Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene, 15 februarie 2011

MARTI, 15 FEBRUARIE 2011
CURIERUL ZILEI
În 2011, salariile cresc cu 6-8%, în România
Unul din trei români considera că, după şef şi mediul de lucru, salariul este un factor de stres important la locul de muncă, arată rezultatele anchetei site-ului Myjob, la care au răspuns un milion de români. Ca la fiecare început de an, companiile îşi bugetează fondurile salariale. Unele nu prevăd creşteri salariale, altele prevăd creşteri la nivelul ratei inflaţiei sau puţin mai mari. Toate sînt prudente, în aşteptarea reluării consumului, care ar putea antrena creşterea.
Cum o va duce economia naţională, anul acesta
După doi ani şi cîteva luni de criză, se estimează că economia României va intra într-o perioadă de redresare. După doi ani de scădere a PIB, Guvernul şi reprezentanţii FMI prevăd o creştere în 2011 de 1,5%. Puţin, după comentariile consilierului guvernatorului BNR, întotdeauna prudent.
Cît despre rata inflaţiei, pe 7 februarie, Mugur Isărescu anunţa o cifră rectificată, de 3,6%. În bugetul asigurărilor sociale, rata şomajului este estimată la 7,8%.
Consumul populaţiei a scăzut cu 9% în 2009 şi cu 3% în 2010. El va fi redus şi în 2011, conform studiului GfK. „2011 se anunţa un an foarte dificil, cu venituri reduse pentru populaţie şi cu un nivel al pesimismului deasupra mediei europene", declara Andi Dumitrescu, director general GfK Romania. 26% dintre români spun ca au datorii - cel mai mare procent din ultimii şapte ani. „80% din populaţia activă a României are contractate credite la diverse instituţii financiar-bancare. 38% dintre români au datorii neplătite. Doar 25% dintre români au reuşit să facă economii în 2010 (conform unui raport de cercetare al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).
O îmbunătăţire a nivelului de trai se va simţi abia peste 3 ani, spune BNR. Văzînd cele de mai sus, putem spune că anul în care am intrat va fi puţin mai bun, dar nu cu mult diferit de anul trecut.
Burse de studii în străinătate
Tinerii argeşeni interesaţi să urmeze cursurile universitare peste hotare găsesc oferte de la universităţi din SUA, Canada, Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Elveţia, Germania, Suedia, Franţa, Spania şi Grecia. Universităţile din străinătate oferă burse care acoperă în totalitate taxele unui program de master sau 50% din taxa de şcolarizare pe toată perioada studiilor.
Potrivit reprezentaţilor edmundo.ro, site-ul care oferă informaţii, consiliere şi asistenţă pentru admiterea în instituţii de învăţămînt din Europa, SUA şi Canada, cei interesaţi să meargă la studii în afara ţării au de unde alege:
# City College - Universitatea Sheffield - UK, oferă 30 burse parţiale, de trei ani, în valoare de 50% din costul unui an de studii; 30 de burse pentru studiile postuniversitare de un an, în valoare de 50% din costul unui an
# Johnson & Wales University - SUA oferă burse de pînă la 5.000 de dolari (acoperă un sfert din taxe), pe baza rezultatelor academice, joburi part-time în campus şi burse celor care lucrează
# La Malmö University - Suedia nu se percep taxe de şcolarizare, cei care vor să meargă acolo avînd nevoie de cel puţin 500 euro/lună pentru chirie
# La Parsons Paris School of Art and Design - Franţa, studenţii pot lucra pe parcursul studiilor şi cîştiga o parte din costurile de întreţinere (23.000 de euro/an)
# La Business Academy Aarhus - Danemarca, studenţii pot lucra pe parcursul studiilor pentru salarii de pînă la 900 euro/lună. Universitatea nu percepe taxe de şcolarizare, iar chiria ajunge la 500 de euro lunar
# Cei care vor să meargă în Olanda pot opta pentru Inholland University of Applied Sciences, unde taxa e de 1.700 euro/an, iar studenţii care lucrează pot primi o bursă de 250 euro/lună.
ARGESUL
Formularul 100
Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat (Formularul 100) se completează şi se depune lunar de către contribuabilii cărora le revin, potrivit legislaţiei în vigoare, următoarele obligaţii: impozit pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuală pentru care obligaţia declarării, calculării, reţinerii şi plăţii contribuţiilor sociale nu revine plătitorului de venit; impozit pe veniturile din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară; impozit pe veniturile din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor după Codul Civil, pentru care obligaţia declarării, calculării, reţinerii şi plăţii contribuţiilor sociale nu revine plătitorului de venit; impozit pe veniturile din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie; impozit pe veniturile din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial; impozit pe veniturile din dividende distribuite persoanelor fizice; impozit pe veniturile din dobânzi; impozit pe câştigul din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice operaţiuni de acest gen, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de CNVM; impozit pe veniturile din premii şi jocuri de noroc; impozit pe veniturile din transferul proprietăţii imobiliare din patrimoniul personal; impozit pe veniturile din activităţi agricole; impozit pe veniturile din alte surse, datorate de persoanele fizice; impozit pe accize, cu excepţia situaţiilor prevăzute la pct. 1.3 din ordin; impozit la ţiţeiul din producţia internă; impozit pe dividende distribuite persoanelor juridice.
Bani pentru cultură
Conform bugetului adoptat săptămâna trecută, Biblioteca Municipală Câmpulung are alocaţi 225.000 lei. Cea mai mare parte din sumă - 175.000 lei - este destinată plăţii salariilor, în timp ce pentru cheltuieli materiale sunt la dispoziţie 50.000 lei, iar pentru reparaţii 3.000 lei.
Muzeul Municipal de Istorie are alocată din buget suma de 595.000 lei. Bugetul Muzeului mai are preconizat un venit propriu de 90.000 lei, din tarifele percepute pentru vizitare şi vânzarea de cărţi sau materiale de promovare. Casa de Cultură „Tudor Muşatescu" primeşte din buget 180.000 lei. Conducerea Casei îşi propune să obţină venituri proprii în valoare de 8.000 lei. Anul trecut, veniturile realizate de instituţia de cultură s-au ridicat la 5.000 lei.
ARGES EXPRES
Internet în toată ţara
Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Valerian Vreme a declarat că ministerul pe care îl conduce va derula un proiect în valoare de 84 milioane de euro, fonduri europene, prin care va acoperi şi ultimele zone din România lipsite de internet. În prezent "se lucrează la soluţia tehnică" şi urmează ca banii să fie accesaţi "pentru a dezvolta o reţea de fibră optică absolut în toate zonele ţării". El a adăugat că internetul va fi extins şi în zone izolate, precum cătunele din Munţii Apuseni. Ministrul a afirmat că politica Uniunii Europene spune că "fiecare cetăţean are dreptul să aibă acces la internet".
Întrebat ce suprafaţă din România nu are acces la internet, Valerian Vreme a spus că există mai multe studii în acest sens, iar un studiu realizat de Vodafone estimează că doar 10% din România este lipsită de internet, în timp ce alte studii estimează că o suprafaţă de 20-25% nu este acoperită. Ministrul Comunicaţiilor a menţionat că în România calitatea comunicaţiilor este una din cele mai bune din Europa şi chiar din lume, ţara fiind pe locul al patrulea pe continent la calitatea comunicaţiilor, respectiv la telefonie şi la date. "Sunt paşi pe care îi avem de făcut, ca şi noi să ne ataşăm agendei Europa 2020, unde provocarea, şi pentru Europa, este să ajungem din urmă societăţi dezvoltate din punct de vedere informaţional din America de Nord, respective Asia de Sud-Est", a conchis Vreme.