Revista presei argesene, 18 februarie 2011
18 feb 2011 | publicat in Anonim
VINERI, 18 FEBRUARIE 2011
CURIERUL ZILEI
Mercury Research: 85% dintre românii cu vîrste peste 18 ani
Au fost afectaţi de criza economică
# În 2010, valoarea zilnică a coşului de alimente s-a redus drastic # Mulţi nu şi-au mai permis să plece în concediu # S-au înregistrat vînzări mai mici la îmbrăcăminte şi încălţăminte
Criza a afectat 85% dintre românii cu vîrste peste 18 ani, procent în creştere faţă de martie 2010 (77%), conform studiului Financial CrisisMeter, realizat de Mercury Research în luna noiembrie 2010, pe un esantion de 1.200 de persoane cu vîrste peste 18 ani. Anul 2010 a adus schimbări si în calcularea bugetului familial lunar.
Românii alocau la sfîrşitul anului 2010 o mai mare parte din totalul veniturilor pentru mîncare şi rate, în comparaţie cu noiembrie 2008 (primele semne ale crizei în România), în timp ce proporţia de buget alocată către haine şi produse de îngrijire personală, obiecte de mobilier sau educaţie a scăzut. În comparaţie cu anii trecuţi, românii au redus cheltuielile atît la mîncare, cît şi la alte categorii de produse sau servicii, precum telecomunicaţiile, produsele de îngrijire personală, vacanţe şi ieşiri în oraş. În continuare, cea mai mare parte din totalul veniturilor lunare ale românilor (40%) este destinată produselor alimentare, procent în creştere în comparaţie cu 2 ani în urmă (38%). Dacă în noiembrie 2008, ratele însemnau 5% din veniturile lunare, pe parcursul lui 2010 s-a ajuns la 6 - 8% din buget. De asemenea, la începutul crizei (noiembrie 2008) se cheltuiau 7,4% pe educaţie, iar la sfîrşitul lui 2010 procentul era de 5%. Şi banii pe care reuşeau să-i pună deoparte s-au redus, 3% la sfîrşitul lui 2010, faţă de 5% la începutul lui 2009. Patru din zece români erau mult mai îngrijoraţi în legătură cu situaţia lor financiară în comparaţie cu 6 luni în urmă faţă de data interviului. Criza financiară a fost cel mai puternic resimţtă de persoanele cu vîrste între 35 şi 50 de ani, de persoanele din gospodăriile cu un nivel de bunăstare mai redus şi de persoanele cu venituri mici. Pentru cei mai mulţi dintre cei afectaţi de criză, (57%) efectul negativ s-a resimţit la nivelul venitului şi prin scăderea nivelului de trai. De asemenea, scăderea puterii de cumpărare/creşterea preţurilor a fost resimţităa de 44% dintre cei afectaţi. La distanţă de acestea, pierderea locului de muncă a fost urmarea crizei pentru 4% dintre românii afectaţi de criză. Dificultatea de a găsi un loc de muncă a avut impact asupra a 3% dintre românii care au resimţit negativ criza, procent în scădere faţă de martie 2010 (7%). Tinerii au întîmpinat într-o măsură mai mare dificultăţi în a-şi găsi un job (8%).
Alte efecte negative menţionate în studiu au fost creşterea facturilor la utilităţi şi a taxelor (3%), pierderea de către alţi membri ai familiei a locurilor de muncă (3%) sau reducerea cheltuielilor pentru asigurarea celor necesare (3%).
Ce prevede noul Cod al Muncii:
Trei luni, perioada de probă
Perioada de probă ce poate fi stabilită pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă, este de cel mult 90 de zile calendaristice, conform ultimei variante a proiectului Codului Muncii. Potrivit proiectului, pe durata sau la sfîrşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta numai printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia.
De asemenea, pe durata perioadei de probă, salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă. Contractul pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni. Proiectul de act normativ prevede că un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar, iar misiunea de muncă temporară se stabileşte pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 luni. Primirea la muncă a pînă la trei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă va fi sancţionată cu amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei, conform proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
Prestarea muncii de o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă se va sancţiona cu amendă de la 500 la 1.000 de lei.
ARGESUL
Mai puţini bani din impozite
Autorităţile locale din Piteşti şi-au luat măsuri de siguranţă pentru anul în curs, în sensul că au prevăzut sume mai mici care ar urma să fie încasate la buget din taxe şi impozite. Conform estimărilor, se aşteaptă ca de la persoanele juridice să se încaseze în acest an suma totală de 23,3 milioane lei din taxe şi impozite pentru terenuri, clădiri şi maşini. Suma este cu un milion lei mai mică decât cea încasată efectiv în 2010 şi cu aproape două milioane lei mai redusă decât cea intrată în vistieria oraşului în 2009. De pe urma impozitului pe clădiri, de la firme se aşteaptă venituri de 16,5 milioane lei, iar din taxele pentru maşini alte 5,6 milioane lei. Cele mai mici sume preconizate a fi încasate sunt cele din impozitul pe terenuri (doar 1,1 milioane lei).
Aproape jumătate din venituri se duce pe mâncare
Un studiu realizat şi în Argeş de către Mercury Research arată că actuala criză economică şi financiară a afectat 85% dintre românii cu vârsta peste 18 ani, procent în creştere faţă de martie 2010 (77%). În continuare, cea mai mare parte din totalul veniturilor lunare (40%) este destinată produselor alimentare, procent în creştere în comparaţie cu 2 ani în urmă (38%). Dacă în noiembrie 2008, ratele însemnau 5% din veniturile lunare, pe parcursul lui 2010 s-a ajuns la 6 - 8% din buget. De asemenea, la începutul crizei (noiembrie 2008) se cheltuiau 7,4% pe educaţie, iar la sfârşitul lui 2010 procentul era de 5%. Şi banii puşi deoparte s-au redus, 3% la sfârşitul lui 2010 faţă de 5% la începutul lui 2009. 40% dintre cei chestionaţi au spus că sunt mai îngrijoraţi de situaţia lor financiară decât erau în urmă cu 6 luni, iar pentru cei mai mulţi dintre cei afectaţi de criză (57%) efectul negativ s-a resimţit la nivelul venitului şi prin scăderea nivelului de trai. Scăderea puterii de cumpărare/creşterea preţurilor a fost resimţită de 44% dintre cei afectaţi.
inapoi la lista de articole