Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 14 iunie 2010

LUNI, 14 IUNIE 2010

CURIERUL ZILEI
Dacã în România se taie pensiile și salariile, la capãtul celãlalt de lume, guvernele nu se ating de domeniul protecției sociale
MODELUL CANADIAN NE BATE IN CELE MAI MICI DETALII
„Bugetul Canadei 2010 - 2011 prevede reduceri de impozit", se aratã în cuprinsul ziarului online Zigzag Român-Canadian din martie 2010, ediția I, țintele propuse de una dintre cele mai puternice economii ale lumii pentru combaterea crizei sînt: stimularea economiei, diminuarea șomajului, limitarea deficitului bugetar și atingerea echilibrului financiar în urmãtorii 5 ani, înaintea oricãrei alte țãri din G7. Pentru a atinge aceste obiective, Ottawa prevede investiții modeste în anumite sectoare (cercetare, dezvoltare, pregãtire profesionalã a tinerilor), pentru care cele 900 milioane $ alocate în 2010 reprezintã cel mai mic buget din ultimii 13 ani. Fațã de ceea ce se petrece însã la cãpãtul celãlalt al lumii, observãm cã în România lucrurile stau exact invers: Guvernul de la București, în loc sã încurajeze producția, face tot posibilul pentru scãderea puterii de cumpãrare, pensionarii și bugetarii fiind cele douã categorii defavorizate de legea privind realizarea echilibrului bugetar. Dacã planul românesc de mãsuri anticrizã va fi validat sau nu, se va vedea mîine, în urma votului pe care parlamentarii îl vor da pe moțiunea de cenzurã.   

Planul Guvernului canadian
 
Reduceri fiscale pentru persoanele în vîrstã

# În planul fiscalitãții, bugetul canadian nu prevede creșteri de taxe și impozite, particularii beneficiind chiar de reduceri de impozit - evaluate la 3,2 miliarde $, fiind prevãzute mãrirea contribuțiilor pentru copii (cu 310 milioane $), dar și acordarea de reduceri fiscale suplimentare pentru persoanele în vîrstã (340 milioane $).
# Cotizația pentru ajutorul de șomaj va rãmîne neschimbatã în acest an, însã de la 1 ianuarie 2011 va crește, cel mai probabil cu 15 cenți pentru fiecare tranșã de 100 $. În acest fel se sperã ca organismul care se ocupã cu gestionarea fondurilor pentru ajutorul de șomaj sã elimine deficitul financiar (care ar putea ajunge la 15 miliarde $ în 2012), cel tîrziu în 2014.
# Pentru eliminarea deficitului record de 54 miliarde $ în urmãtorii 5 ani, ministrul federal de Finanțe a anunțat un plan în trei etape, unul din aspectele principale fiind economisirea a 17,6 miliarde $ din fondurile destinate aparatului guvernamental. În schimb, bugetele alocate Sãnãtãții și Educației vor crește de la 35,7 miliarde $ în anul financiar 2009-2010, la 44,7 miliarde $ în 2014-2015. În acest an, Sportul va primi 962 milioane $ (din care 22 milioane pentru sportul de mare performanțã).
# La nivel internațional, Canada afișeazã cea mai micã ratã a impozitului global pe noile investiții, dintre toate țãrile membre ale G7 (grupului celor șapte cele mai dezvoltate țãri din lume), iar începînd din 2010, și impozitul (federal și provincial) aplicat pe veniturile societãților va fi cel mai mic din G7.
# În plus, Guvernul de la Ottawa a anunțat cã intenționeazã sã facã din Canada o zonã liberã de drepturi vamale pentru industria manufacturierã.
Impozitul personal și sancționarea „evitãrii fiscale"

# Legea impozitului pe venit urmeazã sã fie modificatã, pentru a se împiedica retururile de impozit generate de operațiuni de „evitare fiscalã", care permit contribuabililor sã evite plata unei pãrți din impozitul pe venit.
# Spre deosebire de evaziunea fiscalã, încadratã ca infracțiune, evitarea fiscalã se aflã la limita legii, „respectînd legea impozitului pe venit, dar nu și spiritul în care a fost fãcutã legea".
# În viitoarele declarații de venit va trebui sã se specifice în mod clar orice operațiune de „evitare fiscalã", iar omiterea unei astfel de declarații va fi penalizatã. Provincia Quebec a inclus deja „practica evitãrii fiscale" în rîndul infracțiunilor, pedeapsa prevãzutã fiind o amendã ce corespunde cu 25% din impozitul eludat; guvernul provincial estimeazã cã sumele astfel recuperate începînd cu anul 2001 se ridicã la circa jumãtate de miliard de dolari.
Forța de muncã și dezvoltarea economicã

# Actualul buget alocã 4,2 miliarde $ pentru sprijinirea celor care și-au pierdut locul de muncã în urma crizei din 2009, fondurile fiind împãrțite în trei mari direcții: 1,6 miliarde $ -pentru prelungirea cu 5 sãptãmîni a perioadei de acordare a ajutorului de șomaj, simplificarea accesului la acest program și pentru prelungirea duratei maxime a acordurilor de muncã partajatã (conform acordului de muncã partajatã, o persoanã poate primi ajutor de șomaj dacã acceptã sã își reducã numãrul de ore de lucru cu scopul ca o altã persoanã sã își poatã menține locul de muncã); 1 miliard $ - pentru pregãtirea profesionalã; 1,6 miliarde $ - pentru menținerea la același nivel (1,73 $ pentru fiecare tranșã de 100 $) a contribuțiilor la fondul de șomaj. Totuși, în 2011 se prevede mãrirea acestei contribuții, creșterea urmînd a fi limitatã la 15 cenți pentru fiecare tranșã de 100 $.

# Guvernul mai prevede acordarea în urmãtorii 2 ani a 214 milioane $ pentru reducerea șomajului în rîndul tinerilor.

# Planul de acțiune lansat în 2009 pentru ieșirea din crizã se va continua în acest an cu Faza a II-a, în care se urmãrește susținerea și întãrirea ritmului de dezvoltare economicã, pentru care sînt prevãzute 19 miliarde $, ce vor fi alocate pentru înființarea de noi locuri de muncã, proiecte de infrastructurã, dezvoltarea regiunilor cele mai atinse de recesiunea încheiatã anul trecut etc.
Sectorul financiar

# Pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, bugetul alocã 500 milioane $, fondurile urmînd sã fie gestionate de Banca de Dezvoltare a Canadei.
# Sumele prevãzute în acest an fiscal pentru lupta împotriva „spãlãrii banilor" și cea împotriva finanțãrii activitãților teroriste se ridicã la 16 milioane $, alte 5 milioane $ fiind destinate întãririi securitãții sistemului de plãți în Canada.
Canada pe plan internațional

Fondurile destinate ajutorului internațional sînt suplimentate anul acesta cu 364 milioane $, totalul ridicîndu-se la 5 miliarde $. Totodatã, sînt prevãzute majorãri pentru fondurile destinate împrumuturilor (800 milioane $) și pentru subvenții acordate în vederea reducerii sãrãciei din țãrile slab dezvoltate (40 milioane $), dar și a creșterii rezervelor FMI. Totuși, guvernul nu menționeazã nimic cu privire la fondurile alocate în 2010 misiunilor din Afganistan, aceeași discreție fiind pãstratã și în ceea ce privește sumele necesare pentru anunțata retragere, în 2011, a soldaților canadieni din acest teatru de luptã.
Planul Guvernului de la București
Fațã de una din cele mai consolidate democrații din lume, cum este cea canadianã, Guvernul de la București pare un mic copil. „Luãm mãsuri de austeritate pentru a rãmîne la un deficit de 6,8%, spre a ne susține. Din bugetul total, 63% sînt cheltuieli cu salarii, pensii, asistențã socialã, mai adãugãm serviciul datoriei publice externe, plus contribuția la UE, ajungem la 70% din bugetul cheltuielilor obligatorii fãrã nici o investiție. Restul de 30% acoperim celelalte structuri, ne rãmîn extrem de puțini bani pentru investiții. Ne punem în situația ca banii sã nu fie direcționați spre partea de investiții și locuri de muncã. În 2007, productivitatea muncii a luat-o în jos, salariile au luat-o în sus. 2007-2008 au fost emise 20 de ordonanțe de Guvern pentru a mãri salariile și pensiile", declara, justificativ, premierul Emil Boc, într-o videoconferințã cu prefecții, pe 30 mai 2010.
# Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale, precum și alte drepturi în lei sau în valutã, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice și ale Ordonanței de Urgențã a Guvernului nr. 1/2010 privind unele mãsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte mãsuri în domeniul bugetar, se diminueazã cu 25%.
# În situația în care, din aplicarea prevederilor alin. (1), rezultã o valoare mai micã decît valoarea salariului minim brut pe țarã, suma care se acordã este de 600 lei. 
# Se reduc cu 25% urmãtoarele drepturi de naturã salarialã de care beneficiazã personalul din cadrul autoritãților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare a acestora: compensația lunarã pentru chirie; valoarea drepturilor/cheltuielilor cu asistența medicalã, medicamente și proteze aferente personalului propriu, pentru care legislația în vigoare la data publicãrii prezentei legi prevede decontarea integral de la bugetul de stat, bugetele de asigurãri sociale, bugetele locale sau, dupã caz, bugetele fondurilor speciale se reduc cu 25%.
# Cuantumul indemnizației de șomaj se diminueazã cu 15%.
# Drepturile bãnești din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru șomaj și stimularea ocupãrii forței de muncã se diminueazã cu 15%.
# Cuantumul brut al pensiei scade cu 15%, pensia socialã minimã fiind menținutã la 350 lei.
# La determinarea cuantumului brut al pensiilor, valoarea punctului de pensie utilizatã este de 622,9 lei.
# Casa Naționalã de Pensii și Alte Drepturi de Asigurãri Sociale nu mai contracteazã bilete de odihnã în anul 2010.
# Începînd cu data intrãrii în vigoare a prezentei legi, dispozițiile legale privind înscrierea la pensie anticipatã și pensie anticipatã parțialã nu se mai aplicã.
# Cuantumul indemnizațiilor acordate privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului se diminueazã cu 15%. Dacã din calcul rezultã un cuantum mai mic de 600 lei, se acordã 600 lei.
# Se reduce cu 15% sprijinul material acordat urmașilor membrilor Academiei Române și urmașilor membrilor Academiei Oamenilor de ªtiințã din România.
# Se diminueazã cu 15% indemnizațiile luptãtorilor care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989.
# Cuantumul sprijinului statului pentru salarizarea personalului clerical și neclerical scade cu 25%.
Ca sã atragã vizitatorii, 
PITEȘTIUL INVESTEȘTE INTR-UN TRASEU TURISTIC
Pentru creșterea circulației turistice spe¬cifice evenimentelor și sfîrșitului de sãp¬tãmînã din zona metropolitanã, condu¬ce¬rea municipalitãții va propune în șe¬dința de Consiliu Local de sãptãmîna vi¬itoare proiectul cu titlul Traseu Piteș¬tean, cu o valoare totalã de 819.263 lei. Finanțarea proiectului se va face în ca¬drul Programului Operațional Regional 2007 - 2013, la realizarea acestuia Pri¬mã¬ria Pitești urmînd sã participe cu 13.015 lei fãrã TVA (ca și contribuție proprie de 2% din totalul cheltuielilor eligibile) și cu cea de 37.719 lei fãrã TVA, reprezentînd totalul cheltuielilor neeligibile. Pe lîngã cele douã, Primãria va mai lua din bu¬getul local și 130.810 lei, reprezentînd TVA-ul aferent cheltu¬ie¬lilor totale, din care însã cel alocat chel¬tuielilor eligibile va fi recuperat în con¬formitate cu legislația în vigoare.
Grupul-țintã: locuitorii din Muntenia și Oltenia
Grupul-țintã al proiectului îl reprezintã locuitorii din zona Munteniei și Olteniei, pe o razã de 100 km în jurul zonei metropolitane Pitești, iar ca activitãți sînt propuse: realizarea unei baze de date cu informații turistice din zona metropolitanã Pitești, a unei pagini de Internet necesare pentru accesarea ofertei turistice piteștene, o campanie de marketing direct și on-line pentru promovarea produsului turistic, organizarea unei serii de evenimente specifice, cu participarea unor vedete piteștene recunoscute la nivel național, dar și editarea unui ghid turistic al orașului și a zonei metropolitane. Ca o justificare a nevoii de concretizare a acestui proiect, în proiectul de hotãrîre se aratã: „Orașul, împreunã cu zona metropolitanã, are o activitate economicã diversã (construcții de mașini, petrochimie, construcții, motoare electrice, mobilã, comerț, viticulturã, pomiculturã etc.), dar și o activitate de culturã urbanã în continuã creștere (spectacole de teatru, concerte, festivaluri culturale, de muzicã, sãrbãtori tradiționale, expoziții, tîrguri etc.). Dezvoltarea economicã și culturalã a condus la potențarea elementelor definitorii ale orașului: Simfonia Lalelelor, brandul Dacia, Pãdurea Trivale etc. (...) Clãdind pe aceste caracteristici pozitive, existã potențialul major de a transforma Piteștiul într-un pol de creștere regionalã atît în direcția atragerii de vizitatori din județele limitrofe, dar și maximizînd potențialul localizãrii pe una din marile rute europene. Pe termen lung, aceastã direcție poate transforma orașul într-un concurent real pentru București în atragerea companiilor naționale și internaționale".
ALTE ȘTIRI PE SCURT
Dezbatere despre cum sã economisești banii familiei
Asociația pentru Protecția Consumatorului din România va organiza, miercuri, începînd cu ora 10.40, în sala mare a hotelului Muntenia,  dezbaterea Educația financiarã - o necesitate în contextul economic ac¬¬tual. Evenimentul face parte din programul național de educație financiarã Bugetul Familiei, derulat de APC România, sub patronajul Autoritãții Naționale pentru Protecția Consumatorului, și este organizat în parteneriat cu compania de credite de consum Provident Financial România. La dezbatere sînt invitați sã participe primarul Tudor Pendiuc, precum și reprezentanți ai celor mai importante instituții publice locale. Dezbaterea este menitã sã promoveze educația financiarã a consumatorului, prin implicarea reprezentanților autoritãților în domeniu, a mass-media locale, a instituțiilor publice și organizațiilor neguvernamentale locale, a partenerilor sociali și industriei financiare. Dezbateri similare au mai fost organizate și în alte orașe importante din țarã.   
ARGES EXPRES

BĂNCI DE ODIHNĂ NOI

În afară de coşurile de gunoi montate recent în municipiul nostru, cetăţenii beneficiază la ora actuală şi de bănci de odihnă noi. Spre mulţumirea locuitorilor din Curtea de Argeş, acestea au fost amplasate în diferite zone din oraş. Nu s-au scos din calcul nici spaţiile dintre blocuri. Este şi cazul imobilelor din vecinătatea redacţiei noastre. Dacă până acum nu existau decât bănci la aproape fiecare scară de bloc, acum numărul acestora a crescut, pe alocuri "răsărind" altele noi.

RESTRUCTURAREA GUVERNULUI: RĂMÂNE CUM AM STABILIT!
Octavian Andronic 

Poate să pară cel puţin curios faptul că după douăzeci de ani de la căderea regimului comunist, instituţii ale acestuia continuă să funcţioneze.
Cel mai flagrant caz îl constituie Guvernul. Într-un sistem totalitar, în care statul este patron absolut, structura guvernamentală reflectă acest lucru. Fiecare domeniu, fie el economic, social sau politic, trebuie să dispună de o structură organizatorică şi de coordonare. Nu întâmplător, cele mai numeroase ministere erau cele economice, aproape fiecare ramură industrială importantă fiind reprezentată în guvern.
În primele Executive de după Revoluţie, acestea s-au regăsit aproape integral, ele începând să se rărească abia după ce "grămada de fier vechi" a economiei a început să fie achiziţionată pe mai nimic de fel de fel de "investitori strategici". Guvernele care s-au perindat pe la Victoria au continuat însă să conţină un mare număr de portofolii, chiar dacă unele s-au comasat. Un prim eveniment, în sensul restructurării, l-a constituit desfiinţarea Ministerului Telecomunicaţiilor chiar de către ministrul care operase tranzacţia secolului: vânzarea Romtelecom grecilor de la OTE, cu un preţ mai mic decât suma băgată în modernizarea reţelei de comunicaţii. O situaţie interesantă a avut Ministerul Turismului, desfiinţat de vreo două ori şi reînfiinţat, ultima dată, la cererea Elenei Udrea.
Care este explicaţia rezistenţei schemei guvernamentale tradiţionale? Una foarte simplă: fiecare formaţiune politică venită la putere avea nevoie de funcţii în care să-şi instaleze susţinătorii şi clientela politică. Această cerinţă a făcut ca unele ministere să se mărească considerabil. Au proliferat secretarii de stat (azi sunt câteva sute) şi "cabinetele demnitarilor", încadrate cu un mare număr de secretare, şoferi şi curieri. Dar sectorul care a cunoscut cea mai mare înflorire a fost acela al consilierilor. Aici n-au fost stabilite limite şi unii miniştri se răsfaţă în mijlocul a peste 10 sfătuitori remuneraţi adesea cu lefuri mai mari decât cea a şefului lor.
Traian Băsescu s-a lăudat cu restructurarea aparatului administrativ, lucru care însă nu s-a întâmplat din motive electorale. Acum, sub presiunea crizei şi a evenimentelor, tema reducerii numărului de ministere a apărut din nou Liviu Negoiţă a fost cel care a avansat nişte propuneri. Dar, pentru ca viitorul Executiv să rămână cu doar 8 ministere, trebuie găsită formula înţelegerii cu partenerii unguri şi independenţii, care nu vor accepta să piardă poziţiile pe care le deţin.
Am însă o bănuială: că discuţia asta se va mai prelungi niţel, până trece pericolul moţiunii şi al aplicării măsurilor de austeritate. După care va fi abandonată...

PASTILELE COMPENSATE - CU 40% MAI SCUMPE DE LA 1 IULIE
Veşti proaste pentru pacienţi! Aceştia vor fi nevoiţi să plătească de până la nouă ori mai mult decât în prezent pentru medicamente (în medie plus 38%) sau vor fi trecuţi forţat pe tratamente introduse în practica medicală cu zeci de ani în urmă. Acestea sunt variantele pe care românii care au nevoie de compensate le vor avea după intrarea în vigoare a noului sistem de calcul a preţului la medicamente, potrivit Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente. Peste cinci milioane de români vor fi afectaţi negativ de schimbarea sistemului de compensare, după estimările producătorilor de medicamente, dacă noul sistem va intra în vigoare de la 1 iulie.
Oficial, nu se ştie nimic încă...
Proiectul de modificare a sistemului de compensare a fost propus de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Acesta a fost pus la punct cu ajutorul unor consultanţi olandezi, se pare că ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie şi presupune o nouă modalitate de stabilire a preţului de referinţă, pe categorii de medicamente care au acelaşi efect. La produsele cele mai folosite de asiguraţi, compensarea va fi de aproape de sută la sută, iar la cele abia intrate pe piaţă, care au preţuri mari, va fi aproape de zero, susţin reprezentanţii CNAS.
Ceea ce se urmăreşte este să se renunţe la compensarea la preţul minim de referinţă pe substanţă (DCI) şi să se treacă la compensarea la preţul minim de referinţă pe clase terapeutice. Schimbarea este impusă de faptul că banii din vistieria asigurărilor de sănătate nu ajung decât pentru jumătate de an. Potrivit explicaţiilor medicilor, sistemul de sănătate trece printr-o criză financiară atroce, iar principala cauză a risipei o reprezintă lipsa totală a controlului. Se pare că sunt programe pentru care consumul este exagerat de mare. Spre exemplu, suma alocată pe 30 zile pe programul naţional de cancer este consumată zilnic.
"Am auzit şi eu la ştiri că se vor scumpi medicamentele compensate, însă până acum nu am primit nimic oficial. Ideea este că se doreşte să se compenseze doar medicamentele cele mai ieftine... Dacă în prezent compensarea se face pentru preţul de referinţă cel mai scăzut al substanţei active, noul proiect prevede ca aceasta să se realizeze la un grup de denumiri comune internaţionale. Diferenţa rămasă va fi plătită integral de pacienţi...", a precizat Camelia Scărlătescu, medic de familie din Curtea de Argeş.
Sunt voci care susţin că noul sistem va bulversa peste cinci milioane de pacienţi. Practic, este redus accesul pacienţilor la produsele cu care sunt stabilizaţi, iar când se schimbă structura tratamentului, pacienţii riscă să întâmpine efecte adverse.
Pacienţii nu prea au de ales
În urma introducerii noului mecanism de compensare, pacienţii vor avea doar două opţiuni, în viziunea Asociaţiei Române a Producătorilor de Medicamente. Astfel, fie vor plăti pentru medicamentele compensate de până la nouă ori mai mult, fie vor fi trecuţi pe tratamente cu pastilele vechi, introduse în practica medicală cu mai mult de 30-40 de ani în urmă. Oficialii ARPIM precizează că, dacă acest sistem se va aplica, cheltuielile CNAS vor creşte considerabil, şi asta pentru că va creşte rata spitalizărilor.
Potrivit producătorilor de medicamente, cei mai afectaţi la buzunar de noul sistem de compensare sunt asiguraţii care suferă de boli cardiovasculare, cei cu diabet, afecţiuni respiratorii şi boli ale sistemului nervos. În ceea ce priveşte tratamentele care se dau prin programe naţionale (HIV, cancer, diabet), efectele depind de la un caz la altul. Spre exemplu, în cazul cancerului, efectele vor fi majore la produsele cele mai scumpe, care consumă mult din buget în acest moment. Medicii mai spun, de asemenea, că aplicarea noului sistem va face ca ghidurile terapeutice utilizate acum în multe boli să fie aruncate la coşul de gunoi.