Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 12 ianuarie 2010 - continuare

CURIERUL ZILEI

CURS DE 8.000 EURO GRATUIT

Ce simți în aer? Cum ai putea descrie senzația de zbor? Libertate și liniște, senzații unice, care te copleșesc pe moment, dar te transformã pentru totdeauna, iar odatã ce-ai gustat  din frumusețea plutirii, nu te mai poți sãtura. Cei ce au încercat spun cã zborul e chiar terapeutic. Numai cã multora dintre noi zborul li se pare inaccesibil.  Însã tinerii între 16 și 22 de ani au acum o oportunitate deosebitã: Aeroclubul Henri Coandã a început înscrierile pentru cursurile gratuite de zbor cu motor, planorism și parașutism. În afarã de a-ți testa limitele, de a cãpãta încredere în tine, aceste cursuri sînt și o ocazie specialã ca sã îți construiești o carierã deosebitã și bine plãtitã: cea de pilot pe aeronave comerciale sau chiar în aviația militarã.

9 membri sînt copiloți pe aeronave comerciale

Fiecare om din lumea asta ar trebui sã zboare mãcar o datã în viațã spun cei care au încercat. Ar vedea altfel întreaga lor existențã, ar avea o altã perspectivã. Mai ales zborul cu un avion ultraușor îți poate da o încredere în forțele proprii, încredere pe care altfel n-ai dobîndi-o. Departe de a fi periculos, zborul e o încîntare. E mai mare pericolul sã mergi pe stradã, sã conduci mașina ori sã traversezi. Zborul nu-i aparține doar unei categorii de oameni, așa cum nici un sport nu trebuie monopolizat în vreun fel. Depinde doar de cum privește fiecare om în parte lumea și viața. Pentru tinerii între 16 și 22 de ani, posibilitatea de a se iniția absolut gratuit în tainele zborului cu motor, ale planorismului sau în parașutism reprezintã o manã cereascã, prețul orelor de zbor fiind acoperit de Ministerul Transporturilor, prin Aeroclubul României. Altfel, obținerea primei licențe, cea de pilot sportiv, costã 8.000 de euro, sumã neaccesibilã prea multor persoane. Foarte important: cei ce reușesc sã termine cursurile și sã se licențieze ca piloți sportivi, completîndu-și pregãtirea cu alte tipuri de licențe, pot deveni mai apoi piloți de linii comerciale, meserie plãtitã destul de bine și care are o frumusețe aparte! Aeroclubul piteștean se poate lãuda cã din cei care au învãțat sã zboare aici în ultimii ani 7 sînt acum copiloți la Blue Air, iar 2 la Tarom. Printre ei sînt și douã fete. Mulți dintre absolvenții aeroclubului au fãcut și performanțã sportivã, mai ales în parașutism și în planorism, fiind multipli campioni naționali.

 Fetele sînt mai curajoase

Despre ce înseamnã cursurile de inițiere am discutat cu comandantul Aeroclubului Henri Coandã, pilotul Adrian Oprea, și cu instructorul de parașutism Florin Bãleanu.  Astfel, în acest an, vor fi disponibile 4 locuri la zbor cu motor, 16 la planorism și 8 la parașutism. Ce calitãți ar trebui sã aibã viitorii piloți sau parașutiști? În primul rînd, sã-și doreascã într-adevãr sã facã acest lucru, nu sã fie împinși de la spate de cineva care i-ar vrea curajoși; sã fie disciplinați și sã respecte ceea ce fac. Surprinzãtor - ne-au povestit cei doi - în ultimii ani acestor cerințe le-au corespuns mai mult fetele decît bãieții, deși s-ar presupune cã ei sînt mai curajoși.  „În anii trecuți, la înscrieri s-au prezentat mai mult fete decît bãieți.  Par mai interesate și sînt cu mult mai serioase. Din pãcate, copiii de azi nu mai sînt atît de conștiincioși. Chiar dacã se apucã, mulți renunțã pe parcurs. Nu toți au disponibilitatea de a-și petrece vara pe cîmpul de la Geamãna, de a exersa și de a studia. Chiar dacã avem doar 4 sau 8 locuri, de multe ori din cei aproape 50 care s-au înscris nici n-am mai avut pe cine selecta pentru zbor. S-au selectat singuri, renunțînd!", ne-a explicat comandantul Aeroclubului Henri Coandã, pilotul Adrian Oprea.

 „Nu existã rãu de înãlțime, ci doar rãu de mișcare"

Cît despre calitãțile fizice, specialiștii spun cã rãul de înãlțime (de care se tot vorbește) e o legendã. „Totul se întîmplã la nivel mental. Dacã te gîndești cã ți-e rãu, o sã-ți fie! Nu existã rãu de înãlțime! Existã, cel mult, rãu de mișcare, în cazul celor care stau mai prost cu aparatul vestibular, ce controleazã echilibrul. Se întîmplã - e adevãrat - mai ales la acrobație. Dar e mult pînã se obișnuiesc (mai vomitã și se mai ușureazã, astfel), dar dupã aceea nu mai e nici o problemã. Uneori, primul zbor poate merge chiar foarte bine - norocul începãtorului! -și de-abia apoi pot veni problemele", ne-a mai spus comandantul aeroclubului.  „Cu echilibrul e, într-adevãr, problema. Am pãțit-o odatã cu cineva care urma cursurile pentru motor, dar a vrut sã vadã cum e la parașutism. L-am pus în hamul unde simulam poziția în timpul cãderii și aterizarea și am început sã-i arãtãm comenzile și sã-l mișcãm. L-am tot învîrtit și l-am tot sucit! A rezistat, dar, cînd l-am dat jos, s-a albit deodatã la fațã și a cãzut. Apoi, toatã ziua n-a mai fost bun de nimic, a stat într-un fel de leșin, nu reușea sã-și mai revinã!", ne-a povestit și Florin Bãleanu, instructorul parașutiștilor.

 Cursanții învațã meteorologie și aerodinamicã

Odatã înscriși, doritorii trebuie sã-și facã o fișã medicalã, care sã certifice cã sînt apți din punct de vedere medical, apoi încep cursurile teoretice. Timp de douã luni, ei studiazã materiile de specialitate, care nu se fac în alteșcoli: meteorologie, cunoașterea materialului volant, aerodinamicã, situații speciale, navigare aerianã, legislație în domeniu, convorbiri radio, performanțe și limite umane, performanțe de zbor și planificarea zborului. Cînd va veni primãvara și va începe sezonul de zbor, cursanții vor urca și în aer. „Instruirea piloților se face pe un IAR 46 S, cei de la planor au la dispoziție 5 aparate, cu dublã ori simplã comandã, tractate de un avion remorcher Wilga, iar parașutiștii sar din Wilga ori din AN-ul care vine special de la Aeroclubul României", spune Adrian Oprea. La 18 ani, cei care reușesc sã termine cursurile și sã facã orele de zbor își pot da examenul de licențã pentru a deveni piloți particulari. „Dupã aceastã etapã, absolvenții pot urma mai multe drumuri: sã rãmînã piloți particulari cu drept de zbor pe avioane ușoare, sã devinã instructori ori sã-și ia mai departe alte licențe, de piloți profesioniști. E alegerea lor! Licențele pe care noi le eliberãm sînt recunoscute peste tot în lume, avînd aceeași valabilitate ca o licențã obișnuitã în alte țãri. Cam 80% dintre cursanții noștri și-au luat apoi și licențe mai avansate".

 Celebrul Iovan era sã-și rupã picioarele la Geamãna!

De-a lungul timpului, mai ales cã aeroclubul piteștean împlinește, anul acesta, 60 de ani de existențã, pe aerodromul din Geamãna au trecut mii de cursanți și tot de aici au plecat o serie impresionantã de oameni care au devenit importanți pentru aviația româneascã. Printre ei se numãrã și celebrul pilot Adrian Iovan, care era sã-și rupã picioarele pe la Geamãna. „A fost pilot pe aviația utilitarã la noi, la aerodrom. Era curios sã sarã cu parașuta, dar nu prea îi ieșea. La o aterizare, pentru cã n-a respectat poziția, a ajuns jos cu picioarele sucite sub el, de era sã și le rupã. Oricum, s-a ales cu un genunchi umflat. Apoi, a plecat la București și, în timp, a ajuns mare pilot la Tarom", își amintește Florin Bãleanu.

„Instruirea piloților se face pe un IAR 46 S, cei de la planor au la dispoziție 5 aparate, cu dublã ori simplã comandã, tractate de un avion remorcher Wilga, iar parașutiștii sar din Wilga sau din AN-ul care vine special de la Aeroclubul României", spune Adrian Oprea. 

 Aviatori fãrã limitã de vîrstã

 Odatã inoculat microbul zborului, e greu sã mai renunți la a urca în aer. „E mai greu dupã o perioadã, cînd lucrezi și zbori la serviciu ca o obligație. Dar altfel, de zbor nu te saturi!", spune Florin Bãleanu. Cel mai în vîrstã membru al Aeroclubului Henri Coandã, care activa constant, a fost regretatul Vãleanu, care a sãrit cu parașuta chiar și la 72 de ani.  „Cît timp ești apt medical, nu te oprește nimeni sã zbori ori sã sari. Doar cã, dupã o anumitã vîrstã, nu ți se mai dau pe mînã și alte vieți", ne-au mai explicat cei doi specialiști.
„Cu echilibrul e, într-adevãr, o problemã. Am pãțit-o cu cineva care urma cursurile pentru motor, dar a vrut sã vadã cum e la parașutism.
I-am arãtat comenzile și am început sã-l mișcãm, dar, cînd l-am dat jos, s-a albit la fațã și a cãzut. Toatã ziua a stat într-un fel de leșin, n-a mai fost bun de nimic!".

AN NOU, CU PREțURI VECHI IN TIRG

Pe o vreme caldã și dupã terminarea perioadei sãrbãtorilor, tîrgul auto parcã a renãscut. Incinta era aproape plinã duminicã și mai animatã decît pînã acum. Au revenit în forțã și vînzãtorii de vechituri, iar mașinile au ocupat toatã suprafața pusã la dispoziție, mai ales cã noua taxã auto nu mai favorizeazã mașinile noi. O suprafațã mai mare ca de obicei au ocupat Loganurile second-hand, al cãror numãr era majoritar. Mașinile nu s-au ieftinit, ci de multe ori sînt la nivelul de acum 6-7 luni. Iatã cîteva prețuri afișate, la cele mai vîndute mãrci.   
VW

Passat 1,9 TDi din 2006 - 10.300-10.500 euro; Passat 2,0 TDi din 2006 euro 4, neînm. - 11.200 euro; Passat 1,9 diesel euro 4 din 2008, 9.800 euro, neînmatriculat are filtru și taxa e 560 euro, altfel ar fi fost 780 euro; Passat 1,9 l euro 3 din 2003 - 6.200 euro; Passat 2,l benzinã din 2001 - 6.300 euro; Golf V 1,9 TDi din 2007, neînm. - 8.150 euro ; Golf IV Variant 1,9 TDi din 2006 - 7.750 euro; Golf IV 2,0 l 4x4 204 CP din 2002 - 6.900 euro; Golf IV 1,9 TDi din 2001 - 4.700 euro; Golf IV 1,4 l 16v din 2001 - 4.150 euro; Golf III 1,4 l din 1993 - 2.350 euro; Touran 1,9 l diesel din 2005 - 6.800 euro; Polo 1997 neînm., euro 2-1950.
Logan

Laureate din 2008 - 23.500 lei; Laureate diesel din 2008 - 21.000 lei; diesel, servo, din 2008 - 17.400 lei; Logan full pe benzinã+ GPL din 2008 - 22.000 lei; MCV 1,6 mpi din 2007 - 24.400 lei; Logan Kiss 1,4 l din 2008 - 19.000 lei; ABS Plus, servo din 2007 XII - 20.800 lei; 1,4 mpi din 2007 -13.200 -17.700 lei; 1,5 dCi din 2006 - 20.000 lei; Laureate diesel din 2006 - 16.900 lei; Laureate 1,4 l din 2005 - 15.500 lei; Preference din 2005 - 14.300-14.500 lei.
Opel

Astra 1,7 CDTi, din 2008, neînm. - 7.500 euro; Astra 1,7 CDTi din 2007, neînm. - 6.550 euro; Astra 1,6l din 2003 - 4.900 euro; Astra 1,2 l benzinã din 2001 - 4.200 euro; Astra G 1,4 l 16 v din 1998 - 3.600 euro; Astra Caravan 1,6 l 16v diesel, din 1997 - 3.500 euro; Corsa B 1.000 cmc 3% euro 3, din 2000 - 2.200 euro; Astra Sedan 1,6 l din 1994, neînm. - 1.850 euro; Vectra 2 l benz. din 1992 - 1.600 euro.
BILETELE SE DAU PE BAZÃ DE PUNCTAJ

Pentru fiecare criteriu în parte, pensionarul primește un punctaj, iar cu cît acesta este mai mare, cu atît are mai multe șanse sã obținã un bilet. Punctajul individual și, respectiv, repartiția biletelor se vor face prin intermediul unei aplicații informatice unice la nivel național. Cererile înregistrate pînã la aceastã datã rãmîn valabile, urmînd ca, în baza unui calendar ce va fi stabilit ulterior și comunicat din timp pensionarilor, aceștia sã completeze noile formulare de cereri. Aceste cereri pot fi descãrcate și de pe site-ul Casei Județene de Pensii www.cjparges.ro. Se considerã sezon perioada 15 mai - 31 august, iar restul lunilor în care sînt acordate bilete de tratament, extrasezon.                               

La Casa Județeanã de Pensii Argeș au sosit, de curînd, de la CNPAS, criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear pentru anul în curs. Acestea pot fi consultate integral pe site-ul www.curier.ro, la avizierul Casei de Pensii, precumși pe site-ul, www.cjparges.ro. Dacã pînã în acest an biletele se acordau în funcție de numãrul de ordine al cererii, acum sînt trei criterii specifice de acordare.

A DAT ÎN JUDECATÃ GUVERNUL BOC șI A CÎșTIGAT!

Fostrul director executiv al Direcției Județene pentru Sport Argeș, Laurențiu Achimescu, se va întoarce la șefia sportului argeșean. Asta a decis, acum cîteva zile, Curtea Constituționalã a României, care a anulat Ordonanța 105/2009 datã de Guvern, prin care se desființau posturile de director executiv ale direcțiilor deconcentrate.  
 
Laurențiu Achimescu a fost îndepãrtat de la șefia DJS Argeș pe 28 decembrie 2009, iar în locul lui a fost numit Flavius Panțurescu în funcția de director coordonator adjunct. Procesul intentat Guvernului de Achimescu s-a judecat pe 3 decembrie 2009, iar hotãrîrea a fost pronunțatã pe 8 ianuarie 2010. Decizia datã de magistrați este definitivã și irevocabilã și urmeazã sã fie pusã în aplicare în cel mai scurt timp de Curtea de Apel Pitești. Laurențiu Achimescu considerã cã decizia in-stanței este justã: „Sînt singura persoanã fizicã din România care a dat în judecatã Guvernul Boc și a cîștigat! Am atacat în instanțã Ordonanța datã de Guvern prin care mi s-a desființat postul. Magistrații mi-au dat dreptate și au stabilit cã ordinul a fost ilegal. Curtea Constituționalã urmeazã sã trimitã în cel mai scurt timp decizia prin care ordonanța a fost clasatã ca ilegalã, iar ordinul de destituire va fi anulat. Aceastã victorie a mea este o grea loviturã pentru Guvernul Boc, fiindcã posturile de director coordonator principalși adjunct înființate de el sînt ilegale. Nu mã intereseazã ce se va întîmpla cu oamenii care ocupã acum aceste funcții. Eu mã voi întoarce la conducerea DJS Argeș ca director executiv și nu ca director coordonator. Este o mare diferențã între cele douã posturi. Eu sînt funcționar public și nu director pe perioadã determinatã. Cînd voi fi repus în funcție, îmi voi primi salariul și toate drepturile pe care le aveam înainte de a fi schimbat abuziv".

FIRMELE DE LA țARÃ PRIMESC BANI EUROPENI

În 2009, la Oficiul Județean de Plãți pentru Dezvoltare Ruralã și Pescuit s-au depus 185 proiecte pe Fondul European pentru Agriculturã și Dezvoltare Ruralã. Valoarea lor totalã este de 47,48 milioane euro și ele se aflã în diferite etape de evaluare, înainte de fi aprobate.    
  Mãsura 1.1.2. - care oferã 10.000 - 25.000 euro la instalarea tinerilor fermieri: s-au depus 61 proiecte, în valoare totalã de 1,3 milioane euro. 8 fermieri au deja contracteleși au primit și banii.
  Mãsura 1.2.1. - investiții în ferme agricole, zootehnice sau vegetale: s-au depus 13 proiecte, în valoare de 14,06 milioane euro.
  Mãsura 1.2.3. - procesare produse agricole (mezelãrii, carmangerii): 3 proiecte, în valoare de 5,8 milioane euro.
  Mãsura 3.1.2. - stimularea dezvoltãrii de microîntreprinderi în mediul rural, pe activitãți nonagricole: 63 proiecte depuse, în valoare de 14,2 milioane euro. Este o mãsurã dedicatã tinerilor sub 40 de ani sau femeilor, care, în calitate de asociați unici, pot înființa o firmã cu sediul și punctul de lucru în mediul rural, beneficiind de o finanțare de 70% pentru investițiile solicitate. Cererea de cofinanțare, însoțitã de acordurile și avizele necesare, trebuie sã fie pentru investiții între 5.000 și 300.000 euro, cofinanțarea urcînd pînã la 200.000 euro. Se impune doar ca pentru fiecare 25.000 euro ai proiectului sã se creeze cîte un loc de muncã. Programul e disponibil pînã în 2013și anul acesta a fost primul în care s-au depus cereri de finanțare. Scopul lui este de a stimula mai ales activitãțile meșteșugãrești în mediul rural, dar este admisã o mare varietate de CAEN-uri. Practic, nu se finanțeazã doar comerțul simplu, ci și activitãț ile vizate de celelalte mãsuri. În rest, s-au primit cereri pentru firme noi avînd ca obiecte: spãlãtorie auto, restaurant, cabinet stomatologic, fabricã de mase plastice, construcții etc. E posibilã finanțarea unor activitãți preponderent urbane, ca reparația de calculatoare, producția de software sau televiziunea prin cablu, cu condiția sã fie realizate în localitãți cu statutul de comunã. Informațiile necesare privind cererea de finanțare sînt disponibile pe adresa www.apdrp.ro, iar o listã a firmelor de consultanțã care pot ajuta la întocmirea documentației - aceasta fiind una din cheltuielile eligibile - se poate procura de la sediul OPDRP Argeș. 14 din cele 42 firme care au lucrat pînã acum proiecte depuse în Argeș au sediu chiar în județul nostru.
  Mãsura 3.1.3 - mai ales pentru pensiuni și centre de informare turisticã: 40 proiecte depuse, în valoare de 11,7 milioane euro.
  Mãsura 3.2.2. - dedicatã primãriilor, pentru infrastructurã: 54 proiecte depuse, în valoare de 135 milioane de euro. Dintre acestea, au șanse reale sã fie admise cel mult cinci. Aceastã mãsurã, teoretic valabilã și ea pînã în anul 2013, are alocarea financiarã, de 1,5 miliarde euro, deja terminatã. La nivel național, au fost contractate pînã acum 300 de proiecte și au mai rãmas de selectat încã 300, la nivel național fiind depuse, în acest moment, 1.400. Pentru cele care nu vor fi admise rãmîne doar șansa unui program similar al Guvernului sau alte programe ale Uniunii Europene, pe viitor.
Din Argeș, au apucat pînã acum sã contracteze proiecte pe aceastã mãsurã finanțatã 100% consiliile locale Albeștii de Argeș, Cepari, Cicãnești, Valea Danului și Cotmeana.

 Rata de succes a proiectelor - 52%

În perioada 2008 - 2009, au fost contractate proiecte în valoare de circa 61 milioane euro, rata de succes a proiectelor fiind de 52%. Din cele depuse în 2008, s-au contractat pe Mãsura 1.2.1. 27 proiecte (34% din total), pe 1.2.3. - 14 proiecte (87%), pe 1.1.2. - 7 proiecte (58,3%), pe 3.1.3. - 12 proiecte (80%), pe 3.2.2. - 5 (9%).
De asemenea, anul trecut OPDRP a plãtit cîte 1.500 euro pentru 120 proiecte pe Mãsura 1.4.1. de sprijinirea fermelor de semisubzistențã. „Numãrul de proiecte depuse este în creștere și competiția e destul de durã. Dar, în afarã de plata pe suprafațã, acesta a rãmas singurul ajutor al UE pentru mediul rural. Nu e de neglijat posibilitatea de a face, de pildã, achiziții cu finanțare 50% de la UE, din care 50% se poate plãti chiar în avans", ne-a declarat directorul OPRDP, Marius Jurubițã. În februarie-martie, vor urma noi sesiuni de depuneri pe mãsurile 1.1.2., 1.4.1., 3.1.2., 3.1.3., urmate, probabil, în aprilie, de sesiuni pe 1.2.1. și 1.2.3.

ÎN ARGEș VIN 396.219.000 LEI

Comisiile de buget-finanțe au bãtut, vineri, în cuie articolul 4 din proiectul de buget al Guvernului, fãrã a modifica sumele prevãzute de MFP ca alocãri din TVA cãtre bugetele locale. Toate cele peste 100 de amendamente care vizau introducerea unor sume exacte cãtre diverse obiective din județe au fost ignorate cu unanimitatea membrilor comisiei, lucru ușor de înțeles, de vreme ce modul de repartizare a fondurilor pare a mulțumi pe toatã lumea, atît pe cei de la putere, cît și pe cei din opoziție. Fondurile provenite din colectarea TVA s-au îndreptat atît spre județele dominate de PD-L și UDMR , dar și spre unele controlate de PSD și PNL. Potrivit deciziilor luate, însã, la centru de liderii PSD și PNL, cele douã partide nu-și vor da votul final pentru aprobarea Legii bugetului pe 2010. Cu toate acestea, coaliția PD-L - UDMR, plus alte minoritãți naționale și independenți, se va exprima în favoarea textului de lege, neexistînd riscul ca acesta sã nu treacã de Parlament.     
 
273.228.000 lei - sporuri, salarii și indemnizații

În cadrul Anexei Nr. 5 din proiectul Legii bugetului de stat pe 2010, cu privire la sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București, pe anul 2010, pentru județul Argeș este prevãzutã o alocare de 324.449.000 lei. Din aceastã sumã, 273.228.000 lei reprezintã  salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora din instituțiile de învãțãmînt preuniversitar de stat, iar 23.656.000 lei, bani pentru ajutorul social.  

 50.091.000 lei, pentru echilibrarea bugetelor locale

Potrivit Anexei Nr. 7, referitoare la sumele defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru echilibrarea bugetelor locale din cadrul primãriilor, județul, condus la nivelul CJ de Constantin Nicolescu, primește nici mai mult - nici mai puțin de 50.091.000 lei.
Alte județe ale cãror primãrii sînt favorizate, însã, de Guvern la acest capitol: l Prahova - 377.164.000 lei l Dolj - peste 373 milioane l Constanța - 334 milioane l Dîmbovița - 282 milioane. Clujul, județul de suflet al premierului Emil Boc, va primi, numai în acest domeniu, 309 milioane.

 De ce PSD și PNL nu voteazã bugetul
Decizia cã PSD va vota împotriva proiectului bugetului de stat pentru 2010 a fost luatã la ședința Biroului Permanent Național de ieri. Liderii PSD sînt de pãrere cã bugetul nu va ajuta la ieșirea din crizã, ci la prelungirea ei. La rîndul sãu, prim-vicepreședintele liberal Ludovic Orban a susținut cã parlamentarii partidului își vor susține în plen miile de amendamente aprobate și respinse în comisii, apreciind cã PNL va spune NU acestui buget. Orban a anunțat și convocarea unei conferințe a Ligii Aleșilor Locali, pentru a face o analizã a modului în care primarii liberali au fost discriminați de guvernele PSD - PD-L și PD-L. Mureșul, județ dominat de UDMR și PD-L, are alocate peste 306 milioane, iar Timișul, al cãrui CJ este condus de pedelistul Ostaficiuc, primește peste 322 milioane lei, pentru acoperirea nevoilor edililor.

 Drumurile județene și comunale - numai 21.679.000 lei

În Anexa Nr.6 privind sumele defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru drumurile județene și comunale, pe anul 2010 Argeșul este trecut cu valoarea de 21.679.000 lei.

SE OPREșTE APA ÎN TRIVALE

Apã-Canal 2000 Pitești va sista furnizarea apei potabile, miercuri spre joi noaptea, între orele 22.00 - 5.30, în cartierul Trivale, fiind afectați urmãtorii consumatori: blocurile: 1A, 1B, 1C, 1D, 4B, 10B, 11, 72B, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, Grãdinița Nr. 13 și Punctul Termic 509. Oprirea furnizãrii apei e necesarã pentru executarea lucrãrii de racordare a conductei de apã reabilitate din str. Cîmpului la rețeaua de apã existentã, lucrare prevãzutã în cadrul Contractului Ex-ISPA Extinderea și reabilitarea rețelelor de apã și de canalizare, Pitești.

SE VORBEșTE, SE CITEșTE...

Cãldurã mare!

În ultimele zile de primãvarã în mijlocul iernii, mulți piteșteni sperau sã facã o economie la cãldurã, dar Termoficare n-a tãiat încãlzirea. „Astã-varã ziceau cã nu mai dau cãldurã, iar acum bagã de te omoarã!", vorbeau doi cetãțeni, într-o stație de autobuz.

Opelul social

Muncitorii care puteau fi vãzuți în primele rînduri la protestele de la Arpechim, pentru intrarea în șomaj cu planul social de salarii compensatorii, pot fi zãriți în fiecare sãptãmînã și în tîrgul auto second-hand. Acolo, ei se plimbã mai ales prin sectorul rezervat mașinilor strãine, cu gîndul la scandarea: „Vrem toți banii!", adicã vreo 300 de milioane.   

INTERES ARGESEAN

CE FEL DE STRAZI VOM AVEA LA SFARSITUL IERNII

Se vede din ce în ce mai clar cum vor arăta străzile oraşului nostru după ce primăvara va fi venit. Dacă mai ninge câteva săptămâni, iar oamenii dlui. Ghiţă vor da cu sare pe carosabil, că altă soluţie nu au, toate arterele de circulaţie vor fi distruse. E un cerc vicios aici - dacă e zăpadă, trebuie deszăpezit, iar sarea împreună cu nisipul reprezintă cea mai ieftină şi la îndemână soluţie. Dacă se aruncă pe stradă acest amestec, se duce dracu' asfaltul, şi nici aşa nu e bine. Cum nu e bine nici dacă dl. Ghiţă nu ar da cu nimic pe stradă ca să se topească zăpada şi ca să nu se mai formeze polei ori gheaţă. Bine nu e, oricum ai da-o.

Dacă gropile din asfalt se înmulţesc, maşinile care circulă vor avea de suferit, argeşenii, care şi aşa au salarii mici, vor da mai mulţi bani pentru repararea lor, iar bugetele familiale vor fi în suferinţă continuă. Taxele şi impozitele locale, şi nu numai, vor fi plătite mai rar sau mai puţin, administraţia locală nu va avea bani ca să repare stricăciunile, gropile se vor adânci, maşinile vor fi din ce în ce mai rablagite, oamenii - din ce în ce mai furioşi şi nemâncaţi, etc. Pare un scenariu oarecum apocaliptic. Nu e deloc aşa, sunt lucruri care se pot petrece oricând în frumuseţea noastră de municipiu. Şi nici măcar nu am luat în calcul tot. Am plecat de la premisa că autorităţile locale sunt nerăbdătoare să lucreze pentru comunitatea care le dă leafa, că edilii freamătă să vină vremea bună ca să se apuce de rezolvat problemele cartierelor, că niciunuia nu i-a trecut o secundă prin cap ideea că s-ar putea înfrupta şi firma domniei sale din banii alocaţi de Guvern sau de Consiliul Judeţean pentru vreo lucrare din zonă. Am plecat de la premise greşite. După ce că nu sunt bani în buget, nici interes pentru binele cetăţeanului nu prea e.

Aşadar, cum vor arăta străzile în primăvară?! Nu e greu de anticipat. Pe strada 1 Decembrie probabil că abia se va mai putea circula, iar gropile formate în jurul denivelărilor vor determina scoaterea acestora, pe bulevard doar mirosul teilor înfloriţi ne va calma, atunci când trecem, în Marina sau Noapteş noroaiele vor ajunge la genunchi, asfaltul continuu va rămâne un vis frumos pe strada Ştefan cel Mare, pe Cuza Vodă, şanţurile făcute de locatari ca să se lege la reţelele de canalizare se vor fi transformat în tranşee în care o maşină mai firavă poate rămâne blocată, iar gropile făcute de dl. Bolovan ca să repare eternele avarii la conductele de apă vor fi deja mici lacuri care aşteaptă înflorirea nuferilor.

SPARGERE LA EN-GROSS-UL VICEPRIMARULUI

Ultima ţintă a hoţilor a reprezentat-o chiar en-gross-ul administrat de soţia viceprimarului Costinel Vasilescu. Spargerea a fost dată în noaptea de duminică spre luni, iar hoţul sau hoţii, au furat mai multe cartuşe de ţigări, precum şi o sticlă de băutură. Valoarea estimată a bunurilor sustrase se ridică la aproximativ 100 de milioane de lei vechi. Ca să intre în depozit, hoţii au smuls o fereastă dinspre pracul Fântâna lui Manole, şi apoi au mers direct în camera unde erau depozitate ţigările. Poliţiştii au deschis o anchetă în acest caz şi acum încercă să dea de urma hoţilor.

CONSILIERII CER INVENTARIEREA PANOURILOR PUBLICITARE

La ultima şedinţă de consiliu, aleşii locali au aprobat amplasarea unui nou panou publicitar, de această dată pe strada Râmnicu Vălcea. Noul panou va avea o suprafaţă de 0,5 metri pătraţi şi va fi concesionat prin licitaţie publică pentru o perioadă de 5 ani. Redevenţa datorată a fost stabilită la 119 lei şi va fi achitată integral la data semnării contractului. Pentru că s-a discutat despre panouri publicitare, consilierul Ion Şerban i-a cerut primarului să se facă o inventariere a celor care sunt montate pe străzile din oraş. „Am constatat că sunt foarte multe, însă nu ştiu câte dintre ele sunt în legalitate. Sunt consilier de 10 ani şi nu îmi amintesc să fi trecut prin consiliu prea multe cereri în acest sens. Trebuie să intrăm în legalitate", a spus Şerban în cadrul şedinţei de consiliu.

MAI MULTE DECESE DECÂT NAŞTERI

Locuitorii din municipiul nostru sunt din ce în ce mai puţini. Datele statistice arată că anul trecut, Curtea de Argeş a înregistrat un spor negativ, adică numărul deceselor a fost mai mare decât al naşterilor. Mai precis, pe parcursul anului 2009 au fost născuţi 183 de bebeluşi iar numărul deceselor înregistrate a fost de 211. Cu alte cuvinte, populaţia municipiului s-a redus cu 28 de persoane. Tot anul trecut, 232 de cupluri s-au prezentat la Biroul de Stare Civilă, pentru a se căsători. În schimb, alte 91 de familii s-au destrămat.

BITPRESS

IN DOUA SAPTAMANI, IN ARGES VA FI INSTALAT SUBPREFECTUL NUMIT DE UDMR!
In maximum doua saptamani, Argesul va inregistra o premiera trista pentru multi: va avea un subprefect desemnat de UDMR. Acest lucru se va produce in urma negocierilor care au avut loc intre PDL si partenerul de guvernare si, intamplator, postul de subprefect de Arges s-a nimerit sa faca obiectul unor astfel de... targuieli politice din care ne indoim ca se urmareste ca cetateanul sa fie cel castigat.
Oricum, in Prefectura spiritele sunt cat se poate de agitate si toti se intreaba in ce relatie se mai afla subprefectul Ion Carstoiu cu cumatrul sau, Traian Basescu. Practic, de buna intelegere dintre cei doi depinde si locul care va fi vacantat. Gheorghe Lazar, celalalt subprefect, este agreat de conducerea PDL Arges, mai ales ca este un bun cotizant de partid, dar daca seful Basescu isi vrea cumatrul in functie, atunci nu se discuta, se executa. Pe de alta parte, se discuta si urmatorul scenariu: Gogu Davidescu ii va ceda locul de prefect lui Ion Carstoiu si va fi avansat la Regia Nationala a Padurilor intr-un post extrem de important sau i se va reda postul de la Directia Silvica Arges, mai ales ca pe el chestiunea asta cu... apoliticul il cam incorseteaza.
Davidescu a demonstrat si astazi ca ii este greu sa fie prefect apolitic, atunci cand nu a putut sa se abtina sa nu ia apararea PDL: ,,Nu cred ca se poate spune ca postul de suprefect de Arges a revenit UDMR din cauza rezultatelor mai slabe ale PDL in acest judet. Toti au uitat ca PDL, in Arges, si-a propus target ca si numar de voturi, nu ca procent. Ca numar de voturi, fata de 77.000 de voturi in primul tur, in a doilea s-au obtinut 134.000 de voturi, ceea ce n-a obtinut niciodata PD in Judetul Arges. Daca analizam acest aspect, suntem in primele 12 locuri, nu pe ultimele. De aceea nu cred ca a fost o santiune pentru organizatie, ci a fost o decizie politica care probabil are niste conotatii pe care nu le cunosc. Nu am fost la Bucuresti ca sa am informatii mai aproape de sursa si nici nu mai am calitatea sa o fac. Ceea ce stiu foarte clar e ca s-a stabilit ca-n Arges un subprefect sa fie numit de UDMR. In doua saptamani se va face si nominalizarea" a declarat prefectul Gogu Davidescu. Potrivit acestuia, PDL Arges va decide care dintre cei doi subprefecti vor parasi scaunul pe care inca il ocupa.
TESTUL PENTRU GRIPA NOUA ESTE DESTUL DE COSTISITOR PENTRU ROMANI: 50 DE LEI, IN FARMACII

Romanii au dat iama in farmacii atunci cand au aflat ca a aparut testul pentru depistarea virusului gripal A/H1N1. Asa cum au dat iama, la fel au si plecat, intrucat pretul acestuia este destul de ridicat - 50 de lei.
Cum se foloseste acesta? Exista un tampon care se mentine intr-o nara timp de un minut, dupa care se introduce intr-un tub cu o solutie speciala. Tamponul se freaca de peretii tubului pentru a amesteca secretia nazala cu substanta respectiva. Testul mai contine si o caseta, similara testului de sarcina, in care se va picura amestecul obtinut. E nevoie de trei picaturi. Se va astepta ca fiecare picatura sa fie absorbita inainte de a adauga alta, iar caseta speciala trebuie asezata pe o suprafata plata si uscata. Testul se va citi dupa 10 minute si trebuie sa se realizeze la temperatura camerei, adica una cuprinsa intre 15 si 30 de grade Celsius.
Dupa cele 10 minute, se va citi rezultatul: la aparitia unei dungi rosii in partea stanga nu trebuie sa ne speriem, aceasta reprezinta testul de control. Atunci cand apare si cea de-a doua dunga in partea dreapta inseamna ca suntem bolnavi de gripa noua.