Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 2 februarie

PRESA

2 februarie

Fulga cere funcţii de la Vadim

Marian Fulga, preşedintele PRM Argeş, a declarat că alegerile europarlamentare din acest an pot reprezenta o şansă importantă pentru partidul său de a se redresa. Fulga a spus însă că acest lucru nu se poate întâmpla dacă şeful partidului, Corneliu Vadim Tudor, nu va apela şi la experienţa altor li-deri din teritoriu, nu doar a celor care „îl înconjoară la Bucureşti". „Voi milita ca cel puţin 3 argeşeni să fie cooptaţi în Biroul Executiv al PRM la nivel naţional. Trebuie să se mai lase Bucureştiul deoparte şi să fie cooptaţi la nivel central şi oameni care pot să ajute partidul în alegerile europarlamentare şi la alegerile prezidenţiale. Fără Corneliu Vadim Tudor partidul s-ar prăbuşi, dar trebuie ca preşedintele partidului nostru să îşi apropie şi oameni care să îl ajute în acţiunile electorale din acest an.", a declarat Marian Fulga.  

S-au înmulţit milogii care cer funcţii de conducere
Persoanele din PD-L Argeş nominalizate de partid pentru şefia unor servicii deconcentrate, dar şi cele despre care se ştie că urmează să fie nominalizate, precum şi liderii formaţiunii, sunt asaltaţi de indivizi care vor funcţii în administraţia guvernamentală a judeţului. „M-am trezit la mine, la birou, cu oameni pe care niciodată nu i-am văzut la partid. Unii mi-au spus că au făcut campanie electorală pentru PD-L, dându-mi de înţeles că merită şi ei o răsplată.", ne-a declarat un pedelist. Un altul ne-a mărturisit că primeşte numeroase apeluri telefonice de la indivizi de care nu auzise niciodată şi care l-au rugat să-i aibă în vedere pentru câte o funcţie: „M-au sunat oameni de care n-am auzit în viaţa mea! Am început să nu mai răspund dacă nu cunosc numărul. De silă!". Indivizii sună nu doar pentru funcţii. Unii dintre ei lucrează în instituţii subordonate serviciilor deconcentrate şi vor să se „gudure" pe lângă viitori directori, încercând să le câştige bunăvoinţa. „Vor să ne gâdile urechile.", ne-a mărtu-risit unul dintre democrat-li-beralii care primesc astfel de apeluri telefonice.

Valeca susţine instituirea unei taxe de poluare prin lege

 Şerban Valeca, senator de Mioveni al PSD Argeş, a declarat că Guvernul PSD-PD-L va lua cât de curând în discuţie modificarea taxei auto (de poluare) de care sindicaliştii de la Dacia ţin cu dinţii. Valeca a spus că trebuie găsită o formulă care să sprijine producţia internă, dar care să fie stabilă pentru o perioadă mai mare de timp. Senatorul a declarat, în acest context, că Guvernul va fi mult mai atent şi nu va apela, ca până acum, la o ordonanţă de urgenţă, ci la o lege. „Taxa trebuie să fie aprobată în Parlament şi să fie în comun acord cu normele europene. Astfel, vor fi evitate toate discuţiile. Aşa ceva se poate face doar prin lege, nu prin ordonanţă de urgenţă.", a declarat Valeca.

Aleşii PSD din Argeş vor trebui să prezinte anual raport de activitate!

Vremurile în care parlamentarii de Argeş ai PSD stăteau liniştiţi în banca de la Parlament par să fi apus. În week-end a avut loc la Sinaia reuniunea grupurilor parlamentare ale PSD, eveniment la care au fost prezenţi şi cei 7 parlamenari de Argeş ai partidului. Cu această ocazie Mircea Geoană, preşedintele partidului, a anunţat că fiecare ales al PSD va trebui să prezinte anual un raport de activitate.
Prezenţa la control
În raportul pe care parlamentarii PSD vor trebui să îl prezinte atât conducerii partidului, cât şi cetăţenilor din colegiul în care au fost aleşi, se va pune accentul pe 4 factori: activitatea în teritoriu, prezenţa la şedinţele din Parlament, contribuţia la activitatea partidului în plen şi răspunsurile pe care aleşii le dau cetăţenilor la pro-blemele pe care aceştia le ridică. Până acum nu a existat un asemenea raport, însă Geoană a spus că astfel se va mări gradul de responsabilizare a aleşilor. După şedinţele de partid pesediştii au chefuit la un restaurant din Sinaia, cu taraf şi muzică lăutărească, ţinta preferată a glumelor şi „dedicaţiilor" (de război) fiind preşedintele României, Traian Băsescu.

Noi nominalizări de directori la PD-L Argeş, săptămâna viitoare

La începutul săptămânii viitoare, PD-L Argeş va face noi nominalizări pentru funcţiile de directori de servicii deconcentrate. Este posibil ca atunci să fie nominalizate propunerile partidului pentru şefia tuturor instituţiilor care le-au revenit democrat-liberalilor la negocierile cu pesediştii. Sunt vizate în special Direcţia Finanţelor, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Direcţia Sanitar-Veterinară, Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, Vama Piteşti, Garda de Mediu şi Agenţia de Mediu. Amintim că, deocamdată, PD-L Argeş şi-a nomina-lizat doar 6 viitori directori: Ştefan Ciocănel (Casa de Asigurări de Sănătate), Gheorghe Davidescu (Direcţia Silvică), Dorin Voicu (Registrul Auto Român), Marius Jurubiţă (Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală), Sergiu Băjan (Inspectoratul de Stat în Construcţii) şi Bogdan Badea (Direcţia pentru Tineret).

Pesediştii ţin la secret numele noilor directori

Nicolescu încearcă să prevină o păruială generală în PSD Argeş:
» Şeful PSD Argeş le-a impus colegilor de partid să nu mai divulge niciun nume presei
Social-democraţii se vor reuni săptămâna viitoare într-o şedinţă specială a Biroului Permanent Judeţean pentru a stabili lista de propuneri pentru ocuparea celor 19 funcţii de conducere la instituţiile deconcentrate care au revenit PSD-ului în urma negocierilor cu PD-L. Deputatul Radu Vasilică, vicepreşedinte al PSD Argeş, a declarat ieri că nu a fost încă stabilit niciun nume şi că săptămâna viitoare va avea loc o analiză, fiecare organizaţie locală urmând să facă propuneri! La rândul său, secretarul executiv al PSD Argeş Florin Tecău ne-a declarat, de asemenea, că nu au fost făcute nominalizări, acestea urmând să fie fina-lizate săptămâna viitoare. De fapt, anumite nume au fost vehiculate în partid, însă nimeni nu vrea să vorbească despre ele, toţi temându-se de Constantin Nicolescu, preşedintele filialei!
Mulţi doritori
Surse din cadrul PSD Argeş ne-au declarat că la fiecare şedinţă şeful PSD Argeş Constantin Nicolescu le cere participanţilor să nu divulge nume de posibili directori pentru a nu stârni o reacţie de nemulţumire din partea unor oameni care vor funcţii şi chiar a unor organizaţii locale! „Sincer, sunt atât de mulţi doritori de funcţii, încât nimic nu a fost bătut în cuie. Sunt şi multe orgolii... Oricum, domnul Nicolescu ne-a cerut să nu spunem nimic pentru a nu încăiera oamenii... Ne-a spus că dacă vede vreun nume prin presă ia măsuri dure cu toată lumea!", ne-a declarat sursa citată. Conform aceleiaşi surse, sunt peste 50 de persoane în PSD interesate să obţină funcţii de conducere la instituţiile deconcentrate, fiecare având susţinerea uneia sau alteia din „bisericuţele" din partid.

Radu Vasilică recunoaşte că ruperea alianţei PSD-PD-L este posibilă

În ultima vreme se vorbeşte din ce în ce mai intens de posibilitatea ca PSD să iasă de la guvernarea cu PD-L chiar după alegerile europarlamentare din acest an! Neînţelegerile cu PD-L ar porni de la discuţiile privind bugetul de stat pentru anul în curs. Deputatul de ştefăneşti al PSD Argeş Radu Vasilică a recunoscut ieri că există posibilitatea ca relaţiile dintre PSD şi PD-L să se rupă. „Când te căsătoreşti, nu te căsătoreşti cu gândul că vei divorţa! Aşa am făcut şi noi când am intrat în alianţă cu PD-L. Dar asta nu înseamnă că nu se poate ajunge şi la divorţ.", a spus Vasilică. La rândul său, senatorul de Mioveni al PSD Argeş şerban Valeca a declarat ieri că cea mai importantă preocupare a PSD în cadrul coaliţiei de guvernare cu PD-L este „păstrarea identităţii partidului", de aici apărând şi unele probleme.

Postelnicescu vrea să vină la Piteşti, ca director tehnic, la Direcţia Apelor

Ieri a primit ordinul de demitere din funcţie
Liberalul Marius Postelnicescu a primit joi ordinul de demitere din funcţia de director gene-ral al Administraţiei Naţionale Apele Române. Acesta a fost numit în urmă cu patru ani, odată cu ajungerea la guvernare a partidului PNL. În locul liberalului a fost numit joi Vasile Pintilie, din Vrancea, un fost director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Vrancea. Postelnicescu se va întâlni săptămâna viitoare pentru a întocmi procesul de predare - primire, cu noul director, şi pentru a discuta despre posibilitatea unei noi funcţii. „Mă voi gândi în acest week-end unde este cel mai bine pentru mine să rămân, la Piteşti sau la Bucureşti, în Administraţie. Aş vrea să vin la Piteşti, aproape de familie şi de partid, ca director tehnic, pe unul dintre cele două posturi, însă voi lua în calcul şi propunerile de la Bucureşti.", a declarat Marius Postelnicescu.

Cristian Libertatu se va înscrie în PD-L

Acesta a demisionat din PNL la sfârşitul anului trecut

Cristian Libertatu se va înscrie în PD-L, trecerea lui la democrat-liberali fiind doar o chestiune de zile. La finele anului trecut, după un conflict dur cu preşedintele liberal Adrian Miuţescu, Libertatu a demisionat din PNL, demisie pe care el şi partidul au ţinut-o, însă, la „secret". În prezent, el nu mai este membru al niciunei formaţiuni politice. Odată înscris în PD-L Argeş, Libertatu, care este bun amic cu preşedintele acestui partid, Cristian Boureanu, va fi nominalizat de către Partidul Democrat-Liberal pentru şefia Oficiului Judeţean al Inspectoratului pentru Protecţia Consumatorilor. Practic, el va reveni în funcţia pe care a ocupat-o până la promovarea lui, pe vremea guvernării PNL, la conducerea Inspectoratului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Argeş (care cuprinde judeţele Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu şi Teleorman). Cristian Libertatu îi va lua locul Magdei Tofan, din partea PNL, promovată chiar de el pe această funcţie. Precizăm că, în urma negocierilor locale dintre PSD şi PD-L, social-democraţii şi-au „adjudecat" Inspectoratul Regional, iar democrat-liberalii, Oficiul Argeş pentru Protecţia Consumatorilor.

CURIERUL ZILEI

Adio vacanta parlamentara

Legislativul ales pe 30 noiembrie anul trecut a spus ieri adio vacanţei parlamentare. Începînd de astãzi, deputaţii şi senatorii vor merge la lucru, fiind convocaţi în şedinţã ordinarã, la ora 14.00. Teoretic, ei vor munci în interesul alegãtorilor. Practic, nu ne-ar mira sã vedem şi printre noii aleşi destule feţe somnoroase şi complet absente.  Ca şi în anii precedenţi, majoritatea vor vota, probabil, în plen, fãrã sã ştie în  ce constau proiectele a cãror dezbatere se face de obicei în cadrul comisiilor  de specialitate. Dar, dacã interesul partidului o va cere, mãcar atunci pot face act de prezenţã. Sã revedem, însã, pe cine vom ţine sub monitorizare în acest mandat parlamentar, dar şi comisiile de specialitate în care vor activa aleşii de Argeş. 
Georgescu  a rãmas  la Silviculturã
Filip Georgescu, deputat PSD, specializat în silviculturã atît prin educaţia academicã, dar şi din perspectiva experienţei profesionale (director general al Regiei Autonome a Pãdurilor, 2001-2003), este şi în acest mandat membru al unei comisii de profil: comisia de agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã şi servicii specifice. În aceastã comisie se dezbat proiecte legate de programe în domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic, probleme specifice ale privatizãrii în agriculturã, gospodãrirea fondului funciar. Pînã în mandatul trecut, l-a avut coleg de comisie pe Constantin Tãmagã. De cînd cu alegerea acestuia în funcţia de senator, Filip Georgescu va fi nevoit sã se descurce fãrã un partener din Argeş. Se va descurca, însã, foarte bine.

Gerea, în comisia economicã
Andrei Gerea, deputat PNL, de formaţie economist, numãrã în palmaresul profesional cel puţin cinci poziţii de lider la diferite sucursale bancare. În acest mandat, este membru al comisiei economice, de reformã şi privatizare. Din domeniile specifice fac parte prognoza economicã, mijloace şi instituţii specifice ale economiei de piaţã, privatizarea, activitatea economicã a Fondului Proprietãţii de Stat şi a Fondurilor Proprietãţii Private, a regiilor autonome şi a societãţilor comerciale cu capital integral de stat sau mixt, importul şi exportul de capital, alte probleme privind strategia dezvoltãrii economice şi politica reformei. Domenii serioase, nu glumã!

Drãghici, la Buget
Mircea Drãghici, deputat PSD, de calificare subinginer, are un CV extrem de bogat. Se pare, cã, dupã terminarea Institutului Politehnic, a fost ceva mai inspirat, continuînd sã se specializeze. Din biografia sa, e clar cã îi place administraţia. De altfel, a fost şi subprefect în perioada 2001-2004. Nu le are foarte bine cu limbile strãine, dar a prins loc într-o comisie extrem de importantã: comisia pentru buget, finanţe şi bãnci. Aici se va ocupa de bugetul de stat şi execuţia bugetarã, politica financiarã, sistemul de impozite şi taxe, asigurãri şi reasigurãri, bursa de valori şi efecte, împrumuturi externe ale statului sau garantate de stat, investiţii realizate din credite bugetare.

Boureanu, vicelider  la Industrii
Cristian Boureanu, deputat PD-L, este absolvent ASE şi investitor privat în companii diferite, acoperind segmente de piaţã diverse, precum comerţ, construcţii, consultanţã economicã. Odatã cu instalarea Guvernului Boc, i-a revenit şi funcţia de vicelider al comisiei pentru industrii şi servicii, pe care şi-a pierdut-o în septembrie 2006. Aceastã comisie se ocupã cu telecomunicaţiile, comerţ (interior şi exterior), turism, protecţia consumatorilor, bursele de mãrfuri industriale şi servicii, strategii de investiţii, standarde şi mãrci, protecţia investiţiilor şi a mãrcilor.

Buta, în Administraţie
Sorin Buta este deputat PD-L. Deşi are la bazã meseria de inginer în construcţii, democrat-liberalul se poate lãuda cu experienţã destul de mare în administraţie. Acesta a fost, în perioada 1996 - 2000, primar de Cîmpulung, iar, între 2004 - 2008, viceprimar în cadrul aceleiaşi primãrii. Ca urmare, comisia parlamentarã pentru administraţie publicã, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic nici cã putea sã fie mai potrivitã pentru domnia-sa. În cadrul comisiei, se vor aborda domenii precum autonomia localã, reforme administrative, organizarea administrativ-teritorialã, statutul funcţionarului public, sisteme urbane, reţele urbane şi rurale, finanţele publice locale, sisteme ecologice şi echilibru ecologic, amenajarea teritoriului, construcţii. Sorin Buta va fi coleg cu fostul viceprimar al Capitalei, liberalul Ludovic Orban.

Burnei, secretar  la Sãnãtate
Ion Burnei, deputat PSD, este în prezent secretar al comisiei pentru sãnãtate şi familie. Şi în mandatele precedente (2000 -2004, 2007 - 2008) a fost secretarul, respectiv membrul aceleiaşi comisii, pe social-democrat recomandîndu-l pregãtirea sa profesionalã - absolvent al Facultãţii de Farmacie Carol Davila, Bucureşti. Ca şi experienţã, Ion Burnei a deţinut funcţia de farmacist-şef în cadrul Oficiului Farmaceutic Argeş (1974-1995), dar şi de director al Centrului de Diagnostic şi Tratament Piteşti (1995-1997). Domeniile de activitate ale comisiei sînt ocrotirea sãnãtãţii populaţiei, asistenţã sanitarã, forme de organizare a reţelei sanitare, problemele sociale ale familiei, mamei şi copilului, bãtrînilor şi handicapaţilor, probleme demografice.

Pandele, coleg  cu Udrea, la Juridic
Sorin Pandele, deputat PD-L, este coleg de comisie cu Elena Udrea. Acesta activeazã în comisia juridicã, de disciplinã şi imunitãţi, unde poate schimba pãreri cu doamna ministru, dar şi în comisia de validare, unde este coleg cu Victor Ponta. Pandele este specializat în Drept Juridic, dar are şi un masterat în Administraţie Publicã. Pe planul experienţei profesionale, democrat-liberalul a menţionat în CV-ul sãu funcţia de director general la Salubritate 2000 SA Piteşti (2000-2001), dar şi pe cea de director
al Oficiului de Cadastru Argeş (2005 - martie 2008). De aceastã comisie se leagã domenii precum constituţionalitatea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative, reglementãri în domeniul dreptului civil, penal, contravenţional, procedurã civilã, penalã, administrativã, organizarea judecãtoreascã.

Duvãz  face Externele  cu Tãriceanu  şi Nãstase
Bogdan Niculescu Duvãz, deputat PSD, este vicepreşedinte al comisiei pentru regulament şi membru în comsia pentru politicã externã. Dacã ar fi sã ţinem cont de pregãtirea sa - absolvent al Institutului de Arhitecturã  Ion Mincu, Bucureşti (1977), ar trebui sã spunem cã prezenţa sa în cele douã comisii este complet nepotrivitã. Dacã, însã, ne uitãm la experienţa profesionalã (1990 iunie - 1991 septembrie, ministru al Tineretului şi Sportului; 1996 decembrie - 1998 martie, ministru pentru Relaţiile cu Parlamentul; 2004 iulie - decembrie, ministru delegat pentru Relaţiile cu partenerii sociali) şi  de mandatele anterioare de deputat, avem motive sã ne schimbãm optica. Duvãz este coleg în comisia de politicã externã cu Adrian Nãstase şi Cãlin Popescu Tãriceanu. Ca şi domenii de activitate, aceastã comisie se ocupã de avizarea tratatelor, convenţiilor şi altor instrumente internaţionale la care aderã România, audierea persoanelor propuse a fi numite în funcţia de ambasador al României în strãinãtate, în urma cãreia dã un aviz consultativ. În ceea ce priveşte comisia de regulament, activitãţile sînt mai mult tehnice. Ceea ce ne surprinde, însã, este faptul cã pe site-ul Camerei Deputaţilor, în dreptul acestuia, gãsim adresa din Tulcea a unui cabinet parlamentar, pe cînd, în prezentarea sa, se menţioneazã cã a fost ales în circumscripţia 3 Argeş, Colegiul uninominal Nr.7.

Pambuccian, specialist  în tehnologia informaţiei
Varujan Pambuccian, liderul Grupului parlamentar al minoritãţilor naţionale, a fost ales deputat în Circumscripţia electoralã Nr. 3, Colegiul uninominal Nr. 5. Acesta este membru în comisia pentru tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor. Pregãtirea sa profesionalã îl recomandã pentru comisia din care face parte (1984 - 1990 - Institutul pentru Tehnicã de Calcul Bucureşti; 1990 - Facultatea de Matematicã - Universitatea Bucureşti). Din domeniile de activitate ale comisiei, menţionãm tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, tehnologii avansate specifice domeniului, alinierea la reglementãrile, respectiv la standardele internaţionale, şi proprietatea intelectualã în domeniu.

Vasilicã,  la Învãţãmînt
Radu Vasilicã, deputat PSD, este membru în comisia pentru învãţãmînt, ştiinţã, tineret şi sport. Acesta a absolvit Facultatea de economie generalã, din cadrul ASE Bucureşti, fiind şi doctorand în Relaţii Internaţionale. În prezent, activeazã ca lector universitar la Universitatea din Piteşti. Ca funcţii publice, Radu Vasilicã a fost ales consilier judeţean în mandatul 2004 - 2008. Comisia din care face parte se ocupã de învãţãmîntul de toate formele şi gradele, cercetarea ştiinţificã, activitatea sportivã, problemele tineretului, protecţia proprietãţii intelectuale.

Tãmagã,  tot la Agriculturã
Constantin Tãmagã, senator PSD, activeazã în comisia pentru agriculturã, silviculturã şi dezvoltare ruralã. Social-democratul este doctor în Ştiinţe Agricole, dar şi absolvent al Facultãţii de Horticulturã Bucureşti. A urmat un curs de specializare în SUA, privind organizarea fermelor. Tãmagã a deţinut funcţia de director al Direcţiei Agricole Argeş mai mulţi ani (1982 - 2000), fiind prefect de Argeş în perioada 2000 - 2004 şi deputat în mandatul 2004 - 2008.

Valeca, la Apãrare
Şerban Constantin Valeca, senator PSD, este membru al comisiei pentru apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã. Acesta este specialist în inginerie nuclearã, absolvind Institutul Politehnic Bucureşti, dar şi diverse cursuri de specializare, la Viena şi în Japonia. Valeca a absolvit şi cursul de Conducere Strategicã în Domeniul Securitãţii Naţionale din cadrul Colegiului Naţional de Apãrare. În diferite perioade, a deţinut funcţii de demnitate publicã: 2000-2003, ministru delegat pentru Activitatea de Cercetare, şi în 2003 - 2004, preşedinte Agenţia Nuclearã. Valeca este coleg de comisie cu fostul ministru al Apãrãrii, Teodor Meleşcanu.
Cintezã, la Sãnãtate Publicã Mircea Cintezã, senator PD-L, face parte din comisia de sãnãtate publicã, absolvind Facultatea de Medicinã Bucureşti, promoţia 1975. Acesta activeazã ca medic primar boli interne şi cardiologie la Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti, avînd la activ încã un mandat de senator din legislatura trecutã.

Diaconu,  la Culturã
Mircea Diaconu, senator PNL, activeazã în comisia pentru culturã, artã şi mijloace de informare în masã. Mircea Diaconu a absolvit IATC Bucureşti, în prezent fiind director al Teatrului Nottara. Actorul are afişat pe site-ul de la Senat programul sãu de audienţe, pe care le ţine sãptãmînal, în Curtea de Argeş şi Cîmpulung.

Andreea Enescu

ARGESUL
Drăghici cere bani pentru spitalul din Curtea de Argeş
Deputatul P.S.D. Mircea Drăghici a înaintat o interpelare ministrului Sănătăţii, Ion Bazac (P.S.D.), solicitând fonduri pentru modernizarea Spitalului Municipal din Curtea de Argeş,
care deserveşte 90.000 de pacienţi din această zonă. „Cetăţenii veniţi în audienţe la cabinetul parlamentar s-au plâns de lipsa unui cardiolog şi a unui diabetolog, care să le uşureze suferinţa şi să le acorde tratamentul necesar. Din această cauză, mulţi pacienţi sunt nevoiţi să vină pentru tratament la Piteşti sau chiar să ajungă la Bucureşti, ceea ce înseamnă drumuri în plus, costuri suplimentare şi o distanţă care uneori poate fi fatală! Din păcate, unitatea nu a fost modernizată, funcţionând cu aceleaşi paturi şi dotări de acum 26 de ani. Principala problemă o reprezintă lipsa unei truse laparoscopice în secţia de chirurgie şi a instrumentarului medical de uz curent. Mai mult, în prezent a fost amenajat, conform normelor în vigoare, un compartiment de Urgenţe, dar acesta nu este operaţional, deoarece nu există aparatură. În acest compartiment ar trebui să muncească 5 medici, dar ei nu au urmat cursuri de specialitate pentru Urgenţe, din lipsa fondurilor", se precizează în documentul înaintat ministrului Bazac.

BITPRESS
Deputatul Draghici cere ministrului Sanatatii fonduri pentru spitalul de la Curtea de Arges
Avand in vedere situatia din sistemul sanitar, deputatul Mircea Draghici a realizat o interpelare privind finantarea si modernizarea Spitalului din Curtea de Arges, interpelare pe care a adresat-o ministrului Sanatatii, Ion Bazac. Draghici solicita fonduri pentru dotarea si modernizarea spitalului, dar si pentru realizarea de cursuri de specialitate a medicilor care lucreaza in acest spital.

„Spitalul Municipal din Curtea de Arges a luat fiinta in 1983 si deserveste 90.000 de pacienti, din care 40.000 din municipiul Curtea de Arges si restul din comunele invecinate. La inceput, unitatea medicala avea 450 de paturi, iar in prezent mai sunt functionale doar 275 de paturi. In cadrul spitalului exista sase sectii: Pediatrie, Boli Interne, Chirurgie, ATI, Ginecologie, Nou-nascuti si cinci compartimente: Cardiologie, Neurologie, Oncologie, ORL si Ortopedie.

In spital lucreaza 370 de angajati, dintre care 33 sunt medici. Cetatenii veniti in audiente la cabinetul parlamentar s-au plans de lipsa unui cardiolog si a unui diabetolog, care sa le usureze suferinta si sa le acorde tratamentul necesar. Din aceasta cauza, multi pacienti sunt nevoiti sa vina pentru tratament la Pitesti sau chiar sa ajunga la Bucuresti, ceea ce inseamna drumuri in plus, costuri suplimentare si o distanta care uneori poate fi fatala!
Din pacate, unitatea nu a fost modernizata, functionand cu aceleasi paturi si dotari de acum 26 de ani. Principala problema o reprezinta lipsa unei truse laparoscopice in sectia de chirurgie si a instrumentarului medical de uz curent. 

Mai mult, in prezent a fost amenajat conform normelor in vigoare, un compartiment de Urgente, dar acesta nu este operational, deoarece nu exista aparatura. In acest compartiment ar trebui sa munceasca 5 medici, dar acestia nu au urmat cursuri de specialitate pentru Urgente, din lipsa fondurilor.

Avand in vedere aceasta situatie, misiunea nobila a corpului medical, precum si interesul pe care l-ati aratat inca de la inceputul mandatului dumneavoastra pentru modernizarea serviciilor medicale din Romania, va solicit sprijinul pentru deblocarea unor fonduri in vederea dotarii acestei unitati medicale, in care isi pun sperantele 90000 de suflete" - aceasta este solicitarea inaintata de catre deputatul Mircea Draghici, ministrului Sanatatii.
ARGESEXPRES
Cabinetul deputatului Drăghici funcţionează
Cabinetul parlamentar al deputatului de Curtea de Argeş, Mircea Drăghici şi-a început activitatea cu publicul încă de joi, la o săptămână după inaugurare. Cetăţenii interesaţi să discute cu alesul lor pe teme care îi frământă pot s-o facă în fiecare zi de joi, între orele 12.00-14.00, când acesta are zi de audienţe.
ZIARUL PROFIT
Scandal cu scântei şi pierdere de credibilitate Proştii primăriei, şcoliţi pe banii noştri
Angajaţi ai Primăriei Curtea de Argeş au primit zeci de milioane de lei din banul public pentru studiile proprii
În orice companie privată sau instituţie de stat există angajaţi problemă sau aşa zişii angajaţi proşti. Nu că ar fi proşti în adevăratul sens al cuvântului  ci sunt acei angajaţi care fie cheltuiesc prea mult, fie merg în timpul serviciului la coafor sau la cumpărături, fie nu au pregătirea necesară pentru a ocupa acele posturi. Angajaţii proşti sunt angajaţii ineficienţi aşadar care nu dau randament. Ei bine dacă într-o campanie privată aceştia sunt înlăturaţi sau înlocuiţi cu alte persoane mai competente nu acelaşi lucru se poate spune în cazul instituţiilor de stat, acolo unde se preferă ineficienţa şi, mai mult, chiar li se plătesc din banul public studiile pentru a putea continua să lucreze.
20 de milioane din banul nostru pentru studiile fiecărui funcţionar
Acest lucru se întâmplă şi la Primăria Curtea de Argeş, unde din banii cetăţenilor sunt plătite studiile unor funcţionari publici. Probabil fără aceste studii ei nu ar putea ocupa acele funcţii iar pentru a evita întocmirea lor cu persoane mai competente s-a optat trimiterea lor la studii dar pe banii noştri.
Mergând pe firul unei informaţii din interiorul primăriei, reporterii PROFIT au aflat totul despre această afacere din care de câştigat au unii funcţionari publici iar de pierdut are bugetul local. Am aflat astfel că în 2008 s-au încheiat nişte contracte între Primăria Curtea de Argeş şi câţiva angajaţi prin care primăria se obliga să suporte studiile (cursuri de masterat la o universitate privată) unor funcţionari. Directorul economic al primăriei, ec. Gheorghe Florescu a încercat să pună piciorul în prag dar angajaţii respectivi au făcut tărăboi. „Practic primăria, din banii contribuabililor a plătit şcolarizarea angajaţilor", a spus sec şi revoltat Gheorghe Florescu.
Directorul economic încearcă să stopeze cheltuirea banilor
Acelaşi Gheorghe Florescu ne-a informat că prima tranşă de câte 10 milioane lei s-a plătit deja şi ar urma plata celei de-a doua tranşe în valoare tot de 10 milioane lei. „Risipa aceasta de bani nejustificată a fost oprită momentan şi datorită HG 1066/2008 care clarifică modalitatea de perfecţionare profesională a funcţionarilor. Cum aceasta nu spunea că trebuie să le plătim din banul public banii necesari am decis să blochez plata sumelor", a declarat pentru PROFIT, Gheorghe Florescu. Acesta a mai adăugat că deja cei care mai aveau bani de primit fac scandal mare în primărie. „Poate să facă superscandal ! Cu banul public nu ne jucăm şi nu plătim studii" a conchis acesta.  Deşi li s-a cerut să vină cu un aviz de legalitate sau cu o hotărâre a CL funcţionarii au refuzat acest lucru. Oare de ce? Că e mai uşor să te şcoleşti pe banii cetăţenilor ? Iată alăturat o listă pusă la dispoziţie de Primăria Curtea de Argeş cu cîţiva dintre cei care îşi fac studiile pe banii cetăţenilor.
Mizeria, lipsa medicilor şi a medicamentelor transformă spitalul municipal într-o unitate fără credibilitate
Un lucru este sigur, în România spitalele sunt nişte cluburi de viruşi. Şi la Curtea de Argeş Spitalul Municipal este situat în aceeaşi clasă, clasa mizeriilor. În ciuda unor lucrări de reabilitare făcute totuşi în ultima perioadă, a unor fonduri alocate de consiliul local pentru unitate spitalicească din municipiu, pacienţii încă se plâng de condiţii mizere, de faptul că trebuie să-şi cumpere medicamente pentru tratament şi că de foarte multe ori comportamentul personalului medical lasă de dorit.
 Oamenii internaţi sunt nevoiţi de fiecare dată să plătească medicamentele cu care sunt trataţi şi nu numai sunt obligaţi să suporte comportamentul grosolan al angajaţilor spitalului. „Condiţiile care sunt oferite în spitalul acesta sunt mizere. Nu cred că se poate să te faci bine, pentru că pe unde mergi dai de ceva viruşi", este de părere Ion P., un bărbat de 50 de ani internat în spital. Pe lângă Ion se mai află şi alţi bolnavi care sunt de părere că decât să te internezi în spital mai bine stai acasă. „Nu sunt condiţiile care sunt în spitalele mai mari, poate că nu au şi ei bani să facă toate de care au nevoie. Dar măcar să încerce să ofere cât de cât ceea ce are omul nevoie. Pe pereţi sunt păienjeni, iar în toalete gândaci. Un duş unde să te speli şi tu nu ai, trebuie să te duci acasă ca să te poţi şi tu spăla", e revoltat acelaşi pacient.
Unul dintre bărbaţii prezenţi la conversaţie este Gheorghe Pop care este de părere că ar trebui ca măcar să curgă apă curată la robinet: „Domnul Bolovan nu ştiu ce apă dă el, dar apa de este în spital este groaznică, mergem la alimentară ca să ne cumpărăm apă de băut. Mâncarea de este aici la cantină mie nu îmi place şi prefer să îmi aduc de acasă, vine nevasta şi îmi aduce în fiecare zi câte un borcan de mâncare".
Prin curtea spitalul oamenii care sunt internaţi ies să se plimbe. Elena Bârlă este o femeie de 34 ani care a fost internată pentru o infecţie din organism: „Eu de când sunt internată am cheltuit salariul pe două luni nu ştiu cât o să mai am să dau bani doar pentru că îmi face o injecţie. Am cumpărat de la farmacie toate medicamentele cu care sunt tratată. Nu mi s-a dat nici măcar un calmant", spune femeia nervoasă. De comportamentul asistenţilor sau al medicilor este nemulţumită şi Doina. „Eu sunt aici în vizită la fata mea care a născut, dar nu am văzut şi eu pe cineva din personalul spitalului care să se comporte frumos. După ce că te mai şi bruschează mai vor şi bani. Dacă nu le dai nici nu se uită la tine", a spus aceasta.
Din spital, cu mâna în ghips iese un tânăr de 20 de ani. „Mi-am rupt mâna şi am stat cu ea ruptă cred că vreo 3 ore. Am fost la Urgenţe şi mi s-a spus că trebuie să mă duc să îmi cumpăr vată şi pansament de la farmacie că ei nu au. Parcă nici nu ar fi spital. Să îşi mai îmbunătăţească şi ei condiţiile", a spus Mihai Gavăr.
 Indiferent în ce secţie ajungi şi ce ai căuta, situaţia este generală la Curtea de Argeş care se confrunta, de ceva timp, cu o sărăcie lucie iar soluţiile nu prea sunt la îndemână. "Medicamentele? Le-am cumparat de la farmacie. Cred că nu au la spital din moment ce ne-au trimis să le cumpărăm. Trebuie să fac perfuzii", a povestit şi P. Ioan. "Păi ce mai găsesc ne dau de aici. Ce nu este cumpărăm. Dar nici compensate nu ne dau de la farmacie că nu au întodeauna. Ne permitem foarte greu. Mai ales că eu sunt de acolo, din vârful muntelui. Soţul are o pensie foarte mică iar eu nu am pensie. Şi bărbatul meu e paralizat şi tot în tratament. În bani vechi luăm amindoi cam un million şi şase, şapte sute. Nu ştiu dacă ne chiar ajunge de medicamente. Când le găsim compensate, ne ajunge dar când nu mai sunt, mai trebuie să şi renunţăm la ele. Le luăm mai rar şi mai trăim cum putem", declară, cu o nonşalanţă cutremurătoare, T. Rodica.
Deputatul Drăghici a început demersurile pentru atragerea de fonduri la spital
Conştient de problemele de la spital, pe care de altfel le-a cunoscut îndeaproape în campania electorală, deputatul Mircea Drăghici a făcut primele demersuri pentru încercarea de atragere de fonduri la Curtea de Argeş, în domeniul sanitar, printr-o interpelare făcută Ministrului Sănătăţii, Ion Bazac.
„Spitalul Municipal din Curtea de Argeş a luat fiinţă în 1983 şi deserveşte 90000 de pacienţi, din care 40000 din municipiul Curtea de Argeş şi restul din comunele învecinate.
La început, unitatea medicală avea 450 de paturi, iar în prezent mai sunt funcţionale doar 275 de paturi. În cadrul spitalului există şase secţii: Pediatrie, Boli Interne, Chirurgie, ATI, Ginecologie, Nou-născuţi şi cinci compartimente: Cardiologie, Neurologie, Oncologie, ORL şi Ortopedie.
Din cei 370 de angajaţi a spitalului, doar 33 sunt medici
În spital lucrează 370 de angajaţi, din care 33 sunt medici. Cetăţenii veniţi în audienţe la cabinetul parlamentar s-au plâns de lipsa unui cardiolog şi a unui diabetolog, care să le uşureze suferinţa şi să le acorde tratamentul necesar. Din această cauză, mulţi pacienţi sunt nevoiţi să vină pentru tratament la Piteşti sau chiar să ajungă la Bucureşti, ceea ce înseamnă drumuri în plus, costuri suplimentare şi o distanţă, care uneori poate fi fatală!
Din păcate, unitatea nu a fost modernizată, funcţionând cu aceleaşi paturi şi dotări de acum 26 de ani. Principala problemă o reprezintă lipsa unei truse laparoscopice în secţia de chirurgie şi a instrumentarului medical de uz curent. 
Mai mult, în prezent a fost amenajat conform normelor în vigoare, un compartiment de Urgenţe, dar acesta nu este operaţional, deoarece nu există aparatură. În acest compartiment ar trebui să muncească 5 medici, dar aceştia nu au urmat cursuri de specialitate pentru Urgenţe, din lipsa fondurilor.
Având în vedere această situaţie, misiunea nobilă a corpului medical, precum şi interesul pe care l-aţi arătat încă de la începutul mandatului dumneavoastră pentru modernizarea serviciilor medicale din România vă solicit sprijinul pentru deblocarea unor fonduri în vederea dotării acestei unităţi medicale, în care îşi pun speranţele 90000 de suflete."

Acrituri si muraturi
Cică fostul primar, Gheorghe Vinuţ, a fost zilele trecute la un  chef de seară. Asta, desigur, nu-i o noutate, dar acolo el ar fi lansat o bombă. „E foarte posibil să ajung şef la ITM sau la OPC sau la Mediu" ar fi spus el. La auzul acestor vorbe mesenii au rămas cu gura căscată iar mulţi dintre ei s-au şi oferit să-i fie fostului primar paharnic de bază. Dar, abil cum îl ştim, simţind că unii deja îşi făceau planuri de viitor, Vinuţ a mai dat o vorbă de duh „Şi de voi ajunge acolo, la una din cele trei instituţii de care vorbeam, pre mulţi am să popesc, o să dărâm şi ziduri şi oameni cu corectitudinea mea", ar fi afirmat acesta cu subînţeles. Ziduri şi oameni ? Hmmm, sigur la Boncea s-a referit. Dacă greşesc, să nu-mi mai ziceţi mie Tia Gospodina.
Prietenul lui Boureanu, consilierul PDL Gheorghe Alecsei are o mare pasiune: 6 din 49. Omul de afaceri joacă în fiecare duminică dimineaţă la Loto. Mai zilele trecute cică, la ieşirea dintr-o agenţie un cetăţean l-ar fi întrebat pe Alecsei de ce joacă la loto că doar are destui bani. Răspunsul a venit simplu: „Măi nene, joc să câştig un milion de euro. Cum ce fac cu banii ? Voi da salarii compensatorii unor funcţionari din primărie, numai să scap de ei, să nu-i mai văd pe-acolo când voi fi eu viceprimar şi apoi primar", ar fi spus Alecsei. Guraliv, cetăţeanul a insistat „Bine, bine, dar de Costinel Mândrulescu prin ce metodă (ne) veţi scăpa?", a întrebat acesta iar Alecsei i-a dat un răspuns la fel de simplu. „Ooooo, de asta are grijă trupa lui Panţurescu!". Hm, dacă stau bine şi mă gândesc, are dreptate Alecsei.
Surse din interiorul primăriei ni l-au pârât iar pe simpaticul Nae Păunescu. Mai exact ni s-a adus la cunoştinţă că omul ţine în palmă o serie de taximetrişti. Adevărul este că în ultima perioadă taximetriştii s-au înmulţit mai ceva ca maidanezii. Mai mult, sunt voci care susţin că există o listă întreagă cu taximetre şi taximetrişti fără forme legale. Ei, păi dacă e aşa cred că de fapt Nae Păunescu e ţinut în palmă de către altcineva. Să fie oare domnul comisar Puicănescu ?

Şi pentru că tot am adus vorba despre mizeria din oraş, zilele trecute am fost sesizaţi la redacţie despre o astfel de problemă. Cetăţenii au făcut un obicei din a ne anunţa mai întâi pe noi când au de a face cu un astfel de caz şi apoi pe reprezentanţii primăriei care ar trebui să ia măsuri şi asta pentru că, spun cei care au reclamat, au mai mare încredere în presă. De această dată a fost vorba despre un adevărat munte de cutii şi portocale stricate scoase pe strada Negru Vodă. „Reprezentanţii unei societăţi comerciale din zonă au depozitat în stradă resturile. Şi-au recunoscut vina imediat, însă au fost amendaţi cu 1.000 lei pentru depozitare necontrolat", a declarat pentru PROFIT şefa Biroului de Mediu din cadrul primăriei, Constanţa Cârstea.
La primărie-n poartă, e o pisică moartă: turismul
Nu a fost primar, deputat sau senator care în ultimii 10 ani să nu jelească peste tot pe unde a avut ocazia, soarta turismului din Curtea de Argeş şi zona Văii Argeşului. Dar de la a jeli electoral şi până la a face ceva pentru ceea ce în actualele condiţii economice poate fi numită singura speranţă de salvare a oraşului este cale lungă, mai ales că administraţia locală mai mult pune beţe-n roate decât să ajute. Ultimul politician care jeleşte la catafalcul turismului argeşean este PSD-istul Mircea Drăghici. Dumnealui este iniţiatorul unui proiect de pe urma căruia ar trebui ca în curând banii să curgă gârlă pentru resuscitarea turismului. Deşi este greu de crezut că proiectul cu pricina va avea succes în timp ce Guvernul tot taie din cheltuieli iar România stă cu mâna întinsă pe la diverse instituţii financiar bancare, pentru a acoperi găurile din buget, deputatul Drăghici, de bună credinţă, speră că va da lovitura. Şi noi sperăm, însă realitatea şi precedentul „Aghaton  - Moliviş - Poiana Soarelui" ne fac să fim sceptici.
Primăria şi turismul - baba şi mitraliera
Nu trebuie să fi expert ca să îţi dai seama cp de 7-8 ani încoace administraţia publică nu a mişcat un deget pentru promovarea turistică a zonei. În afară de câteva panouri date de pomană de francezii din Nevers, altceva bun  nu putem consemna la acest capitol. Avem în schimb mult de spus despre ceea ce nu s-a făcut de către administraţie. Intrările principale  în oraş sunt sub orice critică şi lasă impresia că intri într-o localitate tipic comunistă. Mai spre centru, turistul care trece prin oraş vede zeci de coşuri de gunoi ruginite şi rupte înconjurate bineînţeles de resturi menajere. Tot în centru turistul va vedea haite de câini , de cerşetori, clădiri multicolore de înălţimi diferite ce-i râcâie retina sau şandramale priponite în blocuri sau chiar pe trotuare, toate ci aviz de la primărie. În plus, tot prin grija primăriei în parcările turistice zac rable la vânzare (apropos domnule primar, dacă vin două autocare cu turişti la Domnească, unde parchează?), pe bulevard aceleaşi rable iar la poarta Mânăstirii, simbolul oraşului, ţigănie în toată regula, cu aviz de la urbanism, desigur.
Sunt doar câteva exemple din ceea ce pentru primăria Curtea de Argeş trebuie să fie o prioritate ca să nu mai amintim de slaba signalistică rutieră sau de panourile de informare turistică (de un an de zile tot scriem că singurul panou de informare a fost făcut harcea parcea de manelişti la Mănăstire şi nimeni nu l-a schimbat până acum).
Domnul Drăghici vrea turism aici. Felicitări domnului deputat PSD dar am impresia că nu s-a consultat înainte şi cu primăria. Fiindcă se vede treaba că administraţia locală nu vrea acest lucru, dacă ar fi vrut ar fi mişcat ceva şi nu ar fi lăsat oraşul în paragină. E foarte posibil ca proiectul deputatului Drăghici să aibă succes şi banii chiar să vină pentru promovare dar, ce vor promova ? Maidanezii, rablele, gunoaie în buricul târgului ? Poate doar domnul deputat va răspunde.