Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 17 mai 2011

CURIERUL ZILEI

Americanii, interesaţi de Arpechim

Anunţul închiderii Rafinăriei Arpechim a produs un cutremur pe piaţa petrolieră din România, statul fiind pus, din cauza unei gîndiri, credem noi, intenţionat păguboase, după cinci ani de la privatizarea Petrom, în situaţia de a prelua acum acţiuni care îi permit OMV să jongleze cum vrea în această situaţie. Interesat de „salvarea" Arpechim ar fi un fond de investiţii american, însă cererea avansată de austrieci este destul de piperată, depăşind suma de 200 milioane euro. Guvernul este dispus, însă, la a face „sacrificii", dădea ieri de înţeles prefectul Davidescu, acesta explicînd şi în ce condiţii. Tot ieri, el a făcut public răspunsul integral trimis, pe 9 mai 2011, de Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Oltchim SA, prin care îşi arată disponibilitatea de a prelua şi acţiunile de la Arpechim. Răspunsul a fost semnat de secretarul de stat Borbely Karoly.

„Ministerul Economiei, în calitate de acţionar majoritar al Oltchim SA, ia în considerare soluţia de preluare de către această societate a  Rafinăriei Arpechim pentru integrarea acesteia în fluxurile tehnologice existente, precum şi pentru consolidarea companiei, în condiţiile prevederilor legale incidente. Principalul scop al acestei abordări este de a menţine în funcţiune industria petrochimică din România, prin pilonul său principal, care este Oltchim SA (...) În acest fel, privatizarea Oltchim SA va avea ca obiect pachetul de acţiuni majoritar la o companie cu un înalt nivel de integrare. Pînă la atingerea acestui obiectiv, susţinem o colaborare strînsă între OMV Petrom şi Oltchim pentru funcţionarea instalaţiilor care deservesc Petrochimia de la Arpechim (rampa şi rezervoarele de materii prime şi produse finite, instalaţiile de captare şi tratare a apei brute, instalaţiile de apă demineralizată etc.)", se arată în scrisoarea remisă tuturor parlamentarilor de Argeş şi Vîlcea, dar şi autorităţilor judeţene.

OMV, suspectat că joacă murdar!

Prefectul de Argeş, Gheorghe Davidescu, s-a arătat totuşi îngrijorat faţă de intenţiile pe care le-ar putea nutri conducerea OMV Petrom, dincolo de poziţia oficială pe care o are în discuţiile cu autorităţile române. „Singura mea nesiguranţă este dacă intenţiile nedeclarate ale celor de la OMV sînt de a ajunge să dezafecteze aceste capacităţi (n.r. - chiar dacă) OMV este dispus în această perioadă să poarte negocieri cu statul român", a precizat Davidescu, adăugînd că potenţialii investitori sînt descurajaţi de sumele piperate avansate de OMV. Fără a da numele companiei americane ce ar putea prelua Rafinăria de la Piteşti, prefectul a punctat că au loc discuţii de acest gen. Potrivit informaţiilor vehiculate în presa centrală, ar fi vorba de un fond de investiţii care a cerut păstrarea confidenţialităţii numelui, care ar trebui să cumpere pachetul majoritar în schimbul a 250 milioane de euro.

Guvernul e dispus la „sacrificii"

„Guvernul român va încerca să găsească şi alte căi. Probabil, cel mai facil va fi cedarea unor acţiuni din pachetul deţinut la Petrom şi am garanţia că vor face şi sacrificii, adică acceptarea unui preţ peste cel real, dar fără plata efectivă, ci prin schimbarea procentului de acţiuni în cadrul acestui acţionariat", a explicat prefectul.

Prefectul Davidescu dă vina pe Guvernul Năstase

 Amintirile ne chinuiesc... cam aşa a lăsat să se înţeleagă Gogu Davidescu, vorbind despre principalii actori în procesul privatizării Petrom. „OMV a fost privatizat de Guvernul Năstase. La ora actuală Petrom are o valoare de piaţă de 18 miliarde lei, şi a fost vîndut de Guvernul Năstase cu peste 600 milioane dolari. Aşa că hai să vedem cine a făcut acest matrapazlîc! Guvernul Boc încearcă să mai menţină ce se mai poate menţine. Acel procent de 9,8% pe care statul român îl mai deţine la Petrom s-ar putea vinde la peste 600 milioane euro. Vindem 10 procente la o valoare la care s-au vîndut 20 de procente. Hai să vedem care Guvern a prăduit economia!", a acuzat reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Doar 13 creşe în Argeş

Autorităţile judeţene au înaintat Ministerului Dezvoltării şi Turismului lista cu solicitările pentru numărul de creşe care ar fi necesar în Argeş. S-au centralizat astfel 33 de propuneri, însă maximum 13 vor avea şansa de a fi aprobate spre finanţare. Programul de construire creşe a fost adoptat în şedinţă de Guvern, la finalul anului trecut, surse din cadrul Prefecturii Argeş spunînd că lucrările ar putea fi demarate în cîteva luni, după evaluarea documentaţiilor şi finalizarea licitaţiilor.   

Oraşele care vor avea prioritate în primirea finanţărilor de construire creşe sînt Piteşti, cu 11 unităţi, Curtea de Argeş, cu una, respectiv Mioveni, tot cu una, acestea totalizînd un număr de 585 locuri. Localităţile din mediul urban sînt însă mult mai avide, astfel că Piteştiul ar mai vrea 2, Curtea de Argeş - 4, Cîmpulung - 3, Mioveni - 2, Topoloveni - una (aici nu există nici una încă), Ştefăneşti - 2, Costeşti - una (nici aici nefiind deocamdată nici o creşă).

Este vizat şi mediul rural

Ele nu sînt, însă, singurele localităţi din Argeş doritoare de creşe, solicitări în acest sens venind şi din partea comunelor învecinate în primul rînd municipiului reşedinţă de judeţ, unde numărul familiilor cu copii este mai mare, dar şi în zone mai îndepărtate. Vorbim astfel de: Albeştii de Muscel, Albota, Bălileşti, Bîrla, Bogaţi, Boteni, Bradu, Drăganu, Mărăcineni, Oarja, Muşăteşti, Şuici, Tigveni, Vedea, Vlădeşti. Acestea au solicitat cîte o creşă. Şi Bascovul se înscrie în acest program, cu două solicitări de creşe.

Pendiuc deschide simpozionul de la Brâncoveanu

Statul de drept şi administraţia publică este titlul simpozionului care va începe astăzi, la Universitatea Constantin Brâncoveanu, de la ora 10. În deschiderea lucrărilor, primarul Tudor Pendiuc va conferenţia despre Parteneriatul, văzut ca Necesitate pentru administraţia publică locală. Va urma lucrarea prezentată de vicepreşedintele CJ Argeş, Florin Tecău, pe tema Rolul Consiliului Judeţean în coordonarea autorităţilor publice. 

De asemenea, sînt incluse teme ce vor fi susţinute de experţi parlamentari precum Silvia Olaru (Conflictele şi echilibrul dintre puterile statului), Alina Grigorescu, membră a subcomisiei pentru monitorizarea executării hotărîrilor CEDO pronunţate împotriva României, din cadrul Camera Deputaţilor, sau Dan Alexandreanu, consilier parlamentar Departamentul de Studii Parlamentare şi Drept Comunitar - Camera Deputaţilor. Din partea universităţii gazdă, vor conferenţia mai mulţi specialişti, printre care conf. univ. dr Ion Mihalcea (Statul de drept şi statul social), dar şi reprezentanţi ai altor instituţii. Vorbim aici de lector univ. dr Diana Ungureanu, din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, de Daniela Valeria Iancu, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii - Inspecţia Judiciară - Serviciul de Inspecţie pentru Judecători, dar şi jurist drd. Paraschiv Gheorghe, din cadrul Academiei de Poliţie Al. I. Cuza - Bucureşti. În total, se vor prezenta 28 de lucrări, programul Simpozionului fiind următorul: 10.20 -12.30 - Comunicări pe secţiuni - partea I; 12.30 - 13.00 - Pauză de cafea; 13.00 - 16.00 - Comunicări pe secţiuni - partea a II-a. Manifestarea, care face parte din seria de acţiuni dedicate Zilelor Piteştiului, va avea loc în sala Studio A.

Iar se modificã legislaţia muncii

Potrivit presei centrale, Comisia Europeanã a obligat Guvernul sã suplimenteze cu o lunã perioada în care angajaţii care lucreazã peste durata normalã a timpului de muncã beneficiazã de ore libere, de la 60 la 90 zile calendaristice, şi sã extindã cazurile în care pot fi încheiate contracte de muncã pe duratã determinatã.

„Principiul flexicuritãţii este definit de cãtre Comisia Europeanã drept un concept care sã împace pretenţiile angajatorilor cu cele ale angajaţilor, îmbinînd flexibilitatea şi securitatea pentru lucrãtori şi companii, inclusiv prin abordarea mai flexibilã a procedurilor de angajare şi de concediere. Noul Cod al Muncii a extins perioada în care munca suplimentarã poate fi compensatã prin ore libere plãtite, de la 30 zile la 60 zile calendaristice dupã efectuarea acesteia. Durata maximã legalã a timpului de muncã nu poate depãşi 48 de ore pe sãptãmînã, inclusiv orele suplimenta-re. Noul Cod al Muncii mai preve-de cã un contract individual de muncã pe durata determinatã poa-te fi prelungit pentru perioada realizãrii unui proiect, program sau unei lucrãri, dar cu posibilitatea încheierii succesive a cel mult trei astfel de contracte. În acelaşi timp, a fost stabilit cã un contract individual de muncã pe duratã determinatã încheiat în termen de trei luni de la încetarea unui contract similar este considerat contract succesiv şi nu poate avea o duratã mai mare de 12 luni.

Se terminã banii UE pentru firmele rurale

Prin mãsurile Programului Naţional de Dezvoltare Ruralã (PNDR) destinate persoanelor juridice, 183 proiecte din Argeş au atras 93,86 milioane euro, din care 14,34 milioane au fost deja plãtite - în timp ce alte 23 proiecte, pentru finanţãri de 6,69 milioane euro, se aflã în evaluare. Banii pentru mai multe mãsuri, proveniţi de la UE în proporţie de 80%, sînt deja pe sfîrşite, chiar înainte de încheierea programului, în 2013.

# Pe mãsura 3.1.2., care finanţeazã dezvoltarea firmelor nou-înfiinţare în mediul rural cu între 5.000 - 200.000 euro, 46 de societãţi argeşene au obţinut pînã acum contracte pentru fonduri de 6,3 milioane de euro - din care s-au plãtit deja 2,4 milioane euro. La nivel naţional, mai sînt disponibile 85 milioane euro din cele 385 milioane care fusesrã alocate mãsurii, astfel cã sesiunea de depuneri aflatã în prezent în desfãşurare pînã la sfîrşitul lunii va fi, probabil, ultima - dacã Bruxellesul nu va aproba realocare a fondurilor de la alte mãsuri. Pentru aceşti ultimi bani, concurenţa este mare, iar punctaj bun obţin mai degrabã firmele din domeniul sanitar-veterinar sau cele de activitãţi meşteşugãreşti tradiţionale certificate - fierãrie, artizanat, broderii, ceramicã. De asemenea, au avantaj cele care creeazã un loc de muncã la fiecare 25.000 lei - pentru 200.000, trebuie create 8 posturi - şi cele care utilizeazã energii regenerabile. La punctaje egal, prioritate au proiectele mai mici.

#  Pentru mãsura 3.1.3. „Încurajarea turismului", din alocarea totalã de 534 milioane euro, au mai rãmas disponibile 185 milioane euro. În Argeş, au fost selectate şi s-au contractat pînã acum 51 proiecte - jumãtate din cele depuse - şi s-au plãtit 220 mii euro din cele 9,26 milioane aferente. Aici, finanţarea e de 50% din proiect şi pînã la cel mult 200.000 euro. Alte 15 proiecte depuse recent, pentru finanţãri de 2,3 milioane euro, sînt încã în evaluare. Mãsura e folositã mai ales pentru pensiuni şi pentru centre de informare turisticã - au fãcut astfel de centre consiliile locale din Arefu, Cotmeana, Corbeni. Interesul pentru pensiuni s-a diminuat, în urma crizei. „Turismul a cãzut, iar pentru astfel de finanţare e nevoie de diriginte de şantier, de devize şi de scoaterea la luminã a lucrãrii. Pensiunile sînt monitorizate 5 ani şi trebuie sã arate cã au turişti. Banii se deconteazã pe mãsura lucrãrilor. La 6 - 7 pensiuni a trebuit sã reziliem contractul din lipsa finanţãrii proprii", ne-a spus Marius Jurubiţã, directorul adjunct al Oficiului de Plãţi pentru Dezvoltare Ruralã Argeş.

# Pe mãsura 1.2.1. „Modernizarea exploataţiilor agricole" - pentru proiecte mari, de pînã la 2 milioane euro, au reuşit sã prindã contracte 37 societãţi (o treime din cele care au solicitat), fondurile atrase fiind de 15 milioane euro, din care s-au plãtit pînã acum 5,3 milioane euro. Mai sînt în evaluare alte 5 proiecte, pentru alte 1,39 milioane euro, dar suma alocatã la nivel naţional e aproape epuizatã.

# Prin mãsura 1.2.3. - încheiatã - s-au alocat 581 milioane euro pentru societãţi care proceseazã produse agricole. 18 beneficiari din Argeş au prins finanţãri de 15,5 milioane euro, reprezentînd 50% din valoarea proiectelor lor. Alte 15 depuse în sesiunea din martie sînt încã în evaluare. Desprinsã din aceastã mãsurã este schema de ajutor A-XS13 destinatã unor investiţii destul de comune, de genul patiseriilor. În Argeş au fost totuşi doar 6 proiecte depuse, toate contractate, care au atras, pentru 50% din investiţiile lor, un total de 3,8 milioane euro. Fondurile la nivel naţional sînt deja epuizate. Mai existã însã fonduri (37 milioane euro din 104 milioane) pentru o altã schemã de ajutor înruditã (F-XS28), destinatã firmelor care prelucreazã lemn, de pildã pentru producţia de mobilier: 5 firme argeşene au prins pînã acum finanţãri de 1,5 milioane euro, şi alte 3, pentru 3 milioane euro, au fost depuse în ultima sesiune din aprilie. Chiar dacã schemele de ajutor au pãrut o oportunitate pentru multe firme, totuşi concurenţa nu a fost atît de mare. „Pe lîngã bani pentru cofinanţare e nevoie de studiu de fezabilitate, autorizaţii de la DSV, de la Mediu, proiecte pentru clãdiri şi alte acte pe care firmele ar trebui oricum sã le aibã, deşi multe funcţioneazã fãrã ele, dacã nu sînt controlate", ne-a explicat directorul OJPDRP. 

# Pe mãsura 3.2.2. adresatã consiliilor locale, pentru dezvoltarea infrastructurii, au reuşit sã prindã finanţare numai 14 din cele 112 proiecte depuse în Argeş. 

 Valoarea atrasã e de 35 milioane euro - dar plãţile nu au început încã. Unii au comentat cã sînt puţine, dar Marius Jurubiţã nu e de aceeaşi pãrere. „Într-adevãr, existã 7-8 judeţe înaintea noastrã - Bihorul are chiar 19 proiecte. Dar în regiune, doar Dîmboviţa are mai multe ca noi - 18, în timp ce altele sînt mult în urmã: Teleormanul are 2-3, Ialomiţa 1", a explicat şeful OPDRP. De asemenea, nu pot fi acuzate nici preferinţele politice: la nivel de judeţ, beneficiazã douã primãrii PDL, una PNL, restul PSD. Pentru cã la nivel naţional s-au selectat deja 616 proiecte a cãror valoare depãşeşte suma alocatã mãsurii, de 1,57 miliarde euro, în iulie se vor mai pune la dispoziţie 153 milioane euro doar pentru localitãţi care nu au apucat finanţãri pe 3.2.2. şi care au suferit calamitãţi în 2010 - în judeţ existã 26 astfel de localitãţi cu drumuri, poduri sau podeţe afectate, care vor putea concura în acea sesiune. O altã mãsurã accesibilã autoritãţilor publice şi cu finanţare de 100% din proiecte este cea destinatã drumurilor forestiere sau cãtre ferme - 1.2.5. Aici bani ar mai fi - s-au cheltuit doar 165 milioane euro din cele 483 milioane alocate.

Prima şcoală particulară de teatru .Camino vă face actori

În sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene Argeş a avut loc, de curînd, spectacolul de absolvire a anului şcolar 2010 - 2011 de cei care au frecventat Şcoala de Teatru Camino, condusă de actriţa Luminiţa Borta, de la Teatrul Alexandru Davila.

Cei şapte elevi - Ada Popescu, Mădălin Popescu, Corina Ştefănică, Ioana Dumitrescu, Lavinia Vîlcu, Beatrice Mituleci şi Tonia Văleanu - au prezentat publicului, reprezentat de părinţi, prieteni şi colegi, un repertoriu alcătuit din monologuri, scene din piese de teatru, dramatizări şi o scenă din musicalul Chicago. Texte din Shakespeare, Caragiale, G.M. Zamfirescu, Carlo Goldoni, Aleksandr Galin, Matei Vişniec, L. Carroll, D.R. Popescu, T. Muşatescu, G. Topîrceanu au fost interpretate de tinerii actori cu talent, inspira-ţie şi profesionalism, aplauzele publicului fiind răsplata muncii serioase şi de calitate pe care au depus-o. Pentru cei care încă nu ştiu,  Camino este o şcoală particulară de teatru unică în Piteşti. Pentru anul şcolar 2011 - 2012, cei care vor să pătrundă în tainele actoriei au posibilitatea să se înscrie începînd cu 15 septembrie. Cursurile de teatru pe care le predă Luminiţa Borta urmăresc să le ofere participanţilor un spaţiu perfect pentru a-şi încuraja şi dezvolta aptitudinile artistice, reprezintă modul în care cultura generală se completează uşor şi temeinic. Este locul unde puteţi să deveniţi artişti, să faceţi echipă şi să vă cunoaşteţi mai bine.

ZIARUL ARGESUL

Îl schimbă Băsescu pe Boc?

Abia s-au încheiat alegerile de la PDL şi reapare pe tapet - cu şanse foarte mici de a se transforma vreodată în realitate - schimbarea lui Boc de la şefia guvernului, la dorinţa lui Traian Băsescu.
Presa centrală susţine că astăzi coaliţia se va reuni în şedinţă, existând posibilitatea ca unul dintre subiectele discuţiei să fie legat de oportunitatea schimbării lui Emil Boc din funcţia de prim-ministru, procedură care, dacă va fi decisă, ar putea necesita o pregătire mai lungă în Parlament. Prefectul Gheorghe Davidescu susţine că nu ştie dacă Boc îşi va da demisia sau dacă va fi schimbat, însă o astfel de variantă ar putea presupune şi o remaniere guvernamentală.
„Remanierea de guvern este apanajul premierului. Putem discuta despre o remaniere dacă Emil Boc va decide să plece de la Palatul Victoria, aşa cum sunt speculaţiile prin presă, şi vine un nou premier. Eu mă subordonez doar premierului şi Ministerului Administraţiilor şi Internelor. Nu ştiu dacă e nevoie sau nu să-şi dea demisia. Sunt chestiuni politice care se iau la un nivel foarte înalt şi ţin de partid şi de preşedintele Traian Băsescu, pentru că el mai poate schimba premierul", a afirmat Davidescu.
Revenind la alegeri, piteşteanul Ion Ariton a fost ales în funcţia de secretar executiv. Boureanu şi Mircea Andrei au rămas fără nicio funcţie în PDL.

Vom avea Rezervaţia naturală Trivale

Recent, prefectul Gheorghe Davidescu a primit o scrisoare de la ministrul Mediului, Laszlo Borbely, despre Pădurea Trivale şi ca urmare a interpelării făcute de deputatul liberal Andrei Gerea, care dorea să afle stadiul demersurilor pentru transformarea pădurii în arie protejată. Prefectul a afirmat că, deocamdată, documentele se află în avizare internă la Ministerul Mediului.
„Din informaţiile pe care le am, cu siguranţă până la finalul mandatului meu ca prefect Pădurea Trivale va deveni rezervaţie naturală. Din acest motiv, guvernul aşteaptă proiectul de la Ministerul Mediului şi Pădurilor. Din păcate, se trenează anularea titlurilor de proprietate şi se dovedeşte încă o dată că justiţia din România nu-şi face treaba", a menţionat prefectul Davidescu.

Lucrările nu ar fi politice....

Vă informam că Ministerul Dezvoltării a anunţat licitarea pentru proiectarea şi construirea a aproape 300 de km de drumuri comunale în Argeş, valoarea estimată pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor fiind de aproape 280 milioane lei, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii.
Cu toate că mulţi primari PDL ar urma să beneficieze de aceste lucrări, prefectul de Argeş susţine că proiectele nu sunt date pe culori politice. Din localităţile beneficiare, 16 au primari PSD, 14 PDL, 2 PNL şi una de la PNG. „La Ciofrângeni este un primar PSD care a câştigat alegerile cu aproape 90%, dar, dacă acolo au fost calamităţi, nu pot eu, ca reprezentant al autorităţii publice locale, să ţin cont de culoarea lui politică şi să-i întorc spatele. La Poienarii de Muscel sunt două alunecări de teren, este primar de la PDL, deci este aceeaşi situaţie. Este adevărat că, faţă de proporţia pe culori politice a primarilor din Argeş, acum ponderea este mai mare pentru primarii PDL, dar în foarte multe situaţii s-a ţinut cont de situaţiile din teren", a afirmat prefectul.

Lefurile ciuntite, câştigate în instanţă

Peste 4.000 de dascăli din SIPA Muntenia au dat în judecată ministerul de resort, pe cel al Finanţelor şi Guvernul din cauza diminuării veniturilor salariale cu 25 la sută de la 1 iulie anul trecut. Prin acţiunea respectivă, sindicaliştii au solicitat plata retroactivă a reţinerilor făcute pe statele de plată, odată cu intrarea în vigoare a Legii 118/2010, act normativ prin care veniturile salariale le-au fost diminuate cu 25%. După cum ne-a informat Adrian Voica, liderul SIPA Muntenia, „instanţa s-a pronunţat în cazul a 173 de procese pentru 4.000 de salariaţi. În aceste procese li s-a dat câştig de cauză sindicaliştilor". Să vedem acum cine le plăteşte drepturile câştigate.

Impozite... auto

Primăria Piteşti a stabilit valoarea taxelor pentru mijloacele de transport cu tracţiune mecanică, taxe ce vor fi percepute începând cu 1 ianuarie 2012. Astfel, pentru motorete, scutere, motociclete şi autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cmc inclusiv, valoarea taxei este de 8 lei pentru fiecare 200 cmc. În cazul autoturismelor cu capacitatea cilindrică între 1.601 şi 2.000 cmc inclusiv, taxa este de 18 lei pentru fiecare 200 cmc. La autoturismele cu capacitatea cilindrică între 2.001 şi 2.600 cmc inclusiv, taxa este de 72 lei pentru fiecare 200 cmc. Între 2.601 şi 3.000 cmc inclusiv, taxa a fost stabilită la 144 lei, iar pentru vehiculele cu cilindreea peste 3.001 cmc taxa a fost fixată la 290  lei pentru fiecare 200 cmc.

Guvernul e pregătit să dea pe Rafinărie mai mult decât face

Prefectul Gheorghe Davidescu a prezentat conţinutul scrisorii semnate de secretarul de stat la Ministerul Economiei, Borbely Karoly, ca răspuns la adresa din luna martie semnată de grupul de senatori, deputaţi, preşedinţii consiliilor judeţene şi prefecţii din judeţele Argeş şi Vâlcea.
„Ministerul Economiei este preocupat şi urmăreşte cu mare atenţie toate aspectele determinate de decizia OMV Petrom SA de a închide definitiv această rafinărie şi, în calitate de acţionar majoritar al Oltchim SA, ia în considerare soluţia de preluare de către această societate a instalaţiilor Rafinăriei Arpechim pentru integrarea acesteia în fluxurile tehnologice existente, precum şi pentru consolidarea companiei, în condiţiile prevederilor legale incidente.

Principalul scop al acestei abordări este de a menţine în funcţiune industria petrochimică din România, prin pilonul său principal care este Oltchim SA, precum şi de a asigura reluarea activităţii Rafinăriei şi, prin aceasta, repornirea la întreaga capacitate a tuturor instalaţiilor petrochimice de pe platforma industrială de la Rm. Vâlcea şi de pe platforma Arpechim. În plus, în acest fel privatizarea Oltchim SA va avea ca obiect pachetul de acţiuni majoritar la o companie cu un înalt nivel de integrare. Până la atingerea acestui obiectiv, susţinem o colaborare strânsă între OMV Petrom şi Oltchim pentru funcţionarea instalaţiilor care deservesc petrochimia de la Arpechim (rampa şi rezervoarele de materii prime şi produse finite, instalaţiile de captare şi tratare a apei brute, instalaţiile de apă demineralizată etc.)", se menţionează în scrisoare.

În opinia prefectului Davidescu, acesta este un semn clar al interesului statului român pentru Oltchim şi Rafinăria de la Arpechim. Mai mult, după ce a explicat că sunt negocieri intense cu un investitor american foarte puternic pentru preluare, Davidescu a subliniat şi faptul că guvernul ar fi pregătit să plătească chiar o sumă mai mare decât cea la care Rafinăria ar fi evaluată pe piaţă, însă nu în bani, ci prin contravaloare de acţiuni.
„După întâlnirea cu FMI s-a precizat clar că s-a stabilit privatizarea unui procent din NuclearElectrica şi preluarea de către guvern a Oltchim Râmnicu-Vâlcea. Pentru mine rămâne temerea că intenţiile nedeclarate oficial de cei de la OMV ar putea fi de dezafectarea instalaţiilor de la Rafinărie. Este drept că deocamdată s-a respectat acea perioadă de şase luni în care OMV este dispus să negocieze cu statul român sau cu un alt eventual investitor. Preţurile vehiculate sunt însă greu accesibile şi supraestimate, de aceea investitorii sunt deocamdată descurajaţi.

Guvernul român va încerca să găsească şi alte căi. Probabil cel mai facil va fi cedarea unor acţiuni din pachetul deţinut la Petrom şi am garanţia că se vor face şi sacrificii, adică acceptarea unui preţ peste cel real, dar fără plata efectivă, ci prin schimbarea procentului de acţiuni în cadrul acestui acţionariat. Există o negociere avansată cu un investitor american foarte puternic. Nu-i pot dezvălui însă numele, dar de aceea statul român face aceste negocieri", a afirmat prefectul.

„Facultatea de Teologie nu se închide"

Prefectul Gheorghe Davidescu este încrezător că Facultatea de Teologie a Universităţii Piteşti nu va fi desfiinţată, în ciuda documentelor oficiale emise de BOR şi apoi de Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului. În opinia sa, fără a intra însă în amănunte, întregul subiect este rezultatul unui conflict de ambiţii, dar dă asigurări că Teologia nu se va desfiinţa.

„Situaţia de la Facultatea de Teologie ţine de Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, venind în urma unei solicitări din partea acestei instituţii. Din păcate, nu aş vrea să fie ceea ce cred eu. Nu aş vrea ca nişte tineri care vor să îmbrăţişeze meseria de preot să fie victimele unor astfel de conflicte. Sunt chestiuni de ambiţii între oameni. Vă asigur însă că Facultatea de Teologie nu se va desfiinţa. Eu nu vă ascund că am tot respectul pentru rectorul Universităţii. Am o relaţie foarte bună şi cu ministrul Educaţiei şi, dacă va fi necesar, voi avea intervenţii pentru a demonstra că ceea ce s-a făcut în mediul universitar în Piteşti nu s-a făcut nicăieri în ţară în 15 ani.

Politica este ca în fiecare an numărul de studenţi să nu fie sub numărul absolvenţilor din anul respectiv. În privinţa numărului de absolvenţi şi de locuri este de discutat", a precizat Davidescu.

Interes crescut

Ieri a fost ultima zi în care s-au primit cereri pentru plăţile directe pe suprafaţă de la UE. De astăzi, celor întârziaţi li se aplică penalizare de 1% pentru orice zi lucrătoare. După data de 11 iunie, APIA nu mai primeşte cereri în cadrul plăţilor prin schemele de sprijin pe suprafaţă. Ieri în jurul orei prânzului, Argeşul ocupa locul doi pe ţară, după Ilfov, în ceea ce priveşte depunerea acestor cereri. "Dacă în 2010 au fost peste 32.000 de cereri - spunea Marius Stroescu, directorul executiv al APIA Argeş - cu o suprafaţă de 182.278 hectare, ieri, la vremea amiezii, erau depuse cereri pentru pentru 197.559,49 hectare (107,38% faţă de anul trecut). E posibil să depăşim 200 mii hectare înscrise pentru plăţile pe suprafaţă, ceea ce o să aducă şi mai mulţi bani în judeţ. De altfel, suprafaţa mare pentru care au fost depuse cererile demonstrează că fermierii argeşeni s-au ocupat de cultivarea terenurilor".

Bani pentru oi şi capre

De astăzi şi până pe 16 iunie, crescătorii de ovine şi caprine pot depune la sediul judeţean al APIA Argeş cererile pentru subvenţie. Nu trebuie să fiţi asociaţi ca să primiţi bani pentru aşa ceva, ci trebuie să aveţi în gospodărie minimum 25 de caprine sau 50 de ovine. Condiţiile de eligibilitate sunt aceleaşi ca şi în 2010.

EPITESTI.RO

Sondajul lui Berceanu

Radu Berceanu, unul dintre cei mai importanti lideri din cadrul principalului partid de guvernamant, PDL, a comandat un sondaj de opinie. Conform HotNews, USL ar avea 53% din punct de vedere al preferintelor de vot, alianta dintre PSD, PNL si PC fiind urmata cu 19% de PDL. Pe locul 3 s-ar situa Partidul Poporului, cu 11%.

Este vorba de un sondaj CSOP care a fost comandat si platit din buzunarul lui Berceanu. Berceanu a declarat la Conventia Nationala PDL ca rolul sondajului este de a reflecta starea partidului inainte de alegerile interne.

Iata care sunt rezultatele la partide:USL are intentie de vot de 53%, in timp ce PDL-ul 19%, Partidul Poporului are 11%, urmat de UDMR cu 5%, de PRM cu 4% si de PNG cu 3%.

La capitolul incredere in personalitatile politice, Crin Antonescu este cotat cu 25%, Victor Ponta 23% in timp ce Traian Basescu are 19%. In ceea ce priveste liderii democrat-liberali, Vasile Blaga beneficiaza de increderea a 15% dintre cei chestionati, la fel ca si presedintele PDL, Emil Boc.

Elena Udrea este privita cu incredere de 12% dintre respondenti iar Roberta Anastase de 8%. Mircea Geoana este cotat cu 18% iar Sorin Oprescu cu 24%.
Sondajul a fost realizat in perioada 5-9 mai, pe un esantion national reprezentativ de 1.046 persoane, cu o eroare de plus minus 3%.

Primarii argeșeni i-au cerut lui Udrea 33 de creșe

Necesarul de creșe pentru Argeș este la acest moment de 33, număr propus de administrațiile locale. Construirea lor ar crea 1860 de locuri pentru copii. Din cele 33, sunt însă realizabile la nivel județean până în 13, dintr-un total la nivel național de 400 de unități. Programul este susținut de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, condus de Elena Udrea.

Oraşele care ar putea avea prioritate în primirea finanţărilor de construire creşe, sunt: Piteşti , cu 11 unităţi, Curtea de Argeş, cu una, respectiv Mioveni, tot cu una, cele trei totalizînd un număr de 585 de locuri. Localităţile din mediul urban ar vrea însă mai mult: Piteştiul încă 2, Curtea de Argeş - 4, Cîmpulung - 3, Mioveni - 2, Topoloveni - una (aici nu există nici una încă), Ştefăneşti - 2, Costeşti - 1 (nici aici nefiind deocamdată nicio creşă).

Și localitățile din mediul rural au cerut creșe. Mai precis este vorba de comune din preajma Piteștiului, dar și de unele zone mai îndepărtate: Albeştii de Muscel, Albota, Bălileşti, Bîrla, Bogaţi, Boteni, Bradu, Drăganu, Mărăcineni, Oarja, Muşăteşti, Şuici, Tigveni, Vedea, Vlădeşti. Acestea au solicitat cîte o creşă. Şi Bascovul are nevoie să participe la program, solicitarea fiind de două creşe.

ARGESEXPRES

Mai rău nu se putea: licitaţia de execuţie a PIDU, blocată a doua oară!

Ieri, primarul Nicolae Diaconu a confirmat faptul că trebuie să se reia procedurile pentru licitaţia de execuţie a lucrărilor din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană. După cum se ştie, acesta a obţinut o finanţare de aproape 12 milioane euro, bani europeni, la care se adaugă o mică parte de cofinanţare. Contractul a fost semnat în data de 1 septembrie 2010, dar asfaltarea a 47 străzi, centrul de recreere pentru pensionari şi cel destinat persoanelor cu dizabilităţi, ca şi supravegherea video a zonelor sensibile din municipiu, mai au de aşteptat până când vor fi puse în operă. Termenul limită este de 36 luni de la semnarea contractului de finanţare, iar pentru execuţie s-au solicitat 18 luni. Licitaţiile postate pe SEAP au fost blocate de două ori şi acum totul va fi reluat de la capăt. Întârzierea va fi de circa 2 luni de zile, în cazul în care totul va merge perfect de această dată. La ora actuală este greu de spus dacă blocajele au cauze politice cu iz electoral sau, dimpotrivă, administrative, cu trimitere spre management. Cert este faptul că principalii perdanţi sunt, deocamdată, locuitorii de pe cele 47 străzi, beneficiarii centrelor sociale sau toţi cetăţenii oraşului. Şi este păcat că se întâmplă aşa ceva!...

Zoican va ocupa locul lui Sabie în legislativul municipal

În prima şedinţă a Consiliului Local Curtea de Argeş, postul vacantat prin demisia lui Vasile Sabie din PSD va fi ocupat de următorul de pe lista candidaţilor la alegerile din 2008. Acesta este ing. Ion Zoican (foto), de pe str. Poştei, preşedintele organizaţiei nr. 14, de pe lângă Secţia de vot nr. 124, de la G.S. Auto. Dumnealui este în PSD din anul 2000. Argeşean get-beget, a absolvit cursurile TCM la Braşov, a lucrat în perioada 1986-1990 la Dacia (fosta UAP) şi de atunci, până în prezent, la ELECTROARGEŞ. Soţia lucrează la AFP Curtea de Argeş, iar fiul, fost fotbalist, este arbitru şi, totodată, student la Telecomunicaţii, tot în Braşov.
Ion Zoican se prezintă ca om de echipă, foarte normal pentru un fost sportiv, şi şi-a propus ca ales local s-o întărească pe aceea a PSD, pentru ca să performeze, venind în întâmpinarea dorinţelor cetăţenilor şi rezolvându-le problemele. Prioritară pentru oraşul nostru consideră că este infrastructura. Foarte sincer, a spus că nu se gândea să ajungă consilier local, nu şi-a făcut un scop în viaţă din această funcţie, dar acum are ambiţia de a nu dezamăgi pe cineva. Durerea sa cea mare este aceea că primarul nu e lăsat să-şi facă treaba, dar rămâne totuşi încrezător: "Poate că Dumnezeu va aşeza lucrurile cum trebuie şi pentru argeşenii noştri...". Să-i urăm deci succes ing. Zoican în activitatea de consilier local, post în care urmează să fie validat în curând!

Construcţia de locuinţe - amorţită

Aceasta este situaţia la Curtea de Argeş, chiar şi în condiţiile în care puterea de la Bucureşti a anunţat - cu satisfacţie - ieşirea României din criză. De la începutul acestui an şi până în 12 mai, Direcţia Arhitect şef a emis 172 certificate de urbanism, din care 21 pentru spaţii cu destinaţie de locuinţe şi 115 autorizaţii de construire, cu 25 pentru locuinţe. Fără îndoială, există o nevoie acută de locuinţe la noi, dar acoperirea acesteia este blocată de lipsa resurselor materiale. Primăria Municipală şi-a exprimat dorinţa de a intra în noul program guvernamental de construire de locuinţe pentru tineri şi chiar a identificat posibilele locaţii. Dar şi la ANL se poate spune că există o criză acută de mijloace materiale, cât timp nu prea mişcă mare lucru în domeniu.

Populaţia - în scădere la Curtea de Argeş

Indicele demografic continuă să scadă, potrivit datelor statistice comparative din perioada 1 ianuarie - 11 mai, din 2010 şi 2011. Numărul naşterilor în întreaga zonă a scăzut semnificativ, de la 326 anul trecut, la 277 anul acesta. În urbea Basarabilor scăderea este de la 65 la 47.
În perioada analizată, numărul deceselor a crescut în zonă de la 101 la 119, iar în oraş de la 75 la 84. Tot în scădere, la Curtea de Argeş, este atât numărul căsătoriilor (de la 19 la 14), cât şi cel al divorţurilor (de la 23 la 12). Deşi nu se recunoaşte, încep să se întrevadă elemente care prefigurează o oarecare criză şi în domeniul demografic...

ZIARUL PROFIT

USL turează motoarele în Argeş - Prima conferinţă comună va avea loc pe cel mai probabil în această săptămînă

Preşedintele conservatorilor argeşeni, Cornel Lazăr, a declarat că Uniunea Social Liberală este aproape de a-şi intra în drepturi depline în judeţul nostru. De asemenea, acesta susţine că este foarte probabil ca prima conferinţă comună a partidelor membre ale USL să aibă loc joi, 19 mai.

Cornel Lazăr se declară foarte mulţumit de felul în care funcţionează USL Argeş. Fiecare dintre cele trei partide membre şi-a făcut un recensământ propriu şi ştie clar pe ce se bazează atunci când porneşte la drum. Recensământul a vizat atât membrii partidelor cât şi filialele din întreg judeţul şi a avut scopul de a evalua potenţialul fiecărei organizaţii în parte.

În Argeş, USL deţine majoritatea, fapt demonstrat chiar la ultimele alegeri, atunci când partidele din uniune au câştigat detaşat tot ceea ce a însemnat luptă politică. Tot Cornel Lazăr a declarat că în cel mult două săptămâni USL va funcţiona cu motoarele turate la maxim în judeţul nostru.

De asemenea, liderul conservatorilor argeşeni a anunţat că USL va efectua un sondaj de opinie în urma căruia vor fi desemnaţi candidaţii pentru Primăria Piteşti şi Consiliul Judeţean Argeş.

Tămagă - vicepreşedinte la PSD Argeş

Secretarul PSD Argeş, Florin Tecău, a precizat că la Comitetul executiv judeţean de miercuri au fost prezenţi peste 200 de membri, chiar dacă delegaţi sunt doar 196, pentru că au fost prezente şi comisia financiară, cea pentru litigii, cea morală, dar şi invitaţi. Au lipsit primarii din Boteni, Davideşti şi Dâmbovicioara, despre care s-a tot vehiculat o anumită apartenenţă către PDL. A fost prezent primarul de la Albota, Ion Dumitru, care şi-a reiterat poziţia de pesedist. De asemenea, senatorul Constantin Tămagă a fost ales vicepreşedinte pe postul rămas vacant prin decesul lui Florea Costache.

„Primarul de la Albota a confirmat că rămâne în PSD. Unii îl dădeau deja la PDL pe Ion Dumitru, dar a avut un discurs direct. Nu înţeleg de ce ar mai trebui să-l întrebăm dacă va mai candida de la noi", a afirmat Tecău, cel care a precizat şi că, deşi starea de sănătate încă îi pune sub semnul întrebării candidatura, Constantin Nicolescu va fi în sondajul pentru preşedinţia CJ Argeş, iar primarul Pendiuc pentru Primăria Piteşti.
O variantă, dacă preşedintele PSD nu va putea candida, ar fi ca Tudor Pendiuc să candideze la preşedinţia CJ Argeş, lăsând un loc liber pentru Andrei Gerea la Primăria Piteşti. Asta ar însemna însă că rezultatele sondajelor nu vor mai fi concludente şi că schimbul de candidaţi va fi făcut în urma negocierilor dintre PSD şi PNL. Lucrurile sunt însă complicate, pentru că Ion Popa ar avea, teoretic, cele mai mari şanse să fie candidatul USL la preşedinţia CJ Argeş, or, asta ar însemna ca liderul PNL Argeş să renunţe la această posibilitate.

INTERES ARGESEAN

Cei mai buni elevi de la Colegiul Naţional „Vlaicu Vodă" vor fi premiaţi

  Joi, 26 mai, în sala de festivităţi a Colegiului Naţional „Vlaicu Vodă" se va desfăşura festivitatea de premiere a elevilor care au obţinut pe parcursul acestui an rezultate deosebite la concursurile şi olimpiadele şcolare. În urma acestor performanţe obţinute de elevi, Colegiul Naţional „Vlaicu Vodă" se situează pe poziţie fruntaşă la nivel de judeţ şi chiar la nivel naţional.