Revista presei argesene 19 mai 2011, partea a II-a
19 mai 2011 | publicat in Anonim
CURIERUL ZILEI
Nicolescu şi alte 10 persoane, trimişi în judecată
Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză că a luat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unităţi de învăţămînt, în baza unor acte false. De aceeaşi infracţiune se fac vinovaţi, potrivit DNA Piteşti, alte zece persoane, printre care primari sau oameni de afaceri. Conform rechizitoriului, în cadrul unui proiect finanţat din fonduri PHARE, Consiliul Judeţean Argeş a accesat un program de finanţare nerambursabilă în sumă de 900.000 euro, avînd ca obiectiv efectuarea de lucrări de reabilitare sau reconstrucţie a patru unităţi şcolare de pe raza judeţului Argeş, respectiv din municipiile Cîmpulung, Curtea de Argeş şi comuna Budeasa, motivul invocat fiind acela că ar fi fost afectate de inundaţiile din perioada aprilie - august 2005. Redăm mai jos atît părţi din comunicatul de ieri al DNA Serviciul Teritorial Piteşti, cît şi reacţia liderului PSD Argeş, în urma concluziei procurorilor.
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
# NICOLESCU CONSTANTIN, preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, în sarcina căruia
s-au reţinut următoarele infracţiuni:
- folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată;
- fals intelectual în legătură directă cu infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene anterior menţionată, săvîrşite în scopul de a ascunde comiterea sau în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracţiune, în formă continuată,
- luare de mită, în formă continuată;
- instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial;
# PENESCU GHEORGHE CORNEL, acţionar majoritar al SC PIC SA Piteşti, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de dare de mită, în formă continuată;
# NICUŢ GHEORGHE, fost primar al municipiului Curtea de Argeş, ANDREI CĂLIN IOAN, primar al municipiului Cîmpulung, judeţul Argeş, ŞTEFAN ION, primar al comunei Budeasa, judeţul Argeş, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave;
n DESPAN FLORIAN, director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului Judeţean Argeş, în sarcina căruia s-au reţinut următoarele infracţiuni:
- folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată;
- fals intelectual în legătură directă cu infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene anterior menţionată, săvîrşite în scopul de a ascunde comiterea sau în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracţiune, în formă continuată;
# POPA ION, primar al comunei Stîlpeni, judeţul Argeş, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial;
# GRIGORE DOBRE, asociat şi administrator la SC ZEUS SA Piteşti, în sarcina căruia s-a reţinut complicitate la infracţiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave.
# NICOLAE ION, reprezentant al SC ZEUS SA Piteşti, DUMITRACHE GHEORGHE şi MIRCEA TUDOR, diriginţi de şantier, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de fals intelectual în legătură directă cu infracţiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată, săvîrşită în scopul de a ascunde comiterea sau în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracţiune.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Argeş
„Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de Procedură Penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în nici un fel să înfrîngă principiul prezumţiei de nevinovăţie", se arată în încheierea raportului DNA.
La ce e bun nămolul din apele uzate
Primăria municipiului Piteşti şi Societatea Apă-Canal 2000 SA organizează, astăzi şi mîine, în cadrul Complexului Turistic Cornul Vînătorului, conferinţa internaţională Totul pentru o apă curată, ediţia a II-a.
În cadrul evenimentului cu participare internaţională, va avea loc expoziţia producătorilor de echipamente şi tehnologii şi a constructorilor în domeniul alimentării cu apă şi al canalizării, pe care persoanele interesate o pot vizita în cele două zile. Partenerii expoziţiei sînt Asociaţia Română a Apei şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. Cît priveşte agenda conferinţei, pe aceasta se regăsesc teme precum „managementul nămolului rezultat din procesele de epurare a apelor uzate". Şi-au anunţat participarea reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi ai Ministerului Finanţelor, directorii generali ai operatorilor de apă din ţară, reprezentanţi ai organismelor de mediu, cadre didactice universitare, firme expozante, invitaţi din Republica Moldova, Suedia, Polonia, Grecia etc.
SRI vine la UPIT
Universitatea din Piteşti şi SRI, prin Direcţia Judeţeană de Informaţii Argeş şi prin Direcţia Programe de Comunicare, organizează simpozionul Protecţia infrastructurilor critice în contextul mediului actual european şi euro-atlantic de securitate. Simpozionul se va desfăşura la sediul Bibliotecii Centrale Universitare a Universităţii din Piteşti, Sala de Lectură, mîine, începînd cu ora 9.30.
În cadrul acestuia vor avea loc comunicări publice vizînd protecţia infrastructurilor critice de nivel naţional şi european. Prima temă abordată în cadrul simpozionului, Mediul actual european şi euro-atlantic de securitate, va fi prezentată de conf. univ. dr Georgeta Chirleşan, de la Universitatea din Piteşti, 10.15 - 10.30. Între 10.40 şi 11.00 este programată lucrarea Pregătire şi răspuns la situaţii de urgenţă bioteroriste în România, prezentată de Radu Culcer, şi mai apoi Protecţia infrastructurilor critice, a celor de la SRI. Profesorul universitar doctor inginer Şerban Valeca, senator - Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia de control al Serviciului de Informaţii Externe - va prezenta lucrarea Infrastructura critică: energia nucleară, între beneficii şi riscuri.
TOP
Constantin Nicolescu a fost trimis în judecată
Cercetările din dosarul de corupţie în care este inculpat Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean alături de alte zece persoane, a fost încheiat de către procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti şi s-a dispus trimiterea în judecată a acestuia. Alături de preşedintele CJ au fost trimişi în judecată mai mulţi primari sau foşti primari din judeţ şi doi oameni de afaceri.
Primari şi oameni de afaceri inculpaţi în dosarul lui Constantin Nicolescu
Potrivit comunicatului emis de DNA Piteşti, Constantin Nicolescu este acuzat de: folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, fals intelectual în legătură directă cu infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene anterior menţionată, săvârşite în scopul de a ascunde comiterea sau în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracţiune, în formă continuată, luare de mită, în formă continuată, şi instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publi-ce în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial. Alături de preşedintele Consiliului Judeţean au fost trimişi în judecată omul de afaceri Grigore Dobre, patronul firmei Zeus şi Cornel Penescu de la PIC, urmaţi de Gheorghe Nicuţ, fostul primar din Curtea de Argeş, Călin Andrei, primar la Câmpulung, Ion Ştefan, primarul comunei Budeasa, Florian Despan, director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş, Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, Ion Nicolae, reprezentant al firmei Zeus din Piteşti, Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea, diriginţi de şantier.
Procurorii susţin că fondurile au fost folosite ilegal
În rechizitoriul întocmit de procurori se arată că au fost accesaţi de către Consiliul Judeţean Argeş 900.000 de euro din fonduri PHARE, pentru lucrări de reabili-tare sau reconstrucţie a patru şcoli, din Câmpulung, Curtea de Argeş şi comuna Budeasa, pe motiv că ar fi fost afectate de inundaţiile din perioada aprilie - august 2005. Cererea de finanţare a fost însoţită de o declaraţie de parteneriat semnată la data de 5 iunie 2006 de preşedintele Consiliului Judeţean Argeş şi cei trei primari ai locali-tăţilor de mai sus. Lucrarea a fost făcută de Florian Despan, manager - coordonator de proiect. Procurorii au ajuns la concluzia că niciuna dintre şcolile care au primit finanţare nu au fost afectate de inundaţii. O altă concluzie a procurorilor este aceea că toate lucrările de reabili-tare au fost făcute doar de SC ZEUS S.A., care a încasat integral sumele aferente atât pentru lucrări executate cât şi pentru lucrări neexecutate. Se mai spune în document că preşedintele CJ Constantin Nicolescu a semnat cererea de plată finală şi anexa la această cerere întocmită pe baza unor procese verbale de recepţie şi rapoarte tehnice financiare nereale. Procesele verbale pentru lucrările care nu au fost efectuate au fost semnate de Ion Nicolae, reprezentant cu execuţia al firmei SC ZEUS S.A. Piteşti, Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea, ultimii doi fiind membri în Comisia de recepţie şi diriginţi de şantier. În plus, deşi una dintre lucrări nu a fost finalizată nici până în prezent banii au fost încasaţi.
DNA a pus sechestru asigurator pe casele unora dintre inculpaţi
În rechizitoriul întocmit de procurori se spune că Constantin Nicolescu a pretins şi a primit de la Cornel Penescu de la S.C. PIC S.A., sume de bani sau bunuri. În luna iunie 2009, se arată în rechizitoriu preşedintele C.J l-a determinat pe Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, să nu dea o amendă de 10.000 lei unui cetăţean care construise o clădire fără auto-rizaţie. DNA Piteşti a pus sechestru asigurator pe bunurile imobile ale lui Constantin Nicolescu, Grigore Dobre şi Ion Popa. Dosarul a fost înaintat Tribunalului Argeş, acolo unde se va judeca.
Constantin Nicolescu. „Nu am făcut nimic în folos personal!"
La scurt timp după ce DNA Piteşti a anunţat trimiterea în judecată, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş a transmis redacţiilor punctul său de vedere. „Sunt convins că aţi luat deja cu toţii cunoştinţă de faptul că procurorii DNA au trimis în judecată dosarul în care sunt inculpat. Speculaţii pe marginea acestui dosar s-au făcut foarte multe şi cred că aţi constatat cu toţii că nu eu am fost persoana interesată în alimentarea acestor comentarii. Nu doresc să fac nicio speculaţie cu privire la dimensiunea care se doreşte să se dea acestei speţe şi nu cred că numărul de dosare sau numărul de file de documentaţii tehnice, acte contabile, adrese etc., conţinute în argumentaţiile procurorilor are vreo relevanţă.", scrie în comunicatul lui Nicolescu. După ce preşedintele CJ spune că este vorba de un dosar politic, el mai adăugă: „Doresc să mulţumesc Justiţiei, care s-a dove-dit imparţială şi care mi-a acordat şansa de a mă putea apăra în libertate. Subliniez faptul că decizia de a fi judecat în libertate, pronunţată cu unanimitate de judecătorii Curţii de Apel Piteşti, a avut la bază exclusiv argumente juridice şi nu medicale.". Preşedintele CJ a ţinut să mulţumească în mod public medicilor care i-au salvat viaţa în timpul operaţie pe cord deschis pe care a suferit-o, dar şi jurnaliştilor care au tratat cu echidistanţă subiectul. Constantin Nicolescu îi asigură pe cetăţeni: „Nu am făcut nimic în folos personal şi nu am prejudiciat cu absolut nimic comunitatea. Provin dintr-o familie numeroasă, cu 11 fraţi, nu am obţinut nimic în viaţă cu uşurinţă, ci cu mult efort, şi am învăţat, încă din copilărie, respectul faţă de semeni şi preţuirea muncii.", a mai spus el declarând şi că nu a luat decizii singur, ci împreună cu cei 37 de consilieri judeţeni. Aproape de final preşedintele CJ Argeş mai spune: „Îmi exprim încă o dată deplina încredere pe care o am în justiţie, în faţa căreia vin cu inima deschisă, şi sunt convins că magistraţii care vor da soluţia în acest dosar vor judeca doar pe lege, probe şi fapte, fără a fi influenţaţi în niciun fel de alte elemente."
Ce fel de spitale are judeţul Argeş
Pentru prima dată Ministerul Sănătăţii a hotărât în acest an să facă o clasificare a spitalelor, astfel vor fi acordate şi fonduri pentru spitale. Până la sfârşitul lunii iunie fiecare judeţ va trebui să-şi clasifice spitalele în funcţie de competenţa acestora. În Argeş autorităţile au început să facă documentaţia pentru a stabili categoria în care trebuie încadrate spitalele din Argeş.
Cele mai multe dintre unităţile sanitare din Argeş sunt de categoria IV şi V. Doar două spitale ar putea fi încadrate în categoria III acestea fiind Spitalul de Pediatrie şi Spitalul Judeţean Argeş.
Majoritatea spitalelor din Argeş se încadrează în clasa a IV-a şi clasa a V-a
Dacă Spitalul de Pediatrie ar putea îndeplini condiţiile unui spital din categoria III, Spitalul Judeţean mai are nevoie de câteva dotări pentru a îndeplini condiţiile impuse de minister, în primul rând acesta are nevoie de un computer tomograf, ceea ce Spitalul Judeţean Argeş nu are în acest moment. Conducerea spitalului a cerut ministerului o încadrare în clasa a III-a cu un plan de conformare până la sfârşitul anului. Adică spitalul trebuie ca până la sfârşitul anului să aibă tot ce este necesar, dar ministerul va decide dacă acceptă acest lucru. Cele mai multe spitale din judeţ sunt de clasa a IV-a dar şi de clasa a V-a, ne-a spus Anca Alexandrescu, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Argeş.
Spitalele riscă să nu primească fonduri dacă clasificarea nu este făcută corect
Documentaţia pentru încadrarea spitalelor trebuie făcută cu atenţie de directorii spitalelor şi de reprezentanţii DSP. Dacă datele transmise sunt incorecte sau incerte spitalele riscă să nu mai fie încadrate într-o clasificare, astfel acestea ar putea să nu mai primească bani de la Minister. „Clasificarea unităţilor sanitare reprezintă un proces complex care necesită multă atenţie. Atât managerii de spitale, cât şi reprezentanţii direcţiilor de sănătate publică trebuie să trateze acest proces cu seriozitate şi cu importanţa cuvenită deoarece de punerea corectă în aplicare a acestei măsuri va depinde dezvoltarea în viitor a unităţilor sanitare. Până în prezent, am fost obligaţi să tri-mitem înapoi documentaţia pentru a cere detalii sau plan de conformare în cazul mai multor unităţi sanitare. Atrag atenţia atât managerilor de spitale, cât şi reprezentanţilor autorităţilor locale că, netransmiterea documentelor sau neconformitatea acestora cu realitatea poate duce la neclasificarea unităţilor.", a declarat ministrul Sănătăţii, CSEKE Attila.
Nu vom avea spitale de clasa I şi clasa a II-a
Ministerul Sănătăţii a propus clasificarea spitalelor în 5 categorii:
l spitale de categoria V: nivel de competenţă limitat - spitale care asigură, după caz, următoarele servicii medicale: servicii medicale pentru îngrijirea bolnavilor cronici, servicii medicale într-o singură specialitate sau servicii paleative. În Argeş se încadrează mai multe spitale în această categorie, pentru că sunt spitale cu o singură specialitate: Spitalul TBC, Spitalul de Psihiatrie, Spitalul de recuperare de la Brădet, etc.
l spitale de categoria IV: nivel de competenţă bazal - spitale care deservesc populaţia pe o rază administrativ-teritorială limitată, pentru afecţiuni cu grad mic de complexitate;
l spitale de categoria III: nivel de competenţă mediu - spitale care deservesc populaţia judeţului din aria administrativ-teritorială unde îşi are sediul şi, doar prin excepţie, din judeţele limitrofe, pentru afecţiuni cu grad mediu de complexitate;
l spitale de categoria II (cu subcategoria II M pentru unităţile monoprofil): nivel de competenţă înalt - spitale care deservesc populaţia judeţului din aria sa administrativ-terito-rială, precum şi din judeţele li-mitrofe, cu nivel înalt de dotare şi încadrare resurse umane şi care asigură furnizarea serviciilor medicale cu grad mare de complexitate;
l spitale de categoria I (cu subcategoria I M pentru unităţile monoprofil): nivel de competenţă foarte înalt - spitale care asigură asistenţa medicală la nivel regional, deservind po-pulaţia judeţului din aria sa administrativ-teritorială, precum şi alte judeţe, cu cel mai înalt nivel de dotare şi încadrare cu resurse umane şi care asigură furnizarea serviciilor medicale cu grad de complexitate foarte înalt. În Argeş nu este niciun spital din cadrul Ministerului care să poată fi încadrat în primele două clasificări ale mi-nisterului. Ministerul va decide luna viitoare dacă Spitalul de Pediatrie şi Spitalul Judeţean Argeş pot fi încadrate în clasa a III-a ca să poată primi mai multe fonduri.
ARGESUL LIBER
Ce poţi face cu datoria României?
Deputatul PSD Mircea Drăghici a criticat măsurile luate, dar şi pe cele pe care guvernul intenţionează să le ia conform scrisorii către FMI. Adică noi măsuri de austeritate, inclusiv disponibilizări în sectorul Ministerului de Interne, care au scos angajaţii MAI din nou în stradă. Drăghici a venit şi cu o serie de comparaţii interesante despre ce am putea face cu bancnotele de 100 euro din suma cu care Emil Boc a îndatorat România.
„Daruri otrăvite de la FMI"
„Situaţia în care suntem, slugărnicia faţă de FMI, faptul că Franks este adevăratul şef de la Palatul Victoria sunt dovezi clare că FMI şi-a atins scopul! Ţara se află cu un picior în groapă, căci nicăieri în lume scăderea salariilor şi creşterea impozitelor nu au salvat economia! Alte state, care au avut parte de un guvern cerebral, au respins darurile otrăvite ale FMI şi s-au redresat. Noi ne-am înglodat în datorii, primind lecţii de finanţe de la un specialist cu pantofii rupţi la o întâlnire oficială! În prezent, datoria faţă de FMI este de aproximativ 30 miliarde euro! Suma e mult prea mare pentru a putea fi procesată cu uşurinţă de mintea unui om, dar putem încerca trei exerciţii de imaginaţie: dacă am pune cap la cap bancnote de 100 euro în cuantumul datoriei noastre externe actuale am ajunge de la Timişoara la malul mării nu o dată, ci de 170 de ori! Alternativ, am putea face opt drumuri dus-întors Bucureşti - New-York şi ne-ar mai rămâne şi mărunţiş o autostradă mai mică!"
„Am fi mai aproape de Lună!"
„La nivel mondial, bancnotele de 100 de euro puse cap la cap, în echivalentul datoriei noastre totale, ar acoperi o treime din distanţa de la Pământ la Lună. Unde mai punem că 100 miliarde euro înseamnă câteva mii de euro pentru fiecare român din cele 22 de milioane, cât este populaţia ţării?! În contul fiecărui român în clipa de faţă există această datorie de mii de euro! Fiecare tânăr care termină studiile şi visează să se angajeze porneşte la drum cu această datorie, care îi taie şansa la o locuinţă, la un trai echilibrat sau la o pensie liniştită! În concluzie, un citat din Confucius: «A studia şi a nu gândi este o risipă. A gândi şi a nu studia este periculos»", a afirmat deputatul de Argeş.
„Asfalt tango" cu licitaţii marca PDL în Argeş
Ministerul condus de Elena Udrea a lansat de curând noi licitaţii pentru reabilitarea drumurilor judeţene în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, în valoare de aproape 280 milioane lei.
Potrivit consilierului judeţean al PNL Argeş Constantin Polexe, modul în care s-a repartizat... asfaltul prin localităţile argeşene demonstrează o politizare fără precedent a bugetului public. Polexe arată cum într-un judeţ în care localităţile sunt conduse în majoritate de primari ai PSD, tot PDL deţine recordul la numărul de kilometri de drumuri ce urmează (teoretic) a fi reabilitate.
„Localităţile conduse de primari ai PSD, majoritari în Argeş, nu vor beneficia decât de reabilitarea a 103,15 km, în timp ce localităţile conduse de edili pedelişti au fost binecuvântate cu 132,75 km" - a declarat vicepreşedintele PNL Argeş, Constantin Polexe.
Dincolo de aceste aspecte, el s-a declarat circumspect că Argeşul, fie el şi portocalizat de Elena Udrea, va beneficia de fondurile promise. „Lucrările vor fi decontate abia în 2013, iar constructorii trebuie să suporte din propriul buzunar cheltuielile, fără a avea vreo siguranţă că-şi vor recupera banii. Guvernul Boc deja a mai tras o ţeapă oamenilor de afaceri şi mulţi au intrat în faliment înainte ca statul să-şi respecte obligaţiile asumate", a explicat liberalul.
Drumurile au culoare politică?
Dintre localităţile argeşene care nu vor beneficia de bani prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii pentru modernizarea drumurilor comunale se află şi comuna Bascov. Cu 12.000 de suflete, cu 56 km de drumuri comunale, cu ieşiri/intrări la două drumuri naţionale, locuitorii de la Bascov ar fi dorit ca şi localitatea dumnealor să beneficieze de bani pentru asfaltarea drumurilor. Ei bine, primarul Gheorghe Stancu e de părere că „indiferent de culoarea politică a Guvernului, localităţile trebuie să aibă un tratament egal. Cineva să facă un studiu câte maşini trec prin localităţile care se află pe lista respectivă şi câte trec prin Bascov. Nu s-a ţinut cont nici de atragerea agenţilor economici, or, interesul nostru este să aducem investitori, să avem locuri de muncă, să depăşim situaţia în care ne aflăm. Am avut discuţii cu locuitorii şi pe bună dreptate se întreabă: au drumurile culoare politică? Noi spunem că nu, pentru că drumurile modernizate sunt ale românilor, indiferent de o culoare sau alta".
Dacă ne gândim că şi prefectul Gheorghe Davidescu a afirmat că lucrările de modernizare a celor 300 km de drumuri comunale n-ar fi politice, ne întrebăm atunci care au fost criteriile care au stat la baza selecţiei respective. Şi cum 2012 va fi unul al electoratului, deci ar fi posibil, pentru echilibrul politic, să se mai aprobe o tranşă de bani pentru modernizarea altor drumuri.
Gropile din drum nu le-au stricat cheful
Cine se încumetă să circule pe DN 67B ca să ajungă de la Piteşti la Drăgăşani şi de aici mai departe, la Târgu-Jiu, trebuie să ştie că are nevoie de o maşină cu arcuri rezistente şi, mai ales, de răbdare. Şi nervi de oţel. Pentru că dincolo de Smeura începe calvarul. Desfundat şi plin de gropi în care bălteşte apa, drumul, pompos numit naţional, e un calvar pentru orice şofer.
„Craterele" apărute în asfalt nu le-au stricat însă cheful celor care duminică au participat la Ziua comunei Moşoaia. Răspunzând invitaţiei primarului Florea Ene, sute de oameni au umplut până la refuz platoul cunoscut sub numele de Poiana lui Lian. Alături de edilul localităţii s-au aflat prefectul Gheorghe Davidescu (locuitor al comunei), vicepreşedintele CJ Argeş Florea Tecău, primarul Piteştiului, Tudor Pendiuc, şi
vicele Cornel Ionică, deputaţii Bogdan Niculescu Duvăz, Ion Burnei şi Radu Vasilică. Atmosfera de sărbătoare a fost întregită de muzica de calitate, sărmăluţele, micii, vinul şi ţuica puse la bătaie cu generozitate de primarul Ene.
„Armata" lui Pendiuc
Păstrând proporţiile, orice conducător de instituţie publică este un fel de lider al unei armate. Ei bine, „ofiţerii" primarului Tudor Pendiuc de la Piteşti par a fi printre cei mai disciplinaţi. Astfel, la toate audienţele pe care primarul le acordă (săptămânal, aproape) sunt prezenţi obligatoriu şi directori ai principalelor servicii aflate în subordinea Consiliului Local şi Primăriei. Aceştia preiau problemele direct din sala de audienţe şi, de multe ori, merg pe teren direct cu cei care le sesizează. În unele situaţii, ei sunt însoţiţi şi de primar, care vrea să se convingă că totul decurge aşa cum trebuie la faţa locului. O altă caracteristică a „ofiţerilor armatei" lui Pendiuc este aceea că aceştia stau în faţa televizoarelor de fiecare dată când primarul Tudor Pendiuc participă la vreo emisiune televizată. Ei au sarcina de a prelua direct de la televizor problemele ridicate de cetăţeni, astfel încât unele echipe intervin chiar în timp ce se desfăşoară emisiunea, dacă este cazul. Un sistem care a mers, cel puţin până acum, ca uns...
ARGES EXPRES
Declaraţie politică - Infrastructura din România europeană - abia peste un secol şi jumătate!
Doamnelor şi domnilor deputaţi
,
Între multele capitole la care România se situează pe ultimele locuri în Europa se numără infrastructura. Nu numai că autostrăzile noastre sunt puţine, dar circulaţia pe drumurile publice devine tot mai mult un coşmar, cu multe victime! Şi nu este vorba doar de comportamentul unor conducători auto, cât, mai ales, de starea proastă a drumurilor, inclusiv a celor 200 km de autostrăzi. Principalul avantaj al României în atragerea investiţiilor străine este faptul că are o populaţie numeroasă, adică 20 milioane de potenţiali consumatori. În lupta globală cu toate celelalte state pentru a atrage investitorii străini şi pentru a atinge statutul de economie competitivă, acest lucru reprezintă un punct în plus!
Principalul dezavantaj al României este faptul că ne aflăm pe locul 110 în lume la infrastructură. Zimbabwe şi Vietnam stau mai bine! Şi acum, vestea cea mai tare! Păstrând ritmul actual de dezvoltare, sistemul de transport din România va ajunge la acelaşi nivel cu cel din Europa de Vest în aproximativ 130-150 ani, potrivit companiei de consultanţă A.T. Kearney! În 2004 se preconiza că vom ajunge să avem infrastructură de tip european în următorii 8 ani! Mai este un an, iar termenul s-a decalat cu peste un secol!
Infrastructura din România este tot mai obosită, fapt dovedit de investitorii privaţi tot mai puţin interesaţi să investească în acest domeniu şi de reţeaua de autostrăzi, aproape inexistentă! Deşi au fost investite sume mari în infrastructura rutieră, calitatea lucrărilor a fost în general proastă. E incredibil ca după 2 luni de utilizare, un drum să aibă gropi! Prin urmare, infrastructura reprezintă cea mai mare piedică în dezvoltarea economiei!
Totul începe în dezvoltarea unei ţări de la crearea unei infrastructuri corespunzătoare. Fără drumuri bune nu poţi face nimic, nici industrie, nici comerţ, nici turism. Lăsăm la o parte faptul că România face autostrăzile cele mai scumpe din Europa, cu preţuri pornind de la 8 milioane de euro pe km până la 80 milioane de euro. Polonia a absorbit până acum aproape jumătate din fondurile europene pentru infrastructură din totalul alocat pentru 2007-2013, în timp ce actualul Guvern abia visează la Programul Operaţional Sectorial de Transport (POS-T)! Descoperiri recente arată că dacii aveau o reţea de drumuri pavate, de 6-12 m lărgime, pe o distanţă de 764 km, adică exact ceea ce trebuie să facem până în anul 2013! Idei sunt, bani europeni avem, tot ce mai trebuie - voinţa politică, din păcate, prea portocalie şi prea fără interes faţă de acest domeniu!
Deputat PSD, Colegiul nr. 2 Curtea de Argeş, Mircea Gheorghe DRĂGHICI
Nicuţ, trimis în judecată de DNA!
Prof. Gheorghe Nicuţ, fost primar al municipiului Curtea de Argeş în perioada 1996-2008, a fost trimis în judecată de procurorii de la DNA Piteşti. După cum se ştie, domnia sa a fost chemat în repetate rânduri să dea cu subsemnatul într-un dosar de cercetare care îl are ca titular pe preşedintele Consiliului Judeţean şi liderul PSD Argeş, Constantin Nicolescu. Fostul primar este în prezent pensionar şi unul dintre oamenii cu greutate în organizaţia locală a PDL. Dumnealui trebuie să răspundă în faţa instanţei de modul în care s-au folosit sumele alocate pentru reabilitarea şi consolidarea imobilelor Şcolii Generale "Carol I" (corpul de clădiri de sus - cum i se spune uzual) şi a Grădiniţei nr. 4, de pe Bulevardul Basarabilor. Nu vom reveni deocamdată asupra amănuntelor, deoarece le-am prezentat atât la PHOENIX TV, cât şi în ziarul nostru, atunci când prof. Nicuţ a fost citat pentru prima dată la DNA, în acest caz.
Ieri, după anunţarea deciziei de trimitere în judecată, domnia sa a declarat destul de supărat: "Mie mi s-ar părea oarecum normal ceea ce se întâmplă, pentru că atunci când mă prezentam în faţa procurorului, aveam senzaţia că vorbesc peretelui. Şi asta pentru că m-am lămurit că dumnealui nu putea înţelege că, la nivel local, sunt două instituţii distincte, cu atribuţiuni diferite. Prima este Consiliul Local, legislativul şi a doua - instituţia primarului sau executivul. Eu, ca primar, am semnat un document după ce am fost mandatat de Consiliul Local, nu aşa, de capul meu!... Toate lucrările de reabilitare a clădirilor, ca şi plăţile, s-au făcut prin Consiliul Judeţean. Culmea este că procurorul a recunoscut că pentru comunitatea locală am făcut un lucru bun! Asta nu l-a împiedicat să mă trimită în judecată. N-am emoţii şi chiar dacă aş avea neşansa să întâlnesc asemenea obtuzitate ca la procuror, vom ajunge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi voi obţine o sentinţă corectă!"
De Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena - Se sărbătoreşte Ziua comunei Valea Iaşului
Manifestarea ajunsă la a IX-a ediţie, se poate spune că a devenit tradiţională, conferind elemente suplimentare de identitate a localităţii. Primarul Nicolae Barbu a reuşit să-i convingă pe consilierii locali să accepte sărbătorirea primăvara şi s-o lege de prăznuirea creştină a unor sfinţi. Nu i-a fost uşor, deoarece unii au remarcat faptul că perioada propusă coincide din patru în patru ani cu campaniile electorale pentru alegerile locale. Dar, până la urmă, proiectul de hotărâre propus de primar a fost adoptat, astfel că sâmbătă urmează să se desfăşoare acest eveniment.
Pentru organizarea sa, în bugetul pe anul în curs a fost alocată suma de 150 milioane lei vechi, care va fi completată din sponsorizări. Primarul Barbu ne-a informat ieri că a trimis invitaţii şi că aşteaptă oaspeţi din conducerea Consiliului Judeţean Argeş, a Prefecturii, a partidelor politice, precum şi a altor administraţii publice locale din zonă sau cu care există relaţii de colaborare.
Programul manifestării
Acesta este destul de cuprinzător şi bine gândit, pentru ca resursele alocate să acopere necesităţile. Astfel, până la ora 14.00 se vor primi invitaţii şi fiii satului, după care va urma un Te Deum, oficiat de un sobor de preoţi. Timp de o jumătate de oră după se vor rosti alocuţiuni de către primar şi invitaţi. De la ora 15.00, îşi vor intra în rol artiştii de la Ansamblul de cântece şi dansuri populare "Mândruliţa", din Valea Iaşului, coregraf Ilie Stelian - mândria directorului de cămin cultural Sorin Calea, şi de ce nu, a locuitorilor comunei - urmat de RAPSOZII ARGEŞULUI, de la Centrul de Cultură şi Arte "George Topîrceanu" Curtea de Argeş şi de Ansamblul "Tămăşelul", din Cicăneşti.
De la ora 15.20 se vor acorda diplomele de recunoştinţă "Nunta de Aur", pentru 10 familii care au împlinit 50 ani de convieţuire. Acestea vor fi completate şi de premii băneşti de câte 2 milioane lei vechi (jumătate din sumă de la Consiliul Local, jumătate de la Consiliul Judeţean).
Următoarele 60 minute sunt rezervate spectacolului artistic, după care, de la ora 16.30, se vor înmâna alte diplome de recunoştinţă - "Nunta de argint" - pentru mai bine de 250 familii din Valea Iaşului care au trecut de 25 ani de la data căsătoriei. Acestea nu vor primi bani, pentru că e criză. La finalul decernării diplomelor, se va relua programul artistic. Acesta va fi urmat de un bal şi de un foc de artificii, care va lumina cerul din centrul comunei şi împrejurimile şcolii generale - unde se va desfăşura evenimentul - imediat după ora 21.00. Primarul Barbu ne-a declarat următoarele: "Ne-am străduit să oferim cetăţenilor comunei prilejul ca pentru câteva ore să uite cât de cât de griji şi să cinstim împreună ziua localităţii în care au trăit şi au muncit moşii şi strămoşii noştri şi să urăm alături de locuitori, aleşi locali, şi invitaţi, tradiţionalul LA MULŢI ANI, VALEA IAŞULUI!"
Cine mai candidează la PDL?
Gavrila Moise
În PDL continuă căutările pentru un candidat în stare să-l bată pe dl. Diaconu. Cu cât se vor lungi mai mult, cu atât există şanse mai multe ca în partid să se acumuleze tensiuni, poate chiar nemulţumiri, care nu-i exclus să răbufnească. Şi în acelaşi timp să-i ofere primarului în funcţie nu numai răgazul necesar pentru demararea proiectelor cu bani europeni, dar şi un anume confort produs de lipsa contrelor cu un posibil contracandidat puternic. Dl. Vasilescu, vicele liberal, stă cuminte în banca lui şi nici nu are prea multe de făcut după încheierea protocolului USL, aşa că cel mai aprig contestatar al d-lui Diaconu nu e altul decât fostul său coleg, Vasile Sabie. Asta dacă n-or mai fi şi alţii în PSD de care n-am auzit noi.
Că PDL şi-a înnoit echipa de la Curtea de Argeş, mi s-a părut un lucru notabil, pentru că în celelalte formaţiuni politice regăsim de ani buni cam aceiaşi lideri. Primenirea partidului nu s-a făcut însă din pepiniera proprie, ci prin cooptarea cu mijloace specifice a unor activişti apropiaţi de adversarii PDL şi sunt convins că dacă Boureanu nu-l determina pe Alecsei să se înscrie în partid, şi astăzi democrat-liberalii defilau cu blajinii Călinescu şi Ducă. Categoric, Alecsei a pierdut alegerile din 2008 pe mâna lui, dar intrarea intempestivă în arena politică a tulburat liniştea în partid, care s-a manifestat ostil. În 2008, PDL-ul nu l-a susţinut pe Alecsei cu toate forţele, ratând un moment mult mai favorabil decât astăzi de a câştiga primăria şi consiliul local.
Se poate repeta situaţia anul viitor? N-avem cum ştii, dar s-ar putea întâmpla. Faptul că preşedintele organizaţiei nu candidează la primărie, nu e neapărat un handicap, dar nici un mare avantaj nu e. Dacă Ştefan Lăzăroiu îşi anunţa candidatura, atunci vânzoleala asta de pretendenţi la primărie, cu inevitabile frecuşuri, dispărea. Nefăcând acest lucru, lasă impresia unei anume nesiguranţe în luarea deciziei, favorizând astfel o campanie în interiorul partidului. S-a văzut chiar la nivel central, la recent încheiata Convenţie, că rămân răni în urma competiţiei care nu se vindecă uşor. Cu atât mai mult într-un târg ca al nostru, în care fiecare ştie totul despre celălalt. Aducerea lui Vasile Sabie în conducerea pedelistă a surprins şi nu prea, se purtaseră negocieri mai de mult, dar precis e o surpriză anunţarea posibilei candidaturi a părintelui Caliopie, omul de încredere al ÎPS Calinic şi va genera multe semne de întrebare. Şansele de reuşită ale părintelui le vom analiza altădată, acum ne mulţumim a constata doar o anumită stare de tensiune în organizaţie, mai ales în rândul celor care aşteptau cuminţi la rând un loc pe listă la consiliu sau vreo altă recompensă şi care pricep acum că nimic nu e bătut în cuie şi până în 2012 pot interveni destule răsturnări de situaţie.
Oricum, ce se întâmplă acum în PDL ne arată că apele nu s-au limpezit. Retragerea unor veterani din bătăliile electorale purtate în trecut - Nicuţ, Alecsei, Adi Lazăr şi alţii - a fost suplinită de o garnitură tânără, dar lipsită de experienţă. Organizaţia a crescut, nu mai e cea de pe timpul lui Călinescu, ca urmare Ştefan Lăzăroiu se confruntă cu probleme complexe. De modul cum va ştii să găsească soluţii, depinde nu numai succesul ori înfrângerea partidului în bătăliile ce vor urma, dar chiar şi continuarea carierei sale politice, pentru care a cheltuit atâta timp şi energie, dar mai ales bani. Şi când te gândeşti că mai e un an până la alegeri...
USL va "deportocaliza" aparatul de stat!
Ion Popa a afirmat că PDL racolează primari de la alte partide, aşa cum a procedat şi cu parlamentarii dispuşi să trădeze. Numai că edilii şefi sunt opriţi prin lege să-şi schimbe culoarea politică până la sfârşitul mandatului. După, pot face ceea ce cred de cuviinţă. Mecanismul de atragere a lor spre PDL - a spus şeful liberal - este complex, incluzând mita (a se lua în calcul "parandărătul"), dar şi şantajul cu dosare de cercetare penală, folosit pentru cei mai încăpăţânaţi. Ion Popa a avertizat, uşor ameninţător, primarii şi aleşii locali, că atunci când va ajunge USL la guvernare, se va da liber Justiţiei să-şi facă treaba, că vor fi luate la bani mărunţi investiţiile de interes public din această perioadă şi că aparatul de stat va fi "deportocalizat" şi purificat de incompetenţă şi de influenţe politice. "În guvernarea liberală am dovedit că se poate. Vom pune lucrurile la punct în România, ca să-şi justifice menirea de stat de drept!", a promis urmaşul politic al Brătienilor.
ZIARUL PROFIT
DNA a decis: Fostul primar Gheorghe Nicuţ, trimis în judecată alături de Constantin Nicolescu
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: Nicolescu Constantin, Penescu Gheorghe Cornel, Nicuţ Gheorghe, Andrei Călin Ioan, Ştefan Ion, Despan Florian, Popa Ion, Grigore Dobre, Nicolae Ion, Dumitrache Gheorghe şi Mircea Tudor, se arată într-un comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: Nicolescu Constantin, preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Penescu Gheorghe Cornel, acţionar majoritar al S.C. PIC S.A. Piteşti, Nicuţ Gheorghe, fost primar al municipiului Curtea de Argeş, Andrei Călin Ioan, primar al municipiului Câmpulung, judeţul Argeş, Ştefan Ion, primar al comunei Budeasa, judeţul Argeş.
De asemenea, au mai fost trimişi în judecată şi Despan Florian, director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş, Popa Ion, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, Grigore Dobre, asociat şi administrator la SC ZEUS S.A. Piteşti, Nicolae Ion, reprezentant al S.C. ZEUS S.A., Dumitrache Gheorghe şi Mircea Tudor, diriginţi de şantier.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că "în cadrul unui proiect finanţat din fonduri PHARE, Consiliul Judeţean Argeş a accesat un program de finanţare nerambursabilă în sumă de 900.000 euro, având ca obiectiv efectuarea de lucrări de reabilitare sau reconstrucţie a patru unităţi şcolare de pe raza judeţului Argeş, respectiv din municipiile Câmpulung, Curtea de Argeş şi comuna Budeasa, motivul invocat fiind acela că ar fi fost afectate de inundaţiile din perioada aprilie - august 2005″.
Cererea de finanţare a fost însoţită de o declaraţie de parteneriat semnată la data de 5 iunie 2006 de către Nicolescu Constantin, preşedintele Consiliului judeţean Argeş, în calitate de persoană responsabilă din cadrul instituţiei solicitante, precum şi de către Călin Ioan Andrei, primar al municipiului Câmpulung, Nicuţ Gheorghe, primar al municipiului Curtea de Argeş şi Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa, judeţul Argeş.
Cererea de finanţare a fost elaborată de Despan Florian în calitate de director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş şi totodată manager - coordonator de proiect.
Fondurile au fost solicitate în condiţiile în care niciuna dintre aceste unităţi şcolare nu a fost afectată de inundaţiile din perioada invocată.
"În cererea de finanţare a fost menţionat un document intitulat „Raportul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş", document care, în fapt, nu există, situaţie despre care avea cunoştinţă inculpatul Nicolescu Constantin în virtutea funcţiei sale de vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă. În pofida aspectelor nereale consemnate în cererea de finanţare depusă în data de 8 iunie 2006, a fost încheiat respectivul contract de grant astfel că beneficiarul, Consiliul Judeţean Argeş, a primit pe nedrept suma totală de 880.249,95 euro cu titlu de finanţare externă nerambursabilă de tip PHARE", mai reiese din comunicat.
Contractele au fost derulate în perioada 2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o singură firmă, SC ZEUS S.A., care a încasat integral sumele aferente atât pentru lucrări executate cât şi pentru lucrări neexecutate, iar acea firmă se afla în relaţii contractuale şi în raporturi juridice cu familia inculpatului.
Pe perioada executării proiectului, inculpatul Nicolescu Constantin a semnat cererea de plată finală şi anexa la această cerere întocmită pe baza unor documente cu conţinut nereal (procese verbale de recepţie, rapoarte tehnice financiare) prin care s-a atestat în mod eronat efectuarea unor lucrări care în fapt nu au fost realizate. Cererea de plată finală şi anexa a fost redactată şi semnată de inculpatul Despan Florian.
În consecinţă, Consiliul Judeţean Argeş a încasat pe nedrept suma de 260.800 de euro reprezentând ultima tranşă din contractul de finanţare nerambursabilă. Procesele verbale de recepţie au fost puse la dispoziţie de inculpatul Grigore Dobre, asociat şi administrator al SC ZEUS S.A. Piteşti (firma care realizase lucrările) şi au fost întocmite de inculpaţii Nicolae Ion, reprezentant cu execuţia al firmei SC ZEUS S.A. Piteşti şi Dumitrache Gheorghe şi Mircea Tudor, ambii fiind membri în Comisia de recepţie şi diriginţi de şantier.
De altfel, pentru cel mai important obiectiv, lucrările nu au fost finalizate nici în prezent, deşi întreaga finanţare a fost încasată.
În perioada 2006 - 2008, inculpatul Nicolescu Constantin, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Argeş, a pretins şi a primit de la inculpatul Penescu Gheorghe Cornel, asociat şi acţionar majoritar la S.C. PIC S.A., sume de bani sau bunuri în valoare totală de 66.588,15 lei pentru ca instituţia Consiliul judeţean Argeş să achiziţioneze de la S.C. PIC S.A. produse alimentare şi nealimentare, în unele cazuri cu nerespectarea procedurilor legale de achiziţie publică. Suma remisă cu titlu de mită reprezintă aproximativ 10% din valoarea totală a acestor contracte.
De asemenea, în luna iunie 2009, inculpatul Nicolescu Constantin l-a determinat pe inculpatul Popa Ion, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, să nu aplice amendă contravenţională în cuantum de 10.000 lei unei persoane care ridicase pe domeniul public o construcţie fără a avea toate avizele necesare.
În vederea recuperării prejudiciului creat, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor imobile aparţinând inculpaţilor: Nicolescu Constantin, Grigore Dobre şi Popa Ion.
La data de 26 ianuarie 2011, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea inculpatului Nicolescu Constantin pe un termen de 24 de ore. La data de 27 ianuarie 2011, Tribunalul Argeş a admis propunerea procurorilor şi a dispus arestarea preventivă a aceluiaşi inculpat pe un termen de 29 de zile. În data de 2 februarie 2011, Curtea de Apel Piteşti a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi ţara.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Argeş
Constantin Nicolescu despre decizia DNA „Merg cu inima deschisă în faţa justiţiei!"
"Sunt convins că aţi luat deja cu toţii cunoştinţă de faptul că procurorii DNA au trimis în judecată dosarul în care sunt inculpat.
Speculaţii pe marginea acestui dosar s-au făcut foarte multe şi cred că aţi constatat cu toţii că nu eu am fost persoana interesată în alimentarea acestor comentarii.
Nu doresc să fac nicio speculaţie cu privire la dimensiunea care se doreşte să se dea acestei speţe şi nu cred că numărul de dosare sau numărul de file de documentaţii tehnice, acte contabile, adrese etc., conţinute în argumentaţiile procurorilor are vreo relevanţă.
Aş vrea doar să fac câteva precizări şi să-mi formulez câteva poziţii pe care le consider necesare în această fază de final de cercetare din partea procuraturii şi de început de judecată.
În primul rând, nu cred că mai are cineva vreo îndoială că ne aflăm în faţa unui dosar eminamente politic. Un dosar fabricat de la cap la coadă la comandă politică, având ca unic scop să-l discrediteze, pe plan local, naţional şi internaţional, pe omul politic Constantin Nicolescu. Scopul este acela de a schimba în mod abuziv votul şi mandatul pe care argeşenii l-au acordat unui om şi unei echipe politice şi de a trece destinele judeţului în alte mâini, care nu au nimic în comun cu Argeşul şi cu argeşenii.
Doresc să mulţumesc Justiţiei, care s-a dovedit imparţială şi care mi-a acordat şansa de a mă putea apăra în libertate. Subliniez faptul că decizia de a fi judecat în libertate, pronunţată cu unanimitate de judecătorii Curţii de Apel Piteşti, a avut la bază exclusiv argumente juridice şi nu medicale.
Mulţumesc medicilor şi echipelor medicale care m-au readus la viaţă şi datorită cărora am supravieţuit celei mai grele încercări din viaţă. Multumesc de asemenea familiei mele şi argeşenilor, pe care i-am simţit aproape şi care mi-au transmis mesaje de încurajare şi susţinere.
Mulţumesc ziariştilor care au tratat cu echidistanţă subiectul.
Vreau să-i asigur pe toţi argeşenii că, în calitatea mea de preşedinte ales al Consiliului Judeţean, nu am făcut altceva decât să continui munca susţinută, de peste 40 de ani, în slujba judeţului. Nu am făcut nimic în folos personal şi nu am prejudiciat cu absolut nimic comunitatea. Provin dintr-o familie numeroasă, cu 11 fraţi, nu am obţinut nimic în viaţă cu uşurinţă, ci cu mult efort, şi am învăţat, încă din copilărie, respectul faţă de semeni şi preţuirea muncii.
În calitatea mea de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş nu am acţionat arbitrar sau după bunul meu plac, ci am dus la îndeplinire hotărâri ale Consiliului Judeţean, format din 37 de consilieri, de toate culorile politice. Din postura de conducător al aparatului executiv al consiliului judeţean nu am făcut altceva decât să pun în aplicare ad litteram hotărârile consiliului, aşa cum legea administraţiei publice locale statuează, asigurând respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului şi hotărârilor Consiliului judeţean.
De asemenea, în scopul realizării obiectivelor imperios necesare dezvoltării economice şi bunăstării sociale ale judeţului Argeş, am avut privilegiul şi onoarea, doar să coordonez, aşa cum şi legea prevede, activitatea consiliilor locale, cu toată buna credinţă a unui om, respectând principiul autonomiei locale şi evitând amestecul de orice fel în chestiunile de ordin intern ale comunităţilor locale.
Nu doresc să fac niciun fel de comentarii pe dosar sau pe elemente din dosar şi consider că, în cele peste trei luni scurse de la hotărârea Curţii de Apel, am demonstrat fără dubii că nu am încercat să obstrucţionez în niciun fel ancheta şi nu doresc să influenţez martorii sau magistraţii. Sunt un om onest, cu frică de Dumnezeu, aflat pentru prima oară în viaţă în postura de a răspunde în faţa justiţiei.
Îmi exprim încă o dată deplina încredere pe care o am în justiţie, în faţa căreia vin cu inima deschisă, şi sunt convins că magistraţii care vor da soluţia în acest dosar vor judeca doar pe lege, probe şi fapte, fără a fi influenţaţi în niciun fel de alte elemente.
Pe locuitorii Argeşului vreau să-i asigur încă o dată de respectul, preţuirea şi devotamentul meu. Vreau să-i asigur că nu am acţionat niciodată decât în folosul judeţului şi pentru binele cetăţenilor lui. Am fost şi voi rămâne în slujba Argeşului, pentru că iubesc acest judeţ. Am fost, sunt şi voi rămâne aici, eu şi familia mea. Nimeni şi nimic nu va putea distruge vreodată legătura sufletească pe care o am cu Argeşul, legătură care este mai presus de politică şi de orice alt interes material. Am reprezentat cu demnitate şi cinste Argeşul, de care am fost şi voi fi mereu mândru şi pe cetăţenii acestuia, în faţa că inapoi la lista de articole