Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 2 iunie 2010

MIERCURI, 2 IUNIE 2010

BITPRESS

PROIECT DE 89 DE MILIOANE DE EURO PENTRU REABILITAREA A 188 DE KILOMETRI PE RUTA PITESTI - SCOARTA
Grupul austriac de constructii Strabag a castigat licitatia organizata de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri (CNADNR) privind reabilitarea drumului national DN67 B, intre localitatile Scoarta si Pitesti, potrivit unor informatii aparute pe site-ul companiei. Modernizarea a 188 de kilometri de drum va costa circa 89 de milioane de euro. Potrivit companiei, proiectul va fi implementat in parteneriat cu doua firme autohtone, Strabag detinand, insa, o participatie de 70% in joint-venture, in formeaza Hotnews.ro.

Cel putin pe hartie, lucrarile vor incepe in aceasta vara si vor fi definitivate in 36 de luni. Licitatia pentru modernizarea celor 188 de kilometri de drum national a inceput anul trecut in ianuarie, insa abia recent a fost decis castigatorul. Valoarea initiala estimata a fost de 405.606.727 lei fara TVA (circa 96,5 milioane de euro), potrivit anuntului de licitatie din Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP).
SPITALUL JUDETEAN ARGES A INTRAT IN FALIMENT. PACIENTII VIN DE ACASA CU PERFUZIILE
Cu o datorie de 205 miliarde de lei vechi catre furnizori, Spitalul Judetean Arges a intrat, practic, in faliment. Fondurile pentru medicamente si materiale sanitare sunt ca si inexistente, asa ca bolnavii au ajuns sa vina de acasa pana si cu perfuziile, desi platesc la stat un procent insemnat din salariu, pentru CAS! La ce mai platim CAS-ul? Pentru a suporta din buzunar toate cheltuielile de spitalizare si a ne fi teama ca ne intoarcem in patru scanduri chiar si in urma unor interventii banale?...

Practic, la acest moment, potrivit liderului Sindicatului Sanitas, Doina Fanica, la Spitalul Judetean Arges nu mai sunt nici manusi chirurgicale, nici calmante si nici antibiotice, bolnavii fiind nevoiti sa cumpere absolut tot. Furnizorii de medicamente au declarat ca refuza sa mai acorde spitalului medicamente si materiale sanitare, intrucat de luni de zile nu si-au primit banii pe comenzile deja onorate si risca sa intre, la randul lor, in faliment.
FARA ARTIFICII DE CRESTERE A SALARIILOR LA PRIMARIA PITESTI
Angajatii Primariei Pitesti au reluat marti, 1 iunie, lucrul, activitatea desfasurandu-se in conditii normale dupa ce luni, 31 mai, salariatii au fost in greva. La fel s-a intamplat si in celelalte servicii si institutii din administratia pitesteana care au fost luni aproape paralizate din cauza grevei, asa cum este cazul Administratiei Domeniului Public sau al Serviciului de Evidenta a Persoanei. Conducerea Primariei sustine ca in perioada care urmeaza nu se va recurge la "smecherii" pentru cresterea artificala a veniturilor angajatilor, oricat de grea ar fi situatia pentru acestia.

,,Nu pot nici sa indemn la greva, nici sa opresc greva"
In unele localitati, Consiliile Locale au trecut la votatea de urgenta a unor proiecte menite sa creasca salariile angajatilor cu 25%, asa incat acestea sa ramana, practic, pe loc dupa reducerea cu 25% a veniturilor anuntata de Guvern. Tudor Pendiuc, primarul municipiului Pitesti, ne-a declarat ca, desi situatia angajatilor este una grea in conditiile crizei, nu se va recurge la astfel de artificii, mai ales ca prefectii au ordin sa atace hotarari de acest tip in instantele de contencios administrativ. „A fost o greva desfasurata la Primaria Pitesti in conditiile legii. Eu nu pot nici intampina, nici incuraja asemenea actiuni. A fost o actiune de solidaritate. Nu vom recurge insa la fel de fel de artificii pentru a creste salariile, si asta deoarece nu avem baza legala. stim si de recomandarea premierului privind atacarea in contencios a unor asemenea hotarari, asa ca vom cauta sa ne  descurcam in conditiile date", ne-a declarat Tudor Pendiuc.
OAMENII DE AFACERI DIN ARGES VIN CU PROPUNERI DE COMPLETARE A MEMORANDUMULUI CU FMI
Referitor la Memorandumul dintre Guvernul Romaniei si Fondul Monetar International prin care se prezinta masurile propuse pentru scaderea deficitului bugetar si iesirea din criza, Consiliul National al intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) si Federatia Patronala a IMM-urilor din Judetul Arges (FPIMM Arges) sustine pozitia Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania, la care anexam urmatoarele masuri:

1.Plata integrala a arieratelor bugetare in termen de maxim 45 zile de la data semnarii Memorandumului;

2.Concesionarea lucrarilor de infrastructura nationale, regionale si judetene (autostrazi, drumuri, aeroporturi, etc);

3.Accelerarea si cresterea absorbtiei fondurilor structurale, in principal prin introducerea unui sistem de evaluare si motivare a specialistilor din autoritatile de implementare, constand in acordarea de stimulente pe baza urmatoarelor trei criterii valorice, vizand rezultatele inregistrate de acestia in activitatile: de evaluare (cu acordarea de stimulente de 10%), contractare (cu acordarea de stimulente de 15%), alocare efectiva de sume (cu acordarea de stimulente de 75%);

4.Reducerea birocratiei fiscale la IMM-uri astfel:
»Societatile de tip micro, mici si mijlocii sa poata opta pentru plata unui impozit minim pe care sa il achite trimestrial fara nici o obligatie declarativa, regularizarea si declararea realizandu-se pe baza declaratiei 101, care se depune anual.

»Obligatiile sociale ale angajatului sa se calculeze si sa se declare cumulat intr-o singura cifra procentuala de 20%, la fel si cele ale angajatorului de 30%;

»Stimularea colectarilor la bugetul de stat in anii 2010- 2011, prin acordarea unei bonificatii fiscale de 1-5% la fiecare plata in termen;

»Plata obligatiilor bugetare ale societatilor comerciale sa se realizeze direct intr-o trezorerie unica nationala care sa reduca costurile de gestionare si functionare a trezoreriilor locale (inclusiv cladirile ocupate de acestea);

»Pentru orice achizitie de mijloace fixe in anii 2010 - 2011 sa se poata aplica amortizarea accelerata recunoscuta din punct de vedere fiscal (specifica acestei perioade, adica pentru mijloacele fixe cu durata de viata de peste 10 ani amortizarea accelerata sa  se faca in 3 ani, iar pentru cele sub 10 ani, amortizarea sa fie pe 1 an);

5.Implementarea unui program national de interzicerea desfasurarii de catre  bugetari si familiile acestora de activitati tangentionale private;

6.Atribuirea urgenta in sistem privat a spatiilor eliberate de institutiile bugetare ineficiente mediului privat educational (gradinite private, crese private, institutii de invatamant private), mediului privat social (camine pentru varstnici, centre de plasament, centre pentru tineri) si mediului privat din sanatate (cabinete medicale, medici de familie, medici de specialitate, etc.);

7.Completarea Ordonantei de Urgenta nr. 85/2008 privind stimularea investitiilor, aprobata prin Legea  nr. 78/2009 cu prevederi care sa asigure un cadru legal complet si transparent privind conditiile si masurile concrete de stimulare a investitiilor in Romania;

8.Amplificarea crearii de start-up-uri, prin adoptarea in regim de urgenta a Legii Starter, elaborata de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri;

9.Privatizarea sistemului de monitorizare si raportare catre Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Mediului si alte institutii si organe ale statului (colectarea declaratiilor, colectarea obligatiilor de plata si transferul lor catre beneficiar).

Consiliul National al IMM-urilor din Romania si Federatia Patronala a IMM-urilor din Arges considera ca Memorandumul cu FMI trebuie sa contina trei componente majore:

1.Program consistent de combatere a evaziunii fiscale focalizat pe zonele majore de evaziune;

2.Program de stimulare a investitiilor si relansare economica cu masuri legislative, institutionale si economice concrete;

3.Program de reducere a cheltuielilor bugetare la nivelul veniturilor sustenabile.

Aceste trei componente majore trebuie elaborate intr-o maniera concreta, cu stabilirea exacta pentru fiecare masura a responsabilitatilor, termenelor si cu estimarea efectelor economice (cresteri de venituri bugetare, reduceri de cheltuieli) si sociale (numarul de locuri de munca create sau desfiintate, numarul de firme infiintate sau desfiintate) ale fiecarei masuri.
CURIERUL ZILEI
ALTE șTIRI PE SCURT
În Argeș, a venit singura serie de bilete de tratament din aceastã varã
La sediul Casei Județene de Pensii Argeș s-a afișat repartiția biletelor de tratament balnear pentru seria 7, datele de plecare fiind  10, 11 și  12 iunie 2010. Lista poate fi consultatã și pe site-ul instituției, www.cjparges.ro. Pentru aceastã serie au fost repartizate 519 bilete, în urmãtoarele stațiuni: 1 Mai, Amara, Buziaș, Cãciulata, Cãlimãnești, Covasna, Eforie Nord, Eforie Sud, Felix, Geoagiu, Govora, Herculane, Mangalia, Olãnești, Pucioasa, Sîngeorz, Sinaia, Slãnic Prahova, Slãnic Moldova, Sovata, Techirghiol, Tușnad și Vatra Dornei. Este vorba de singura serie de bilete de tratament din aceastã varã, fiindcã în lunile iulie și august nu se vor acorda bilete de tratament prin Casa de Pensii. Aceastã mãsurã a fost luatã în iarnã, pentru a se limita cheltuielile. Pensionarii sînt nemulumiți, dar nu au ce face si trebuie sã se consoleze cu gîndul cã din septembrie se va relua seria de plecãri. Cei care vor sã plece la tratament în luna septembrie pot depune cereri cu 40 de zile înainte de luna solicitatã, adicã de la sfîrși-tul acestei luni. Biletele se vor mai  elibera pe  2, 3 și 7 iunie 2010. În data de 8 iunie se vor elibera biletele nevalorificate. Contribuția individualã a unui bilet de tratament este de 50% din cuantumul pensiei. Biletul de tratament se elibereazã personal titularului, pe baza actului de identitate. Acesta va avea asupra lui cuponul lunii mai 2010 și xerocopia biletului de trimitere de la medicul de familie. Avînd în vedere numãrul de bilete repartizat, nu existã posibilitatea informãrii telefonice a pensionarilor cãrora le-a fost repartizat bilet, astfel cã toți cei care au solicitat aceastã perioadã sînt rugați sã consulte repartiția la sediul instituției, pe site-ul Casei Județene de Pensii ori sã sune la numãrul de telefon 0248/222.394.
IMM-URILE CER ACțIUNI CONCRETE PENTRU RELANSAREA ECONOMICÃ
Prioritãți: reducerea birocrației, a poverii fiscale și interzicerea afacerilor cu statul ale familiilor bugetarilor
Pentru a marca Sãptãmîna Europeanã a IMM-urilor, înche¬iatã ieri, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), confederație patronalã reprezentativã la nivel național pentru IMM-uri, împreunã cu Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Corpul Experților Con¬¬tabili și al Contabililor Autorizați (CECCAR), a organi¬zat, zilele trecute, la Clubul Diplomatic, din București, Ziua În¬¬treprinzãtorilor 2010. La eveniment au participat reprezen¬tanți ai Guvernului, ai ministerelor, ai Consiliului Economic și Social, ai Comisiei Europene, ambasadelor, organizațiilor patronale și sindicale reprezentative la nivel național, alãturi de peste 200 de întreprinzãtori din întreaga țarã. 
„Cînd salariile s-au mãrit,  producția a scãzut"
Sãptãmîna IMM, campanie pan-europeanã de promovare a antreprenoriatului, aflatã la a doua ediție, a fost prilejul susținerii unor prezentãri privind politicile guvernamentale pentru îmbunãtãțirea mediului de afaceri, bunele practici europene și modele de succes din UE și România, în favoarea parteneriatelor performante de afaceri și a oportunitãților oferite de Programele Europene. Printre personalitãțile prezente s-au aflat ministrul Adriean Videanu, consilierul prezidențial Alexandrina Gãtej, șefa directoratului general Întreprinderi și Industrie al Comisiei Europene, Joanna Drake, președintele AIPPIMM, Ioan Haiduc, purtãtorul de cuvînt al Alianței Confederațiilor Patronale din România, Dan Matei Agathon, președintele CES, Florian Costache, ambasadorul Belgiei, și alți invitați de marcã. Dupã ce a evocat condițiile în care se desfãșoarã evenimentul în acest an de crizã, președintele CNIPMMR, prof. univ. dr Ovidiu Nicolescu, a precizat cã poziția Consiliului Național al IMM-urilor din România se armonizeazã cu a celorlalte confederații patronale din România, în vederea adoptãrii unor mãsuri urgente și necesare rezistenței la situația de fațã. „E imperios necesar sã renunțãm la o anomalie stridentã: de cîte ori s-au mãrit salariile  și pensiile, s-a realizat și scãderea fenomenului productiv", a declarat prof. Nicolescu.
„Tãierea cheltuielilor e doar una din componentele combaterii crizei"
Și Federația Patronalã a IMM-urilor din Argeș, alãturi de Consiliul Național al IMM-urilor din România, susține poziția Alianței Confederațiilor Patronale, la care anexeazã o serie întreagã de mãsuri pentru relansarea economiei. În viziunea patronatului, Memorandumul cu FMI trebuie sã conținã trei componente: un program consistent de combatere a evaziunii fiscale, focalizat pe zonele majore de evaziune: centrul vamal, petrol, pîine, tutun, alcool, servicii; stimularea investițiilor și sprijinirea relansãrii economice, prin mãsuri legislative și instituționale concrete; reducerea cheltuielilor bugetare la nivelul veniturilor sustenabile. „Cele trei componente majore trebuie elaborate în manierã concretã, cu stabilirea exactã a responsabilitãților și termenelor și estimîndu-se efectele economice (creșteri de venituri bugetare, reduceri de cheltuieli) și sociale (numãr de locuri de muncã create sau desființate, numãr de firme înființate sau desființate) pe fiecare mãsurã în parte", a declarat președintele FPIMM Argeș, Ion Glișcã.
Parteneriatele public-private nu au lege
Patronatul IMM-urilor reclamã și faptul cã nu existã pînã în prezent un act normativ care sã reglementeze parteneriatul public-privat, acestor proiecte aplicîndu-li-se legislația contractelor de concesiune de lucrãri și servicii, cu care ele sînt încã asimilate. La comisiile Senatului se aflã în lucru un proiect de lege privind parteneriatele, iar IMM-urile susțin necesitatea adoptãrii lui urgente, pentru a ajuta la dezvoltarea acestui domeniu. „Parteneriatele public-private prezintã numeroase avantaje: oferã soluții pentru finanțarea privatã a proiectelor publice, reduc costurile administrației centrale și locale, cresc eficiența proiectelor publice, prin folosirea know-how-ului și a managementului privat, reduc perioadele de implementare, oferã inovații tehnice și, în general, o calitate mai bunã a serviciilor. Nu în ultimul rînd, ele contribuie la absorbția mai bunã a fondurilor structurale europene. Derularea acestor proiecte trebuie,însã, monitorizatã atent, din cauza riscurilor. Autoritãțile au o experiențã redusã în acest domeniu și nu existã la nivel național o bazã de date a proiectelor derulate sau care ar putea fi derulate prin parteneriat public privat", explicã Ion Glișcã necesitatea completãrii legislației.
Finanțele vor penalitãți, patronii cer prelungirea termenelor
Recent, Ministerul Finanțelor a pregãtit un proiect de ordonanțã pentru modificarea Codului de Procedurã Fiscalã, cu scopul creșterii colectãrii restanțelor de la contribuabili. El înlocuiește, în cazul întîrzierilor, sistemul majorãrilor cu dobînzi și penalitãți, ca sancțiuni obligatorii în cazul neplãții obligațiilor fiscale la scadențã: pentru stingerea în termen de 30 de zile de la scadențã penalitãțile sînt zero; 5% pena¬li¬tãți de întîrziere pentru urmãtoa¬rele 60 de zile; 15% pe¬na¬litãți la stingerea obligațiilor dupã 60 zile; la creanțele administrate de orga¬nele fiscale ale autoritãților locale, majorãrile de întîrziere sînt de 2% pe luna de întîrziere.
Fațã de acest proiect, poziția Federației Patronale a IMM-urilor din Argeș, în calitate de organizație reprezentativã a IMM-urilor din Argeș, este urmãtoarea: FPIMM nu susține instituirea penalitãților de întîrziere, deoarece:  pentru IMM-uri nu sînt stabilite termene de platã spe¬ciale a obligațiilor bugetare și a con¬tri¬bu¬țiilor la bugetele de asigurãri so¬ciale (de sãnãtate, șomaj, pensii), ci termenele sînt aceleași ca la în¬tre¬¬prinderile mari: scurte și dificil de respectat, mai ales în condițiile ac¬cesului redus al IMM-urilor la sur¬se de finanțare și dificultãților din perioada crizei; dobînzile de în¬tîr¬ziere și penalitãțile sînt regle¬men¬¬ta¬te nediferențiat, iar comporta¬men¬tul fiscal nefraudulos e sancțio¬nat ca și cel fraudulos. Neplata o¬bliga¬țiilor declarate, dar neonorate din lipsa temporarã a lichiditãților, nu ar trebui penalizatã altfel decît cu adãugarea ratei inflației, cel mult a unei dobînzi la nivelul nor¬mal sta¬bilit de piațã; instituirea, în com¬pletarea dobînzilor de întîr¬ziere, a penalitãților de întîrziere pen¬tru creanțe bugetare de 5% și 15% re¬prezintã dublã sancționare a ace¬lorași fapte fiscale; penalitãțile de întîrziere încalcã și obiectivele cu¬prinse în nota de fundamentare a ordonanței, care urmãrește: „îm¬bu¬nãtãțirea rãspunsului în fața crizei în ceea ce privește colectarea arie¬ra¬telor", „renunțarea la componen¬ta sancționatorie din cuprinsul ma¬jo¬rãrilor de întîrziere și stabilirea u¬nui nivel al dobînzilor care sã nu constituie o cauzã de împovãrare fis¬calã a contribuabililor";insti¬tu¬¬i¬rea penalitãților încalcã și dis¬pozițiile din Constituție privind a¬șezarea justã a sarcinilor fiscale și instituirea impozitelor doar prin le¬ge, aplicatã cu începere din anul ur¬mãtor, și la cel puțin șase luni de la anunțarea lor.  „Pentru reducerea poverii IMM-urilor, ținînd cont de termenele de platã foarte scurte și greu de respectat, pentru achitarea obligațiilor bugetare și a contribuțiilor la bugetele de asigurãri sociale, avînd în vedere efectele crizei, solicitãm reglementarea pentru anii 2010 și 2011 a unor termene speciale de platã, care sã prelungeas-cã termenele actuale cu 60 de zile pentru microîntreprinderi și cu 30 de zile pentru întreprinderile mici și mijlocii. De asemenea, pentru stimularea achitãrii obligațiilor bugetare și a contribuțiilor la bugetele de asigurãri sociale, propunem ca, în perioada crizei, sã fie scutite de la plata majorãrilor de întîrziere IMM-urile care au înregistrat creanțe bugetare în 2009 și care vor achita debitele respective pînã la data de 1 iulie 2010", a mai declarat președintele FPIMM Argeș, care crede cã punerea în aplicare a mãsurilor amintite va avea efecte pozitive rapide, în direcția stimulãrii creșterii economice și a menținerii și creãrii de noi locuri de muncã.
Propunerile patronatului pentru stimularea economiei:
1. Plata integralã a arieratelor bugetare, în cel mult 45 de zile de la sem¬na¬rea Me¬mo¬randumului cu FMI
2. Concesionarea lucrãrilor de infras¬truc¬¬turã naționale și locale (autostrãzi, dru¬muri etc.), preluîndu-se experiența în domeniu a altor țãri
3. Accelerarea absorbției fondurilor struc¬turale, prin introducerea unui sistem de eva¬luare și motivare a specialiștilor din auto¬ri¬tãțile de implementare. Aceștia sã primeascã stimulente repartizate pe trei criterii: privind rezultatele înregistrate în ac¬tivitãțile de eva¬luare (stimulente de 10%), de contractare (stimulente de 15%) și de alocare efectivã de bani (stim¬ulente de 75%)
4. Reducerea birocrației fiscale la IMM-uri: societãțile de tip micro, mici și mijlocii sã poatã opta pentru plata unui impozit minim, achitat trimestrial, fãrã altã obli¬gație de¬clarativã decît declarația 101, depusã anual; obligațiile sociale ale an¬gajatului sã declare cumulat într-o singurã cifrã procentualã de 20%, la fel cele ale an¬gajatorului, de 30%; stimularea colec¬t㬬rilor la buget prin acor¬darea unei bonifi¬cații de 1-5% la plata în ter¬men; plata o¬bligațiilor bugetare ale firmelor sã se facã într-o trezorerie unicã naționalã, eliminîn¬du-se costurile de funcționare a trezore¬riilor locale (inclusiv clãdirile ocupate de ele); pentru orice achiziție de mijloace fixe, sã se poatã aplica amortizarea acce¬leratã recunoscutã din punct de vedere fiscal (specificã perioadei de crizã, adicã pentru mijloacele fixe cu duratã de viațã de peste 10 ani, amortizarea acceleratã sã se facã în 3 ani, iar pentru cele sub 10 ani, amor¬tizarea sã fie pe 1 an)
5. Interzicerea la nivel național a des¬fãșurãrii de cãtre bugetari și familiile aces¬tora de activitãți tangențiale private
6. Atribuirea spațiilor eliberate de insti¬tuțiile bugetare ineficiente mediului privat edu¬cațional (instituții de învãțãmînt, grã-di¬nițe și creșe private), mediului privat so¬cial (cãmine pentru vîrstnici, centre de plasa¬ment, centre pentru tineri) și me¬diului privat din sãnãtate (cabinete me¬dicale, medici de familie, medici de spe¬cialitate)
7. Impulsionarea creãrii de noi firme, prin adoptarea urgentã a Legii Starter, ela¬borate de Ministerul Economiei
8. Privatizarea sistemului de moni¬to¬rizare și raportare cãtre Ministerul Fi¬nan¬țelor, Mi¬nisterul Mediului și alte ins¬tituții ale sta¬tului (colectarea declarațiilor, co¬lec¬tarea obliga¬țiilor de platã și transferul lor cãtre bene¬ficiar)
9. Completarea Ordonanței 85/2008 pri¬vind stimularea investițiilor, cu pre¬ve¬de¬ri ca¬re sã asigure cadrul legal mã¬surilor con¬crete de stimulare a investi¬țiilor.
REțEAUA DE MAGAZINE SUCCES DESCHIDE SUPERMARKET IN PITESTI
Rețeaua de magazine Succes deschide un nou magazin în Pitești, situat în cartierul Popa Șapcã, pe strada Sf. Vineri nr. 76, bl. 26 D, parter. Noul magazin din Pitești este primul din ju¬dețul Argeș, aparținînd rețelei Succes, care ajunge astfel la 126 de magazine și standuriangro, în șase județe din țarã.
Magazinul are o suprafațã de 280 mp, dispune de trei case de marcat, oferind clienților un flux foarte bun de vizitare a magazinului. Diversitatea mare de mãrfuri expuse, spațiile largi de prezentare și prețurile foarte mici sînt garanția unei alegeri perfecte pentru cumpãrãturile dvs. Magazinul Succes oferã o gamã de peste 2.000 de produse, incluzînd produse alimentare de bazã, cît și nealimentare tip 1 (detergenți, cosmetice, hranã pentru animale). De asemenea, dispune și de un raion fast-food cu preparate proaspete (pizza, pui la rotisor, salate și prãjituri). Vinurile vrac și raionul de legume - fructe sînt, de asemenea, aspecte importante ale preocupãrii noastre și probitãții ce caracterizeazã magazinele Succes.
ARGES EXPRES
DEZMATUL BUGETAR CONTINUA CU VOIOSIE
Gavrila Moise 

În limbajul lor sec, datele statistice ne lămuresc mult mai clar despre cum stăm noi ca ţară decât o face Emil Boc, şeful cabinetului. Aşa aflăm, bunăoară, că pe primele patru luni din acest an, în magazinele din România s-a vândut cu 10% mai puţină marfă decât în perioada similară din 2009. Prin urmare, s-a virat la buget în contul TVA cu peste un miliard lei mai puţin. Statistica spune mai departe că în primele patru luni ale acestui an firmele au realizat profituri cu aproape 5% mai mici, astfel că s-au plătit statului impozite cu 225 milioane mai puţin. Şi salariile au scăzut în această perioadă cu cca. 7%, astfel că impozitele adunate din această sursă sunt cu aproape 500 milioane mai mici decât anul trecut. Până şi din accizele de la ţigări şi benzină, statul a strâns mai puţini bani, cu toate că majorarea accizelor a provocat o creştere a preţurilor cu aproape 15%.
Toate acestea ne arată clar că economia românească se prăbuşeşte, iar declaraţiile preşedintelui şi ale premierului, cum că s-ar zări nişte semne de înviorare, ba din trimestrul doi, ba mai încolo, spre toamnă, nu sunt altceva decât minciuni. Adevărul gol-goluţ este că ne adâncim într-o criză pe care n-am provocat-o noi, dar căreia guvernanţii n-au ştiut să-i găsească soluţii. Sau mai degrabă, n-au vrut, pentru că 2008 şi 2009 au fost ani electorali, numai buni pentru pomeni, nicidecum pentru reforme dure în administraţie. Însă de la începutul anului avem un guvern nou, condus - e drept - de acelaşi Emil Boc, cu suficientă susţinere parlamentară şi cu sprijinul total al preşedintelui Băsescu. Nici în aceste condiţii n-a făcut nimic guvernul din ianuarie până în aprilie pentru stoparea crizei. Ba mai mult, în timp ce veniturile au scăzut, cheltuielile statului au crescut cu 3,5%, respectiv cu 2,2 miliarde de lei, astfel că în perioada la care ne referim, deficitul bugetar a ajuns la 12,1 miliarde de lei. Practic, cu veniturile de doar 52,6 miliarde de lei, guvernul a cheltuit 64,7 miliarde lei!
Pe ce-a cheltuit administraţia guvernamentală atâţia bani? Cel mai mult au crescut cheltuielile cu bunuri şi servicii, adică sumele alocate pentru diverse produse de care nu era neapărată nevoie. Aici ar intra, de exemplu, patinoarele şi sălile de sport construite cu nişte costuri exorbitante, dar şi alte "investiţii cu dedicaţie" către clientela politică. Ca să câştige preşedinţia şi guvernarea, PDL-ul a cheltuit o grămadă de bani primiţi de la prieteni. Ei trebuiau returnaţi, şi astfel se explică această explozie a cheltuielilor bugetare, dar este o iresponsabilitate a celor care ne conduc. Mai grav e că nici în al doisprezecelea ceas, guvernul nu se trezeşte şi în loc să-şi reducă cheltuielile de achiziţii (cum fac, de exemplu, bulgarii - 40%), a ales să taie din pensiile şi salariile oamenilor.
Am spus-o de atâtea ori în acest colţ de pagină, aparatul statului este extrem de stufos, birocratic şi corupt. Trebuia făcută curăţenie demult! Nu s-a făcut, de ce n-o face Emil Boc? De ce nu sunt daţi afară funcţionarii care taie frunză la câini? E mai simplu să ciupeşti din pensiile amărâţilor, decât să-i arunci în stradă pe cei care te-au ajutat să câştigi alegerile. Nici nu trebuie să ne mai uităm la alţii, avem destule exemple în ograda noastră. Un primar din zonă şi-a angajat nevasta, al meu de la Valea Danului - fata, alţii tot felul de rubedenii. Se dau bani consilierilor care fac parte din comisii de licitaţie. Licitaţii de altfel aranjate. Consilierii noştri din oraş aprobă un supliment de tăiere pentru salariaţii din primărie, le plătesc masteratele şi aşa mai departe, am putea continua exemplele.
Preşedintele Băsescu şi guvernul său n-au reuşit să oprească dezmăţul bugetar, dimpotrivă, lucrurile au luat o turnură nesimţită. Iar a tăia din pensiile oamenilor e cu adevărat genocid, dacă în acelaşi timp, prin tot felul de tertipuri, se umflă conturile celor apropiaţi Puterii. De orice culoare.

PRINCIPIUL LUI FARFURIDI: SA SE REVIZUIASCA, DAR SA NU SE SCHIMBE NIMIC!
Octavian Andronic 

Traian Băsescu a făcut din reformarea statului ideea principală a campaniei sale electorale. A desprins din context partea cea mai tentantă pentru un public excedat de ineficienţa şi excesele unui Parlament greoi şi împănat cu neaveniţi: aceea de a se reduce numărul de Camere, de la două la una, iar totalul aleşilor la doar 300! Demersul a prins şi rezultatul referendumului i-a dat cale liberă de a se răfui, oficial de data aceasta, cu cei care-l suspendaseră din funcţie făcând din el un cap de serie original. Ca şi din colaboratorul său cel mai apropiat, Emil Boc, de asemenea cap de serie într-o viitoare listă de premieri disponibilizaţi prin moţiune de cenzură. Evident că principalul demers de reformare a statului a rămas, pentru cei doi, în toată această perioadă în care ţara a ars, modificarea Constituţiei pentru a face posibilă, peste 2 sau 6 ani, funcţionarea unui Parlament unicameral cu 300 deputaţi.
Cât de urgentă şi de presantă este această chestiune pe fondul unei crize galopante care calcă totul în picioare, s-a văzut odată cu decizia luată de guvernul lui Boc şi anunţată de preşedintele Băsescu, de a se contracara efectele acesteia tăindu-se din lefurile bugetare şi din pensii. Practic, de mai bine de un an şi jumătate de când ne confruntăm cu dificultăţile majore ale recesiunii mondiale aceasta este, practic, prima şi cea mai discutabilă măsură anticriză! Au mai fost câteva glume, de genul forfetarului şi a programelor "Prima casă" şi "Rabla", dar cu aşa ceva nu se poate lăuda decât un personaj cu lipsa de simţ al umorului precum Emil Boc.
Situaţia dificilă în care a ajuns statul - datorită erorilor cumulate ale tuturor guvernanţilor de până acum - făcea nu doar posibilă, dar absolut necesară o operaţiune radicală de reformare a acestuia. Statul român este o maşinărie învechită şi depăşită, care consumă mult, cu randament minim şi nu este capabil să funcţioneze la parametrii pe care îi implică condiţiile actuale. Ar fi fost cel mai bun prilej pentru un Traian Băsescu, sincer interesat de această problemă, să pună piciorul în prag şi să ceară o reformă drastică: simplificarea aparatului administrativ, eliminarea structurilor intermediare, eficientizarea aparatelor de supraveghere şi control, diminuarea drastică a numărului excesiv de funcţionari şi a instituţiilor parazitare. Prin aceasta s-ar fi realizat, implicit, economiile care să micşoreze povara asupra bugetului. În locul acestor operaţiuni, tandemul Băsescu-Boc a preferat o operaţiune cosmetică, prin care se transferă responsabilitatea rezolvării în spinarea întregii populaţii. Vom plăti, solidar, doar pentru greşelile unora.
De ce? Mai simplu decât se poate imagina: o reformare autentică s-ar fi repercutat în primul rând asupra clasei politice şi administrative clientelare. PDL-ul ar fi trebuit să-şi devoreze "copiii" puşi în funcţii de pe care pot organiza şi dirija colectarea de fonduri pentru plata datoriilor electorale şi pentru consolidarea bugetului partidului. Status-quo-ul rezolvă problemele păturii căţărate la putere care a acaparat toate robinetele prin care se scurge risipa benefică pentru buzunarele celor angrenaţi în procesul acesta metodic de spoliere a unui stat păgubos şi incompetent.
Preşedintele, premierul, miniştrii, toată droaia de potentaţi sunt de acord să se revizuiască orice, cu condiţia să nu se schimbe nimic din ceea ce le permite lor - sau altora care ar fi în locul lor - să prospere pe seama falimentului statului. Şi al populaţiei naive...

ANL-URI REFUZATE DE CHIRIAŞI

Zilele trecute, încă o locuinţă din blocurile ANL şi-a găsit un nou chiriaş, după ce persoanele care stăteau înainte în apartamentul respectiv au renunţat la acesta. "Locuinţa respectivă a fost redistribuită unei alte familii care îşi depusese dosarul în 2004. Din păcate, au refuzat locuinţa în ANL-uri şi am fost nevoiţi să o dăm altcuiva. A devenit chiriaşă o altă familie, care are şi un copil minor. Oamenii au intrat în posesia cheilor la şedinţa de consiliu şi au fost foarte bucuroşi când au aflat că vor avea unde să locuiască, cu chirie, bineînţeles. Aceştia ne-au spus că nu mai sperau să obţină un loc în blocurile ANL, deşi îşi depuseseră dosarul din 2004", a declarat Mariana Moise, şefa Biroului de Asistenţă Socială şi Autoritate Tutelară. Aceasta a precizat că redistribuirea locuinţei s-a făcut conform vechiului sistem. "Chiriaşii nu trebuie să deţină nicio locuinţă în proprietate, să nu aibă peste 35 ani şi să lucreze în municipiul Curtea de Argeş. Oricum, noi înregistrăm zilnic cereri din partea persoanelor care doresc să obţină o locuinţă în aceste imobile, dar mai avem şi zeci de dosare rămase din anul 2004. Din păcate, nu avem înregistrate cereri pentru achiziţionarea acestor locuinţe. Se pare că majoritatea chiriaşilor consideră că preţurile sunt mari, ei nu dispun de aceşti bani, iar băncile nu mai acordă prea uşor credite", a încheiat Mariana Moise.

PRIMARUL SAVA CONTINUA LUPTA PENTRU FONDURI

Ieri, primarul din Albeştii de Argeş a fost la Bucureşti, unde depusese cu câteva zile înainte la Ministerul Dezvoltării un proiect de infrastructură rurală, prin care viza asfaltarea a 10 km de drum în zona satului Pământeni. Faptul că este un adevărat campion al atragerii fondurilor pentru investiţii pare să-l motiveze suplimentar pe Vasile Sava. Curând, acesta va lansa licitaţia de execuţie pentru reabilitarea şcolii de la Brăteşti, proiect în valoare de 500.000 euro. Lucrările pentru reţeaua de alimentare cu gaze a comunei au intrat în fază finală. Din lungimea totală de 35 km, au mai rămas de executat 0,7 km. "Aşteptăm să primim cota de gaze de la DISTRIGAZ, aşa că nu pot spune cu exactitate când locuitorii comunei noastre vor avea la dispoziţie această utilitate", a declarat primarul.

INTERES ARGESEAN

ALOFM SUBVENŢIONEAZĂ FIRMELE CARE ANGAJEAZĂ ABSOLVENŢI

Firmele care angajează absolvenţi vor primi subvenţii de la Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ALOFM) din Curtea de Argeş. Subvenţiile se acordă diferit în funcţie de forma de învăţământ absolvită. „Firmele care angajează absolvenţi vor primi subvenţii. Astfel, pentru absolvenţii care au studii inferioare liceului, subvenţia va fi de 500 de lei, pentru tinerii cu liceu subvenţia va fi de 600 de lei, iar pentru absolvenţii cu facultate subvenţia va fi de 750 de lei. Toate aceste subvenţii se acordă în conformitate cu anumite condiţii", ne-au explicat reprezentanţii ALOFM.
De asemenea, în această perioadă, argeşenii care doresc să se înscrie la un curs de calificare pot depune dosarul de înscriere la sediul ALOFM. „Vom începe patru cursuri în această lună. Cei care vor să se înscrie trebuie să ştie că mai avem 12 locuri disponibile pentru cursul de operator calculator, care va începe pe 18 iunie, şi câte cinci locuri libere la cursurile de bucătar, ospătar şi coafor. Cursurile pentru meseriile de ospătar şi coafor vor începe pe 25 iunie, iar cursul de bucătar va începe pe 16 iunie. Toate cursurile au o durată de 6 luni şi sunt ultimele din acest an pentru respectivele meserii", ne-au spus reprezentanţii ALOFM.