fraierească a treia oară pe proşti. O minune s-a produs, dar cu efect de bumerang, care i-a lovit pe ei şi interesele lor. Au descoperit astfel că se află foarte departe de miracolul în care credeau şi foarte mulţi au început să se dezmeticească, să se trezească şi să constate că populaţiei întregii ţări nu îi convine", a declarart preşedintele PNL Piteşti, referindu-se la tema regionalizării.

Programele USL, sabotate de PDL

 Liderul PNL Argeş se teme că şi programul pe Agricultură al Uniunii Social-Liberale ar putea fi sabotat de PDL, arătînd că, înaintea fiecărei abordări făcute de Opoziţie pe domenii precum Economia, Educaţia sau Administraţia Locală şi Dezvoltarea Regională, au fost lansate pe piaţă „teme parazite".  „Sînt teme lansate de actuala Putere pentru a parazita alte teme. Înainte de a lansa programul pe Administraţie, a apărut tema reîmpărţirii regionale. Sînt alese intenţionat aceste subiecte, dar ele sînt complet neserioase", a afirmat Ion Popa, arătînd că se aşteaptă la manipularea opiniei publice din partea PDL şi în cazul în care va fi lansat programul pe Agricultură al USL. „Nu ştiu ce se va întîmpla cînd vom lansa programul pe Agricultură, peste două săptămîni. Toate aceste lucruri care se vor face nu trebuie realizate peste noapte", a comentat Popa în legătură cu regionalizarea propusă de PDL. „S-au făcut un studiu de fezabilitate, o analiză de impact, a fost consultat poporul atît de drag domnului Băsescu pe această temă care afectează populaţia atît de mult?", a întrebat retoric preşedintele organizaţiei judeţene a PNL. „Este o tîmpenie să desfiinţezi judeţele şi să treci la o formă de organizare regională specifică perioadei staliniste! Chiar şi Ceauşescu a renunţat la idee, avînd trei ani pentru a face noua propunere", a completat Popa. Liderul PNL Argeş a subliniat că liberalii nu susţin varianta regionalizării propuse de PDL, precizînd că în Argeş oricum sînt două regiuni care îşi revendică fiecare apartenenţa identitară. „Noi nu vrem să se desfiinţeze judeţele şi să le unim altfel. În cadrul judeţului Argeş, să nu uităm că vorbim de două regiuni - Argeşul şi Muscelul", a afirmat acesta, adăugînd că proiectul USL privind dezvoltarea regională este cu totul diferit faţă de ce vizează PDL şi ar avea ca termen de realizare un interval de patru ani.

 Referendum, în Argeş

 Desfiinţarea judeţelor, propusă de preşedintele Traian Băsescu şi susţinută de PDL, este o măsură care nu răspunde nevoilor populaţiei, ba, mai mult, o încurcă, din toate punctele de vedere. Ca să prevină o decizie luată pe picior şi fără acceptul Parlamentului, Opoziţia, în speţă USL, a decis să declanşeze săptămîna viitoare organizarea de referendumuri în toate unităţile teritorial-administrative, dar mai ales acolo unde are majoritate în cadrul consiliilor judeţene. Pentru Argeş, hotărîrea finală se va lua marţi seară, în cadrul şedinţei de Birou Permanent Judeţean al PSD, partid care deţine conducerea Consiliului Judeţean şi căruia i se alătură prin consens şi PNL.  

Liberalii sînt pentru

Şi la nivelul Biroului Politic al PNL Argeş, de joi seara, de la Curtea de Argeş, concluzia a fost aceeaşi: liberalii cer referendum! La baza deciziei BPT al PNL au stat sugestiile transmise de cei doi lideri ai USL - Crin Antonescu şi Victor Ponta, consilierii judeţeni liberali fiind însărcinaţi să facă demersurile necesare astfel încît, împreună cu colegii din PSD, să promoveze în Consiliul Judeţean un proiect de hotărîre pentru organizarea unui referendum în judeţul Argeş. În viziunea liberalilor, referendumul ar urma să aibă o singură întrebare, de forma: „Sînteţi de acord ca judeţul Argeş să dispară, aşa cum propune proiectul de regionalizare al domnului Băsescu?", cu opţiunile Da sau Nu. La întîlnire au participat ca invitaţi şi preşedinţii de organizaţii, respectiv consilierii locali din 14 comune limitrofe, ocazie cu care s-au discutat şi problemele specifice ale localităţilor invitate.

USL deţine majoritatea CJ-urilor

Din cele 41 de consilii judeţene, plus Consiliul General al municipiului Bucureşti, PSD deţine majoritatea în 21 dintre acestea, iar PNL în 8. Astfel, în aproape toată ţara, USL ar trebui să iasă învingător, printr-un rezultat comun al referendumurilor, şi acela exprimînd, aşa cum lejer se poate intui, împotrivirea populaţiei cu privire la desfiinţarea judeţelor de care aceasta a aparţinut pînă în prezent. Cu toate acestea, se ridică întrebarea dacă un astfel de referendum are o bază legală de înfăptuire. Şi, dacă ne luăm după declaraţiile de joi seara ale premierului Emil Boc, lucrurile ar trebui să fie cu atît mai grave, cu cît, susţine acesta, legea referendumului nu prevede consultări privind reorganizarea teritorială. Opoziţia nu se teme însă că i se poate interzice această pîrghie, întrucît un referendum poate fi declanşat pe orice temă considerată de o autoritate locală sau judeţeană ca afectînd direct şi ireversibil populaţia pe care o reprezintă.

Vor pune prefecţii piedici?

Potrivit declaraţiilor premierului, prefecţii vor avea îndatorirea să vegheze şi să analizeze dacă se vor îndeplini condiţiile legale cu privire la referendumurile locale pe tema reorganizării, considerînd că legea nu obligă la un scrutin popular. „Întîi să vedem dacă vor avea paşii legali... E treaba prefectului să analizeze ce se întîmplă acolo, în primul rînd. Toate actele emise de autorităţile locale sînt cenzurate din perspectiva legalităţii de către instituţia prefectului, aşa scrie în Constituţie. Nu ştiu dacă se încadrează sau nu în limitele legii, vom vedea acest lucru, eu nu am văzut nici o cerere oficială, am văzut numai declaraţii politice", a răspuns Boc, la postul B1TV întrebat fiind de referendumul anunţat de preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan. Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, vrea să organizezepe 17 iulie un referendum privind oportunitatea desfiinţării judeţului, în urma reorganizării administrativ-teritoriale. Premierul a susţinut că, în interpretarea sa, nu există prevederi care să implice organizarea de referendumuri locale, Legea referendumului referindu-se doar la reorganizări în interiorul unui judeţ, iar nu a judeţelor în sine. „Nu văd o prevedere care să oblige Guvernul să organizeze referendumuri în fiecare judeţ cînd e vorba de reorganizarea în întregime a teritoriului ţării", a menţionat el. Banii necesari organizării referendumului ar urma să fie alocaţi din bugetul judeţului, după rectificarea prin hotărîre a bugetului.

Cererea a ajuns pe masa CJ Argeş

Potrivit vicepreşedintelui Florin Tecău, solicitarea USL a ajuns pe masa Consiliului Judeţean Argeş, acesta spunînd că în cursul săptămînii viitoare va fi convocată o şedinţă de plen, pe ordinea de zi urmînd a fi introdus proiectul de hotărîre prin care va propune declanşarea procedurilor pentru organizarea unui referedum judeţean. Ca şi durată de organizare, aceasta va fi de 30 de zile, încă nefăcîndu-se evaluarea costurilor estimative. Acţiunea este susţinută şi de preşedintele executiv al PSD Argeş, primarul Tudor Pendiuc, acesta declarînd ieri că tema organizării referendumului s-a discutat în şedinţa de joi seara a Biroului Permanent Judeţean, ea urmînd a se reintroduce luni pe agenda Biroului Naţional Permanent al partidului. După aceasta, teritoriul va trebui să dispună prin decizii judeţene organizarea de referendum.  Deciziile organizaţiilor PSD, respectiv ale PNL, vor fi mandatul cu care conducerile consiliilor judeţene se vor prezenta în plen, transpuse în proiectele de hotărîre respective.

ARGES EXPRES

Servicii publice la standarde internaţionale

Vineri s-a desfăşurat în sala de consiliu un nou seminar dedicat proiectului "Îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate de către Primăria Curtea de Argeş prin implementarea sistemelor integrate de management". Acesta a început respectându-se tradiţia balcanică a sfertului de oră întârziere, dar nici aşa n-a reuşit să adune decât 8 sau 9 dintre cei 68 angajaţi ai municipalităţii, care ar trebui să asigure eficientizarea birocraţiei, în sensul scurtării timpului de răspuns la solicitările sau în rezolvarea problemelor cu care se confruntă cetăţenii. Foarte probabil, unii dintre dumnealor se consideră super-instruiţi, mai ales după schimbul de experienţă din Belgia, aşa că au considerat că n-aveau de ce să mai piardă timpul cu seminarul. Oricum, tot cetăţenii vor da nota finală pentru prestaţiile celor 68 angajaţi ai administraţiei municipale!

Primarul Nicolae Diaconu a făcut încă o dată prezentarea proiectului finanţat prin Fondul Social European cu 372.000 lei (fără TVA), din care nerambursabilă este suma de 316.200 lei, contribuţia de la bugetul naţional 48.360 lei, iar cofinanţarea locală - 7.440 lei. Până în prezent, s-a obţinut certificarea sistemului integrat de management calitate-mediu, pentru Serviviul Public Asistenţă Socială, pentru Serviciul de medicină şcolară şi pentru Evidenţa Populaţiei. Implementarea proiectului a demarat în aprilie 2010, durata este de 18 luni, astfel că se va finaliza în luna octombrie a acestui an. Cât de benefic se vor reflecta asupra cetăţenilor efectele acestui proiect, rămâne de văzut, mai ales dacă până în prezent nu prea s-a simţit...