Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 12 februarie

VINERI, 13 FEBRUARIE 2009

TOP

EXCULSIV - Deputaţii de Argeş ai PSD dau verdictul în „cazul Năstase"

Pentru a doua oară în mai puţin de un an, deputatul Adrian Năstase, fost premier al României, va fi la mâna colegilor din Parlament. Aceştia sunt chemaţi să voteze pentru sau împotriva trimiterii în judecată a lui Adrian Năstase care este acuzat în mai multe dosare de corupţie. Conducerea PSD a decis să permită deputaţilor săi să voteze aşa cum vor în acest caz, în condiţiile în care anul trecut votul parlamentarilor a fost împotrivă şi l-a salvat pe Năstase de la judecată. Unii dintre deputaţii PSD s-au decis deja cum vor vota în „cazul Năstase", în vreme ce alţii spun că încă mai analizează. Dacă e să ne luăm după declaraţiile celor 5 deputaţi ai PSD Argeş, atunci Năstase are mai multe voturi de tri-mitere în judecată decât cele împotrivă din judeţul nostru.

Cum vor vota deputaţii argeşeni

Iată ce ne-au declarat deputaţii PSD cu care am vorbit ieri, cu menţiunea că nu am reuşit, totuşi, să luăm legătura cu Bogdan Niculescu Duvăz, deputat de Piteşti:
»  Filip Georgescu, deputat de Topoloveni: „O să votez împotriva trimiterii în judecată a domnului Năstase. Procuratura şi justiţia nu sunt decât o clică, dosarul lui Năstase este unul politic. Cine are bani are succes în justiţie, cine nu,  dracul l-a luat în justiţie! Nu am încredere în procuratură şi justiţie, mai ales că în cazul domnului Năstase este vorba de o acţiune politică.".
»  Radu Vasilică, deputat de Ştefăneşti: „Nu am văzut dosarul, nu l-am primit încă, deci nu pot să mă pronunţ. Dar dacă există chestiuni care trebuie rezolvate în justiţie, atunci voi vota pentru rezolvarea lor în justiţie.".
»  Ion Burnei, deputat de Mioveni: „Sunt într-o dilemă, încă nu m-am decis. În mod normal, poate că ar trebui să votez pentru trimiterea în judecată, dar îmi miroase a acţiune politică şi nu vreau să mă pripesc. Trebuie să mă mai gândesc la această problemă.".
»  Mircea Drăghici, deputat de Curtea de Argeş: „Pentru binele instituţiei Parlamentului, dar şi pentru binele şi viitorul politic al domnului Năstase, bine ar fi ca dosarele să meargă către justiţie. Chiar domnul Năstase ne-a cerut să votăm pentru a fi trimis în judecată.".
Rămâne de văzut cum vor vota parlamentarii PSD la şedinţa în care va fi pusă în discuţie trimiterea sau nu în judecată a lui Năstase. S-au mai văzut viteji care înainte de război au spus una, apoi au făcut altfel...

Vasile Mihăilescu cere sprijinirea companiilor cu capital românesc

Vasile Mihăilescu, prim-vicepreşedinte al PNŢCD Argeş, ne-a declarat că întârzierea adoptării Legii bugetului de stat pentru anul în curs şi „lipsa unei vizi-uni coerente de scoatere a României din criză" pot avea efecte „greu de anticipat" atât în plan economic, cât şi în plan social. „PNŢCD consideră că orice stat responsabil, confruntat cu una dintre cele mai mari recesiuni din 1929 încoace, trebuie să se concentreze pe câteva priorităţi: investiţii, în special în infrastructură, dezvoltarea pieţelor şi protejarea capitalului intern. Legat de ultimul, repesectiv protejarea capitalului intern, se pare că altele ar fi prio-rităţile bugetare în acest an. Motivaţia acestei afirmaţii este dată de grija guvernanţilor privind necesitatea susţinerii prin garanţii de stat a marilor companii străine din România care au acum, la fel ca şi companiile autohtone, mari dificultăţi financiare. Se utiă un lucru important: multe dintre aceste companii transnaţionale au exportat profitul către companiile - mamă şi vor continua să facă acest lucru! De aceea, considerăm că susţinerea economică a statului ar trebui să se îndrepte către companiile cu capital românesc, care să reinvestească în România în echipamente şi tehnologie.", ne-a declarat Vasile Mihăilescu.

EXCLUSIV - Cîrstoiu spune că ar putea intra în lupta pentru funcţii la PD-L

Conform unui proiect de lege iniţiat de actuala putere PSD-PD-L, funcţiile de prefect şi subprefect ar urma să fie repolitizate. În acest context, subprefectul Ion Cîrstoiu afirmă că ar putea reveni în PD-L (a fost chiar preşedinte al PD Argeş, partid care a fuzionat cu PLD) şi că s-ar putea lupta chiar pentru funcţii de conducere! Cu toate acestea, Cîrstoiu afirmă că ar fi bine ca funcţiile de subprefect (el a fost deja nominalizat de PD-L Argeş pentru a ocupa în conti-nuare această funcţie) să rămână depolitizate şi doar prefectul să devină demnitar.

„Doar nu o să stau să mă uit pe pereţi!"

Invitat la emisiunea „Ora Întrebărilor" de la Argeş TV, Ion Cîrstoiu a admis că ar putea reveni în politică, deşi îşi doreşte să rămână până la pensie în administraţie. Întrebat fiind dacă, odată revenit în PD-L, va candida pentru o funcţie de conducere, Cîrstoiu a spus că nu va candida pentru şefia filialei, dar pentru o funcţie de conducere de alt nivel, da. „Dacă revin în politică eu vreau să mă implic, aşa am fost învăţat. Nu o să stau pe margine ca Iliescu să dau sfaturi. O să candidez pentru o funcţie de conducere, doar nu o să stau să mă uit pe pereţi, mai ales că la PD Argeş mi-am lăsat mulţi ani şi mult suflet, ca să nu mai vorbesc de sănătate.", a declarat Ion Cîrstoiu.

Penegiştii argeşeni iau în calcul plecarea lui Becali de la conducerea partidului

Liderii PNG-CD Argeş au organizat ieri prima conferinţă de presă a filialei după alegerile parlamentare de anul trecut când rezultatele au fost foarte slabe la nivelul întregii ţări. Atât preşedintele PNG-CD Argeş Cornel Lazăr, cât şi prim-vicepreşedintele Dănuţ Bulf au declarat că este posibil ca preşedintele partidului la nivel naţional, Gigi Becali, să se retragă de la conducerea formaţiunii politice. „A văzut şi domnul Gigi Becali că fiind în politică i s-a făcut mult rău. Totuşi, noi, cei din Argeş, nu am fost şi nu suntem becalişti, suntem penegişti. Aşa cum şi la PRM sunt peremişti unii, nu vadimişti! Dacă Gigi Becali nu mai este la conducerea partidului, asta nu înseamnă că partidul nu merge mai departe.", a declarat Dănuţ Bulf. „Dacă domnul Becali se va hotărî să renunţe la conducerea partidului, sunt convins că se va găsi cineva cu bani şi cu noto-rietate să ducă mai departe activitatea. De aceea noi rămânem în PNG-CD, dar nu excludem pe viitor posibilitatea de a forma o alianţă cu un partid sau altul pentru a colabora pe aspecte punctuale. PNG-CD Argeş este în continuare un partid de luat în seamă.", a declarat, la rândul său, Cornel Lazăr.

Pedeliştii argeşeni şi-au pierdut răbdarea

În aşteptarea lui Boureanu şi a nominalizărilor pentru funcţii
În PD-L Argeş sunt persoane care s-au săturat până peste cap să aştepte să fie nominalizate de partid pentru funcţii în serviciile deconcentrate. Aproape zilnic întreabă şi se întreabă când vine Cristian Boureanu de la Bucureşti ca să împartă posturile. „Am făcut «cuie» de atâta aşteptare!", se plâng nemulţumiţii. Au răsuflat uşuraţi când, după o absenţă de aproape două săptămâni, preşedintele partidului a revenit în ţară din vacanţa petrecută în străinătate. S-au bucurat, însă, prea devreme. Sosit de peste hotare, Boureanu s-a dus în Parlament, ca să participe la discuţiile despre proiectul bugetului de stat pentru 2009, şi n-a mai avut timp să treacă şi prin Piteşti. Pe de altă parte, pedeliştii argeşeni sunt supăraţi şi din cauza întârzierii numirii în funcţiile judeţene a reprezentanţilor coaliţiei PD-L - PSD: „Măcar prefectul şi subprefecţii să fi fost numiţi! Parcă văd că se rupe coa-liţia şi nici atunci nu vom avea toţi oamenii în funcţii!", ne-a spus, mai în glumă, mai în serios, unul dintre „reclamanţi". Amintim că, până la această oră, PD-L Argeş şi-a nominalizat doar subprefecţii şi directorii pentru şase servicii deconcentrate.

Dacă Tăriceanu pierde şefia partidului, PNL intră la guvernare

Peneliştii argeşeni care se vor directori vor avea dosare profesionale

Marius Postelnicescu a propus în partid ca peneliştii argeşeni care, pe viitor, vor vrea să devină directori de servicii deconcentrate să aibă „dosare profesionale". Încă din perioada de opoziţie, fiecărui aspirant în parte ar urma să i se întocmească o fişă în care vor fi precizate calităţile profesionale ale acestuia, performanţele în meserie, dar şi activitatea din partid. Când PNL va reveni la guvernare, selecţia viitorilor directori va fi făcută pe baza informaţiilor din „dosare". Ideea a apărut după ce s-a aflat că unii dintre actualii directori PNL, ca de pildă Cristian Libertatu, sunt pe punctul să plece din partid. Vicepreşedintele PNL Piteşti, Mihai Breslaşu, a dat, recent, de înţeles că Libertatu este un exemplu elocvent pentru lipsa de criterii care a existat în partid, când s-a aflat la guvernare, în numirea directorilor. Din punctul său de vedere, unii directori PNL, printre care şi Cristian Libertatu, au fost propuşi de partid ca să ocupe funcţii în administraţia guvernamentală judeţeană fără a se ţine cont de pregătirea lor profesională şi trecându-li-se cu vederea că nu au avut activitate în folosul PNL.

Gabriel Bratu, pe punctul să arunce în aer coaliţia din Argeş

„Generalul" evită să spună că va renunţa la şefia Inspectoratului Şcolar, post adjudecat de PSD  » El cere o renegociere a funcţiilor şi îl critică pe Cristian Boureanu

Pedelistul Gabriel Bratu evită să spună clar dacă se va da la o parte de la şefia Inspectoratului Şcolar Argeş pentru a-i lăsa locul reprezentantului PSD, partid care şi-a „adjudecat" această funcţie în urma negocierilor judeţene cu PD-L,

sau dacă se va prevala de prevederea din contractul de management care îi dă posibilitatea să rămână în funcţie până în octombrie 2010. „Nu vreau să fac declaraţii pe acest subiect. Încă nu am luat o decizie.", a declarat Bratu pentru TOP. „Generalul" afirmă, însă, că ar trebui ca toate funcţiile, deja împărţite în urmă cu câteva săptămâni, să fie renegociate între PD-L şi PSD. Din punctul său de vedere, conducerea PD-L Argeş, cu referire în special la preşedintele Cristian Boureanu, ar fi negociat defectuos. Bratu îi reproşează lui Boureanu că nu a pornit în negocieri cu intenţia clară ca instituţiile conduse acum de către pedelişti (printre ele numărându-se şi Inspectoratul Şcolar) să rămână în „ograda" PD-L. „Ar fi trebuit ca oamenii noştri să fie protejaţi. Să se fi luat exemplu lui Constantin Nicolescu. PSD şi-a păstrat directorii de la multe instituţii, ca de pildă de la Oficiul de Cadastru sau de la AJOFM. A fost prea puţină implicare, din acest punct de vedere, din partea negociatorilor noştri.", ne-a declarat Gabriel Bratu.

Ştefan Ciocănel precizează că toţi consilierii au votat scumpirea

Criticat fiindcă a propus majorarea chiriei pentru garajele de pe domeniul public

Într-un comunicat de presă, consilierul municipal PD-L Ştefan Ciocănel se apără în faţa celor care îl critică pentru majorarea, de peste 5 ori, a chiriei percepută piteştenilor care au garaje pe domeniul public.

Deşi propunerea i-a aparţinut, Ciocănel precizează că decizia a fost luată în Consiliul Municipal cu unanimitate de voturi. Pe de altă parte, consilierul PD-L spune că „şocul suferit de proprietarii de garaje amplasate pe domeniul public nu ar trebui să fie atât de mare în condiţiile în care ei se află într-o poziţie privilegiată faţă de ceilalţi cetăţeni ai municipiului, care nu deţin astfel de locaţii", adăugând că „un garaj amplasat pe domeniul public ocupă trei locuri de parcare pentru alţi locatari din zonă". Ştefan Ciocănel arată cu degetul către Primăria Piteşti: „Construcţia de garaje a fost blocată de către Primărie. Nici un cetăţean nu mai primeşte autorizaţie de construcţie. Primăria a reuşit astfel să împartă cetăţenii în două categorii: una privilegiată, care a apucat să profite de situaţia neclară din perioada de după 189 şi cei de categoria a doua, care nu au profitat şi au rămas fără garaje.". Consilierul PD-L are un mesaj şi pentru proprietarii de garaje supăraţi de scumpirea chiriei: „Sunt convins că binele general al cetăţenilor este mai important decât o minoritate foarte vocală, ce beneficiază de nişte avantaje şi se consideră nedreptăţită când trebuie să-şi achite obli-gaţiile pentru ele.".

Postelnicescu îl suspectează pe Văcăroiu că l-a controlat cu „dedicaţie"

Săptămânile trecute, Curtea de Conturi a fost în control la Administraţia Naţională Apele Române, potrivit fostului director al instituţiei, liberalul Marius Postelnicescu. Liderul PNL Piteşti îl suspectează pe preşedintele Curţii, fostul senator PSD de Argeş Nicolae Văcăroiu, că ar fi dispus special această verificare, numai - numai să-i găsească nod în papură unui reprezentant PNL, aşa cum este şi el. Postelnicescu spune că aceasta este singura interpretare corectă din moment ce Camera de Conturi mai controlase o dată, în toamna anului trecut, Administraţia Naţională Apele Române, fără să fi găsit vreo neregulă. Marius Postelnicescu afirmă că şi de această dată instituţia pe care a condus-o a „ieşit" bine la control, Curtea de Conturi negăsind probleme.

CURIERUL ZILEI

2009, cel mai greu an din 1990 incoace

Criza financiarã, stoparea dezvoltãrii, reducerea bugetelor, criza de personal, toate aceste lucruri afecteazã grav dezvoltarea tuturor oraşelor. Nici Piteştiul nu face excepţie. Despre ce se întîmplã cu oraşul, care sînt planurile pentru acest an, ce probleme mai avem de rezolvat şi cum le vom rezolva, am aflat dintr-o discuţie cu edilul-şef al oraşului, primarul Tudor Pendiuc. C.N.: Avem cîteva capitole de discutat: criza financiarã, criza de personal, ONG. Înainte de toate, explicaţi-ne ce rol aveţi dumneavoastrã, ca preşedinte executiv al Asociaţiei Municipiilor din România? Care e responsabilitatea dumneavoastrã?
T.P.: Categoriile de responsabilitãţi pe care le îndeplineşte, în general, preşedintele executiv sînt, aşa cum este şi titulatura, mai ales cele de execuţie. Şi anume, partea de urmãrire a elaborãrii rãspunsurilor la actele normative care ni se dau nouã spre analizã şi consultare. Spun acest lucru pentru cã Legea 215 republicatã, Legea Administraţiei Publice Locale, prevede cã nici un act normativ emis de Guvern sau de Parlament nu trebuie sã fie emis fãrã consultarea structurilor asociative, deci fãrã consultarea şi a Asociaţiei Municipiilor, în cazul nostru. Toate aceste reglementãri ce ne vin de la Guvern şi asupra cãrora ni se solicitã pãrerea trebuie distribuite prin personalul de execuţie de la Asociaţia Municipiilor la  toţi membrii. Iar eu, ca preşedinte executiv, dupã ce se centralizeazã aceste rãspunsuri, le iau şi le analizez, împreunã cu corpurile profesionale. Cu directorii economici, dacã e de partea economicã, cu secretarii de municipii, dacã e vorba de partea juridicã, partea socialã, partea de ajutoare de diferite naturi, de subvenţie... Dacã este vorba de autorizaţii în construcţii, atunci cu arhitecţii-şefi sau directorii tehnici şi aşa mai departe. Asta, pe de o parte. Pe de altã parte, sigur cã particip la toate întîlnirile şi la toate acţiunile vizînd Guvernul, Parlamentul şi relaţiile externe.
C.N.: Şi aveţi timp? Cît la sutã vã ocupã aceastã treabã?
T.P.: Pãi, asta e altã problemã. Sã nu-şi închipuie cineva cã aceastã slujbã, funcţie, e una plãtitã sau cu avantaje materiale! NU! Este o funcţie, însã, care ne dã nouã, Piteştiului, posibilitatea sã facem un lobby corespunzãtor. Sigur, e valabil pentru toate municipiile, dar vã daţi seama cã Piteştiul, prin reprezentantul sãu, are un plus în chestia asta! Eşti în sistem, eşti printre oamenii care decid şi eşti, la un moment dat, în avangarda unor acţiuni ce se desfãşoarã şi îţi poţi lua tu nişte mãsuri, în primãria ta, înainte ca lucrurile sã se întîmple.
C.N.: Nominalizarea sau alegerea în cadrul asociaţiei se face pe merite ori politic?
T.P.: Vã daţi seama cã eu, în cadrul asociaţiei, am cea mai mare longevitate. Sînt primarul cu patru mandate pline şi al cincilea în derulare, cît a trecut de la alegeri. Am avut în permanenţã activitate susţinutã. Am fost vicepreşedinte din 1996, membru supleant în Congresul Puterilor Regionale de la Strasbourg şi apoi membru cu drepturi depline, am fost preşedintele foarte mul-tor comisii de specialitate ale AMR...  Aici, la Piteşti, avem Corpul Secretarilor de Municipii, al directorilor economici de municipii, deci am avut o activitate extrem de laborioasã! Trebuia ca alegerea sã se facã fãrã nici un fel de implicare a factorului politic. Însã, de aceastã datã, de altfel şi în 2004, factorul politic a avut un mare rol. Nu spun decisiv, dar unul mare! Aşa se face cã eu sînt preşedinte executiv. Poate cã, dacã era sã se ia dupã experienţã, dupã vechime, dupã activitate, alta era poziţia mea acum!
C.N.: Adicã preşedinte plin!

Criza economicã  nu trebuie  sã afecteze calitatea serviciilor Primãriei

C.N.: Începem interviul propriu-zis cu întrebarea dacã aceastã crizã economicã va afecta administraţia localã?
T.P.: Categoric! Vã spun şi în ce sens. În primul rînd, trebuie sã reţinem cu toţii cã, indiferent dacã este crizã sau nu este crizã, calitatea serviciilor pe care le oferã o primãrie trebuie sã fie aceeaşi. Cã ai sau n-ai bani, trebuie sã fie aceeaşi! Trebuie sã asfaltezi drumurile, sã le întreţii, sã faci curãţenie, trebuie sã aprinzi  iluminatul public, trebuie sã funcţioneze şcolile, trebuie sã asiguri asistenţa socialã, deci totul trebuie sã funcţioneze! Aşa cã aceastã crizã, care înseamnã pînã la urmã bani mai puţini, care înseamnã  locuri de muncã mai puţine, îşi lasã urme şi asupra noastrã. Vom avea bani mai puţini!
C.N.: Bine! Deci în asta constã criza, cã veţi avea bani mai puţini! Vorbim despre criza financiarã. În ce constã aceasta şi în ce domeniu?
T.P.: Bani mai puţini.
C.N.: Bani colectaţi de la stat sau de unde?
T.P.: Din toate sursele!

Toate sursele financiare vor scãdea cu 20%

C.N.: Cîte surse aveţi?
T.P.: Avem veniturile proprii, impozitul pe venitul global şi sume venite de la bugetul naţional. Trei surse! Toate vor fi afectate.
C.N.: În ce proporţie, aveţi idee?
T.P.: E greu de spus! E greu de prevãzut acum, dar eu îndrãznesc sã cred cã vom avea pe puţin 20% scãdere, cumulat la sfîrşitul anului. Acum, nu avem scãderea aceasta, dar va fi. Eu aşa previzionez.
C.N.: Toate trei sursele?
T.P.: Exact! Deci noi avem în Primãrie douã activitãţi. Avem activitatea de menţinere a serviciilor publice pe care le oferim la o calitate corespunzãtoare şi, pe de altã parte, activitatea de dezvoltare a Piteştiului.

„Deocamdatã,  nu ne gîndim  la lucrãri noi"

C.N.: Deci douã activitãţi separate. Hai sã vorbim despre servicii!
T.P.: Criza asta financiarã înseamnã bani mai puţini. Între cele douã activitãţi, unde ne vom duce mai întîi? La funcţionare, desigur, şi  ce-o mai rãmîne, la dezvoltare. Dar la dezvoltare mai avem o sursã de venituri alternativã: fondurile europene. Unde noi, teoretic, acum avem 38,8 milioane de euro nerambursabili şi mai are şi Apã-Canal lucrãrile în continuare pe ISPA.    
C.N.: Ce lucrãri vom lãsa  în stand-by, ce investiţii mari vom opri anul acesta?
T.P.: Deocamdatã, nu ne gîndim la lucrãri noi. Nefiind  încã bugetul constituit, ca idee, mergem pe finalizarea şi continuare lucrãrilor pe care le-am început în anii trecuţi.
C.N.: Nu le puteţi stopa?
T.P.: Dacã nu vor fi bani, este posibil. Probabil cã le vom stopa pe cele care au valori mari sau cu impact ce mai poate aştepta.

Agrementul  va avea, în 2009, un rol important

C.N.: Vorbim de servicii. Serviciile cele mai importante ale Primãriei, pe care le oferiţi populaţiei, sînt iluminatul public...
T.P.: Vã daţi seama cã nu poate scãdea iluminatul public!
C.N.: ...salubrizarea...
T.P.: Nu poate scãdea!
C.N.: ...întreţinerea spaţiilor verzi...
T.P.: Nu poate scãdea!
C.N.: ...ar mai fi agrementul...
T.P.: Staţi puţin! Sã ne înţelegem! Agrementul va avea un rol foarte mare, în 2009. De ce? Oamenii nu vor mai avea bani, poate, sã plece în concedii. Şi atunci, pe parcursul verii trebuie sã le oferim o modalitate de a-şi petrece timpul liber. Norocul nostru este cã agrementul deja e aranjat. Avem bazin în Tudor Vladimirescu, avem Bazinul Olimpic, terenuri de sport, parcuri.
C.N.: Şi altceva?
T.P.: Şcolile! Întreţinerea şcolilor! Trebuie plãtite utilitãţile... Trebuie suportate din bugetul local.
C.N.: Da, dar dacã vin bani mai puţini, aşa cum previzionaţi ?
T.P.: Staţi puţin! Avem do-uã posibilitãţi: sã ne dezvoltãm mai puţin, ceea ce eu nu vreau, sau o altã cale: de a economisi, de a tãia risipa.
C.N.: La iluminatul public, spre exemplu, sã înlocuiţi  becurile cu unele economice!
T.P.: Nu! Înlocuirea becurilor care au cost mare cu cele economice trebuie fãcutã cu grijã. Dar putem. Norocul nostru este cã, în proporţie de  60-70%, iluminatul nostru public este deja modernizat, în sensul cã în tablourile de comandã se aprind şi se sting singure, avem deja corpuri de iluminat cu unele economice.

„Scãpãm sigur  de Termoficare"

C.N.: Schimbarea de conducte, agentul termic...
T.P.: Avem pentru Apã-Canal acel program ISPA, din fonduri europene, nerambursabile în proporţie de 70%,  care este în lucru. Astea le schimbãm acum, lucrãm la ele, vedeţi cã tot oraşul e deja un şantier. Pentru Termoficare, deja avem programatã, peste puţin timp, licitaţia pentru delegarea de gestiune. Rezolvãm problema.
C.N.: Şi dacã nu veţi avea nici un doritor, dacã nu se rezolvã?
T.P.: Avem, avem, nu ne facem griji! Avem investitori cît cuprinde! Sigur scãpãm de Termoficare!
C.N.: Şi dacã nu va fi  un om serios cel care va lua termoficarea?
T.P.: Asta nu se poate, pentru cã avem un contract draconic. Cu garanţii, cu acte, cu procent din valoarea pe care vor sã o gestioneze. E absolut draconic!
C.N.: Deci sîntem în crizã economicã şi nu prea avem bani de dezvoltare...
T.P.: Vreau sã vã spun  cã dezvoltarea nu va înceta!
C.N.: Dar veţi asigura cu prioritate serviciile. Sã vã vãd cînd veţi fi la intersecţie! Cînd nu veţi mai avea bani, ce veţi alege?
T.P.: În situaţii-limitã şi în situaţii grele, îşi aratã omul competenţa!
C.N.: Deci pînã acum nu ne-aţi arãtat competenţa dumneavoastrã?
T.P.: Dar pînã acum credeţi cã a fost uşor? Ceea ce am fãcut noi în Piteşti... Sînt multe oraşe care aratã aşa?

Primãria  nu concediazã pe nimeni

C.N.: Cum este cu criza de personal? Nu va fi, pentru cã nu aveţi locurile ocupate, nu?
T.P.: Toate posturile sînt blocate. Prin hotãrîre de Guvern, toate posturile din administraţia publicã sînt blocate.
C.N.: Tãriceanu?
T.P.: Nu Tãriceanu, ci Boc. Şi, deocamdatã, nu putem vorbi de o crizã. Într-o crizã, cum spuneam mai devreme, activitatea Primãriei trebuie sã fie aceeaşi. Pot vorbi eu de concedieri, cînd activitatea trebuie sã fie aceeaşi?
C.N.: Adicã sã reduceţi din numãrul funcţionarilor şi sã le repartizaţi celorlalţi munca lor.
T.P.: Ne-am gîndit şi la lucrul acesta. Am avut în vedere eficientizarea activitãţii.
C.N.: Voiam sã vã mai întreb despre lipsa de profesionişti: informaticieni, arhitecţi etc.
T.P.: Asta da! Aceastã crizã poate cã aduce şi un lucru bun. Poate ne aduce şi specialişti.

Lipsã acutã  de specialişti 

C.N.: Criza ne aduce la normalitate, cu picioarele pe pãmînt! Mã refer la preţurile exagerate ale apartamentelor, ale serviciilor...  
T.P.: Eu mã refeream la personal şi ziceam cã poate ne aduce şi un lucru bun. Noi avem, de cîţiva ani buni de zile, o lipsã acutã de arhitect-şef al oraşului. Am dat zeci de concursuri şi nu a venit nimeni, pentru cã salariul e prost. Avem specialişti în informaticã, dar cu siguranţã ne-ar mai trebui. Ne trebuie oameni pregãtiţi în domeniul economic, în gospodãrire... Chiar şi în domeniul urbanismului, în transporturi. Specialiştii nu vin, pentru cã salariile sînt mici. Poate cã, dacã se vor face concedieri în altã parte, pe piaţa muncii va fi un surplus de oameni şi se vor mai îndrepta şi cãtre noi! În ceea ce priveşte apartamentele, materialele de construcţii, acum, preţul lor a scãzut foarte mult, cam cu 20%. Asta înseamnã cã şi pe noi ne vor costa mai puţin investiţiile. Dacã noi avem cu 15-20% buget mai mic, iar materialele sînt şi ele cu 15% mai ieftine, ne echilibrãm. 

La reducerea de cheltuieli sîntem deja avangardişti

C.N.: Reduceri de cheltuieli la ce mai faceţi?
T.P.: Dar sã ştiţi cã aici noi sîntem, oarecum, în avangardã. Noi mereu am economisit. Dacã vreţi, vã arãt pe ce dau eu rezoluţii! Noi economisim deja. Avem hîrtie refolositã, noi nu aruncãm colile, le folosim pe partea cealaltã: la xerox, la ciorne, pentru materiale de lucru... În ce priveşte celelalte cheltuieli, sîntem foarte limitaţi. Aşa cã acei 15% reducere a serviciilor privind cheltuielile nouã nu ne prind bine deloc, cã noi deja le aveam strînse. Şi eu trebuie sã le strîng pe cele strînse!
C.N.: Bugetul  Consiliului Judeţean cît înseamnã?
T.P.: Consiliul Judeţean are rolul de a echilibra bugetele locale. Consiliul Judeţean primeşte de la bugetul de stat anumite sume, pe care le foloseşte pentru a acoperi unele urgenţe.
C.N.: Dumneavoastrã aţi dat bani înapoi la bugetul de stat?
T.P.: Nu, am cheltuit tot. Chiar avem deficit!
C.N.: ONG-uri existã în Piteşti? Se implicã ele în problemele comunitãţii? Dumneavoastrã aţi stat de vorbã cu ele, aţi avut discuţii din care sã reiasã un numãr de proiecte pe care sã le introduceţi în noul buget al Primãriei în 2009?
T.P.: Eu am avut în bugetul local aprobat ca fondul nostru de rezervã sã aibã o sumã alocatã unor astfel de proiecte. Pentru cã nu ştiam de la început ce poate apãrea. Şi au fost apoi aprobate nişte criterii. ONG-urile pe domeniul social, pe partea de tineret, pe mediu, pe sport ne-au prezentat nişte proiecte şi noi am finanţat o parte dintre acţiunile lor, pe proiecte.  
C.N.: Veţi avea bani pentru astfel de proiecte şi în 2009, un an de crizã?
T.P.: Vom avea. Dar sã fie foarte clar! Cînd vorbim de organizaţii neguvernamentale, vorbim de organizaţii care sã vinã cu aportul  lor, nu numai cu finanţarea Consiliului Local. Cã altfel, Consiliul Local poate sã îşi finanţeze propriile programe. ONG-urile trebuie sã vinã cu un aport de la societatea civilã, din alte surse, treaba lor, iar noi sã venim în completare.
C.N.: Şi dumneavoastrã veniţi în completare, dacã aveţi bani!
T.P.: Dacã avem bani, cu bani, dacã nu, cu servicii. Şi astea pot fi considerate partea noastrã.
C.N.: Dar sã se implice în viaţa socialã!
T.P.: Orice organizaţie care vine şi ne solicitã - şi vine cu un proiect viabil, pe probleme comunitare, dar cu bonitate, cu credibilitate, cu proiecte sustenabile - atunci sigur cã vom fi deschişi la aceasta. Dar nu de genul „Haideţi sã facem curãţenie pe stradã!". De curãţenia pe stradã se ocupã ADP, serviciul meu specializat.

Criza gazelor a fost una mediaticã

C.N.: Trec la alt subiect: criza gazelor. Am avut, aţi avut probleme? S-au încheiat?
T.P.: Criza gazelor a fost mai mult o crizã de scurtã duratã la aragaz şi la centralele termice individuale. Pentru noi, centralizat, a fost foarte puţin, vreo 24 de ore. Mai mult  s-a manifestat la noi mediatic. A fost ca un fum cãruia i-am dat drumul, este adevãrat cã iniţial neintenţionat, dar mai apoi cu intenţie, tocmai pentru a atrage atenţia cã s-ar putea sã avem probleme. Apoi, cu un lobby corespunzãtor, am reuşit sã avem rezerve suficiente.
C.N.: Domnule primar, cum este bine sã stãm în casã? Racordaţi la sistemul centralizat ori cu centralã proprie?
T.P.: Sincer?
C.N.: Sincer!
T.P.: Eu sînt adeptul independenţei în gospodãrie. Aşa încît eu aş sugera cã soluţia cea mai bunã ar fi centralele de scarã. Dacã oamenii nu se înţeleg, atunci aş merge pe centrala de apartament. Cu autorizaţie, cu service, cu tot ce trebuie, cu mãsuri de siguranţã.
C.N.: Cu izolarea termicã a blocurilor ce se aude?
T.P.: Existã un program!  Deci sînt douã lucruri: centrala de scarã sau cea de apartament. Vor mai trece, zic eu,
4 - 5 ani, pînã cînd energia termicã produsã de sistemul centralizat va fi mai ieftinã decît cea pe care o producem individual. 

Piteştiul stã  destul de în faţã  ca realizãri

C.N.: Pe ce poziţie se aflã Piteştiul faţã de celelalte oraşe din ţarã? Ce probleme mai avem de rezolvat?
T.P.: Ca probleme nerezolvate, eu cred cã ne situãm destul de în faţã. Stãm bine. Dar trebuie sã luãm în calcul şi nivelul de la care am plecat. Spre exemplu, nu putem spune cã stãm bine la rezolvarea problemei cãldurii în Piteşti.  
C.N.: Cred cã aste e cea  mai mare problemã a dumneavoastrã...
T.P.: Aşa este! Deşi populaţia nu a avut de suferit. Dar la nivel global stãm destul de rãu. Avem şi alt sistem! Nu  ne comparãm, spre exemplu, cu Clujul, care a avut numai centrale de cartier. Sau cu Baia Mare, unde, din '94 - '95, nu mai existã sistem centralizat, totul este bazat pe centrale individuale sau de bloc. Nu ştiu cum ar fi...
C.N.: Cu transportul s-a mai rezolvat, iluminat public avem, spaţii verzi avem... poate ceva mai puţin, pentru cã - mi se pare mie - piaţa din faţa Primãriei a cam mîncat din el.  
T.P.: Domnul director, nu  e asta realitatea! Sigur cã, acum, iarna, poate aşa pare, dar vara, cînd am venit şi am completat cu jardiniere, cu ghivece şi am umplut de flori, cum a fost? Sã vã mai spun ceva! Am plantat peste 30 de pomi în plus faţã de cîţi erau înainte pe Centru.

Este loc  şi de mai bine

C.N.: Care ar fi cea mai mare problemã?
T.P.: Asta, termoficarea. Asta se simte aşa, rapid. Dar, alãturi de termoficare, o altã problemã la fel de grea este fluidizarea circulaţiei. Alta pe aproape este lipsa parcãrilor. În cartiere am extins la maximum, cît sã nu terminãm spaţiul verde de care vorbeaţi mai devreme. Dar acum, trebuie sã venim  sã rezolvãm şi alte probleme. Sigur cã mai sînt strãzi noi pe care trebuie sã mergem cu canalizare, lucruri ce vin în continuare. Şi vã mai spun cã vor mai trece 2 - 3 ani pînã vom gãsi rezolvare totalã transportului local şi salubritãţii. Încã este loc de mai bine!

C.N.: Cum vedeţi  anul 2009?
T.P.: Greu! Va fi, poate, cel mai complicat an din '90 încoace.
C.N.: Din punct de vedere financiar?
T.P.: Pãi sigur cã de asta vorbim. Dar din toate! Vã mai spun încã un lucru: la Piteşti va fi şi mai greu. Va fi cel mai greu! Ştiţi de ce? Pentru cã noi deja ne-am obişnuit cu o stachetã a serviciilor pe care nu  o putem scãdea şi va trebui sã o ţinem acolo. Şi e o stachetã foarte înaltã. De la an la an, noi am crescut ca şi calitate a serviciilor. Gîndiţi-vã cum arãta transportul acum un an şi cum aratã acum! Cum arãtau parcãrile  acum un an şi cum aratã  acum! Şi chiar salubritatea menajerã! Cum era acum şase luni
de zile! Parcurile, bazinele, agrementul, terenurile de sport... Deci, iatã, de ce ne va fi foarte  greu sã pãstrãm stacheta sus.
C.N.: Veţi munci mai mult, domnule primar, pe aceiaşi bani! Vã mulţumesc!

Bani multi pentru asistenta sociala

Pe mãsurã ce se lucreazã la constituirea noului buget, acţiune în care sînt angrenaţi în aceste zile, edilii locali fac şi sinteze ale anilor trecuţi, precum şi comparaţii între ce s-a cheltuit în 2008 şi pe ce, cu ce se va aloca anul acesta pentru diferite activitãţi. Primarul Tudor Pendiuc a prezentat ieri  o scurtã sintezã a cheltuielilor din bugetul anului trecut. Noul buget va fi dezbãtut public înainte de a fi supus aprobãrii Consiliului Local. Dintre cheltuielile fãcute anul trecut, dupã învãţãmînt, cãruia i-a fost alocat aproape jumãtate din buget, pe un loc fruntaş s-a situat asistenţa socialã. La centrul de recuperare „Şanse pentru toţi", deschis în urmã cu cîţiva ani, dintr-o finanţare europeanã, unde lucreazã 10 persoane, au fost trataţi 469 de cetãţeni, iar costul mediu pe un pacient a fost de 316 lei noi. Adãpostul de noapte „Speranţa", din Gãvana, deservit de 7 angajaţi, a notat în 2008 3.264 de „înnoptãri" ale unor persoane aflate în situaţii dificile: rãmase fãrã casã, alungate din domiciliu, în situaţii critice. Costul pe beneficiar a fost de 250 lei. Tot la capitolul asistenţã socialã, angajaţii Primãriei au efectuat anul trecut 5.135 de anchete sociale, cu mult mai mult faţã de 2007, cînd au efectuat doar  3.130. Pentru protecţia persoanelor cu handicap au fost cheltuite 27 miliarde de lei vechi, pentru plata a 263 de asistenţi personali. 

Transportul, subvenţionat masiv
Un alt domeniu unde au fost cheltuiţi destul de mulţi bani a fost transportul public local de cãlãtori. Potrivit legii, autoritãţile locale au obligaţia de a subvenţiona acest tip de transport. În mod real, costul unui bilet este destul de ridicat, cu mult peste ceea ce plãteşte un cãlãtor pe bilet. Diferenţa este acoperitã de subvenţia de la bugetul local. În 2008, municipalitatea piteşteanã a cheltuit pe acest capitol 86 de miliarde de lei vechi. Subvenţia este calculatã potrivit unei formule speciale, ce nu are legãturã nici cu Primãria, nici cu Consiliul Local, ci este, de asemenea, impusã de lege.

Pentru protecţia persoanelor cu handicap au fost cheltuite 27 miliarde de lei vechi, pentru plata a 263 de  asistenţi personali.

Grupaj stiri - 13 Februarie

Copos oferã alte 10 burse
George Copos îi va premia şi luna aceasta pe elevii argeşeni cu rezultate deosebite la învãţãturã. Astfel, 10 elevi olimpici la diferite materii sau extrem de talentaţi într-un anumit domeniu vor primi cîte o bursã în valoare de 400 de lei. Ca de fiecare datã, 5 dintre bursieri sînt cei propuşi de Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş, la începutul anului şcolar în curs, iar ceilalţi 5 sînt aleşi de ziarele locale. Curierul zilei l-a ales pentru a primi bursã luna aceasta pe Bogdan Dumitrescu, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional IC Brãtianu. Bãiatul a obţinut în fiecare an de studiu premiul I. Pe deasupra, el este şi unul dintre olimpicii argeşeni la istorie.
Nicolescu dezbate bugetul naţional
Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, în calitate de vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, participã azi, la Sinaia, la lucrãrile Adunãrii Generale a UNCJR. Subiectul principal al adunãrii este dezbaterea  pe tema proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2009, precum şi mãsurile care se impun pentru punerea în practicã a amendamentelor ce privesc Legea descentralizãrii administraţiei publice. Pe ordinea de zi a şedinţei se mai regãsesc teme precum prezentarea raportului de activitate al preşedintelui UNCJR pe anul 2008, prezentarea şi aprobarea bugetului pe anul 2009 şi a programului de activitãţi al UNCJR pe anul 2009 etc. La aceastã reuniune participã conducerea Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, formatã din preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, precum şi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale.

ARGES EXPRES

Zeci de oameni necăjiţi la deputatul Drăghici

Cabinetul deputatului de Curtea de Argeş, Mircea Drăghici, a fost pur şi simplu asaltat încă de la deschidere. Zeci şi zeci de oameni necăjiţi au venit să-şi spună ofurile şi să ceară ajutor pentru rezolvarea unor problematici diverse, ţinând de justiţie, urbanism, pensii şi chiar de rezolvarea situaţiei juridice a unor copii născuţi în străinătate. Zilnic, între orele 09.30-16.00, le-a stat la dispoziţie consiliera Elena Neacşu, persoana care conduce Cabinetul parlamentar al deputatului Drăghici situat în incinta Primăriei Curtea de Argeş, la etajul II. Dumneaei, cu răbdare şi tact, le-a ascultat păsurile oamenilor, acordându-le consultanţă (inclusiv psihologică), triind problemele şi înscriindu-i pe listele de audienţe. Din păcate, Mircea Drăghici, membru al Comisiei de Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor
a fost reţinut ieri la Parlament, unde va sta până duminică, pentru că se lucrează la proiectul bugetului naţional, astfel că audienţele au fost reprogramate.

De Valentine's Day - Îndrăgostiţi-vă liberal la TI AMO!

Vicepreşedintele organizaţiei municipale a PNL, consilierul local Sorin Sorescu ne-a anunţat că împreună cu colegii săi va continua tradiţia sărbătoririi Zilei Îndrăgostiţilor. Sâmbătă, începând cu ora 21.00, toţi cei care au inima capabilă să simtă fiorii iubirii sunt aşteptaţi la TI AMO. Până la ora 22.00, fetele au intrare liberă. Fără restricţii şi costuri vor fi primiţi cu braţele deschise toţi cei care vor veni îmbrăcaţi în culoarea galbenă a PNL. Organizatorii promit distracţie pe cinste şi amintiri de neuitat, aşa că nu rataţi ocazia!

BIT PRESS

Apocalipsa dupa PNL

Bugetul pentru 2009 este un buget al rusinii, considera deputatul PNL, Andrei Gerea. Acesta a prezentat modul in care liberalii vad bugetul intocmit de oamenii lui Boc. In opinia lui Gerea, masurile care urmeaza sa se ia vor arunca Romania in cea mai neagra recesiune. Deputatul liberal este de parere ca singurul principiu care a stat la baza alcatuirii bugetului este primirea unor fonduri cat mai grase de catre ministerele apartinand PDL, pe principiul „Cine-mparte, parte-si face". Cum vad liberalii bugetul lui Boc, va prezentam in cele ce urmeaza, cu rugamintea de a va lua o pastila pentru dureri de cap sau de inima in prealabil. Asadar...

» Modul in care a fost redactat Raportul la proiectul Legii Bugetului pe anul 2009, in ceea ce priveste evolutiile anului 2008 este tendentios, intesat de speculatii lipsite de acoperire si marcat de ipocrizie, daca avem in vedere diferenta de atitudine a celor care l-au redactat, intre perioada preelectorala si cea de acum.

» Documentul nu evidentiaza in mod corect cresterea economica a anului trecut, precedata de o crestere economica similara in cei doi ani anteriori. Dintre tarile lumii doar cateva, China, de exemplu, au avut o crestere economica similara. Chiar si cresterea economica de cca 6% din trim. IV este o performanta in conditiile in care multe din economiile importante se aflau in recesiune.

» Ideea ca planul de redresare economica propus de Guvernul Boc, si care nu va intra in vigoare nici in trim. II (ex. reducerea profitului reinvestit, capitalizarea CEC, utilizarea ajutoarelor de stat etc) va incepe sa aiba rezultate benefice incepand cu trim. III este o afirmatie nu doar lipsita de acoperire, ci de-a dreptul hilara. Pe aceasta prezumtie nerealista este construit proiectul de buget.

» Raportul nu sufla o vorba despre alte realizari din timpul guvernarii liberale sau le mentioneaza in treacat, cum ar fi reducerea datoriei publice externe ca procent in PIB, cresterea rezervelor valutare ale tarii sau reducerea deficitului de cont curent, ca urmare a cresterii exporturilor. Nu se mentioneaza, de asemenea, o alta realizare a anilor 2005-2008, anume nivelul fara precedent de crestere a investitiilor straine ( peste treizeci de miliarde de euro).

» Utilizate doar pentru propaganda, in tentativa de a deturna atentia publica de la bajbaielile debutului si de la imoralitatea stilului de aguverna, cateva teme predilecte ale lunii ianuarie au fost abandonate. Nu se mai vorbeste despre acuzatia absurda privind „visteria goala". Cat despre cele 2 miliarde de euro facturi neonorate in timpul guvernarii liberale,  ele intra in contradictie cu cifra privind deficitul potrivit metodologiei europene, de 5,2% din PIB, fata de 4,8% din PIB, pe cash, caci in aceasta diferenta de 0,4%, care trebuie sa cuprinda atat scaderea de venituri din ian 2009/ian 2008 cat si facturile restante, nu „incape" cifra de doua miliarde de euro, nici macar una de cinci ori mai mica.

» Raportul foloseste unele corelatii nefundamentate, de pilda cea privind formarea bruta de capital fix, care scade inexplicabil pe intregul an 2008 la 20%, fata de o medie de 27,7% pe primele noua trimestre, ceea ce ar fi presupus in trim. IV intrarea in recesiune si nu cresterea de 6% pe care tara noastra a inregistrat-o. Un indicator ambiguu, dar utilizat de Guvernul Boc este cel al „economiei neobservate", sugerandu-se ca bugetul ar putea sa incaseze un plus de 15 miliarde de euro din inlaturarea acesteia. Daca acest concept este foarte bun pentru a critica Guvernul liberal, el este trecut sub tacere atunci cand se elaboreaza noul buget.

» In legatura cu cresterile salariale ale anului 2008, Guvernul Boc pare nedumerit, daca nu chiar indignat, ca salariile profesorilor si medicilor au crescut intr-un procent ridicat in anul 2008. E vorba de aceleasi partide - PDL si PSD - care negau aceasta realitate in anul 2008 si fortau cu inconstienta cresteri suplimentare, in ciuda avertismentelor guvernului liberal.

» In perioada 2005-2008 salariile pe ansamblul economiei romanesti s-au dublat, ca rezultat al cresterii economice. Guvernul Boc ne promite in primul sau an de guvernare, pentru prima oara in ultimii zece ani, o scadere in termeni reali a salariilor.

» Guvernul Boc nu-si asuma nici o raspundere in ce priveste nivelul deficitului bugetar pe anul 2008, desi cel putin 25% din deficit a fost inregistrat in ultimele zile ale lunii decembrie 2008, cand s-a aflat la guvernare.

» Bugetul administratiilor locale este expresia cea mai clara a imoralitatii actualului guvern, care in trecut clama principiul descentralizarii, lansandu-se in campanii populiste de sustinere a cresterii finantarilor pentru comunitatile locale. Aceasta „garantare" a descentralizarii a debutat prin confiscarea veniturile reportate din conturile comunitatilor sarace. Cat despre alocarea retroactiva a unor sume din impozitul pe tranzactiile imobiliare si anularea prevederilor legale, nici o vorba.

» Pentru guvernarea liberala cresterea fondurilor la dispozitia bugetelor locale a fost o prioritate. Bugetele locale au crescut de aproape trei ori in mandatul 2005-2008. Pentru prima oara, in 2009 ele nu doar ca nu cresc, dar scad in termeni reali. Asa.zisa crestere in termeni nominali se bazeaza pe cresterea veniturilor proprii cu 24% ( cum se fundamenteaza aceasta crestere?) si pe scaderea (!) in termeni nominali a cotelor din TVA pentru scoli, alocatii pentru copii, persoane cu handicap, ajutoare sociale etc. Aceasta este adevarata fata a actualei guvernari.

» Cheltuielile publice pentru investitii (la care guvernarea liberala a fost in ultimii ani pe primele locuri din UE) au, in ciuda excesului de natura propagandistica (20% din cheltuieli pentru investitii, 7% din PIB), au o alocare redusa din resurse interne, doar 2% din PIB. Restul sunt fie resurse din fonduri europene, cu realizare incerta, fie credite bancare ori datorie publica, al caror cost nu este prezentat. In conditiile in care veniturile sunt supraevaluate si o seama de cheltuieli sunt omise in proiectul bugetului, e probabil ca deficitul bugetar sa fie utilizat cu prioritate catre plata altor obligatii. Modul in care se asigura finantarea investitiilor lasa, in proiectul de buget, de dorit. De altfel, chiar si guvernantii sunt nevoiti sa recunoasca, in pag 42 din Raport ca, la nivelul alocarilor din bugetul consolidat, bazate pe resurse interne, cheltuielile de capital au fost in 2008 cu peste un miliard de euro mai mari decat ceea ce intentioneaza actualul buget.

» Modul in care sunt intelese prioritatile in investitii si aplicat principiul descentralizarii este dovedit si de alocarile pentru drumuri judetene si comunale. Suma alocata de 552 de milioane de lei este infima in raport cu necesitatile comunitatilor locale si cu mult mai mica decat in 2008. Tot astfel sumele alocate pentru cheltuielile de capital ale unitatilor de invatamant preuniversitar, care sunt de doar 192 milioane de lei, ceea ce arata ca Guvernul a abandonat, pentru 2009, programul de modernizare a infrastructurii din domeniul rural. E foarte probabil ca Guvernul sa pastreze resursele si optiunile de investitii cu precadere la nivel central, pentru a transforma alocarile investitionale in sursa de presiune si influenta politica.

» Faptul ca veniturile pe anul 2009 ale bugetului de stat sunt prevazute a avea o crestere de cca 24% scoate, practic, bugetul din ipoteza unei abordari realiste. Veniturile bugetului de stat au, fata de 2008, o crestere comparabila cu cea a anului 2008 fata de 2007, in conditiile in care ritmul de crestere economica va fi extrem de redus (chiar negativ, potrivit previziunilor FMI). O lecturare a evolutiei veniturilor arata acest lucru. De pilda, cresterea cu 23% a cresterii veniturilor din pensii si cea cu 13,5% a veniturilor din salarii nu se justifica, in conditiile cresterii extrem de reduse a salariilor si pensiilor si a cresterii somajului cu peste o suta de mii de persoane. Tot astfel, majorarea veniturilor din accize cu 31%, in conditiile unei contractii a consumului si a productiei industriale este excesiva. Abordarea nerealista a veniturilor pune sub semnul indoielii capacitatea de incadrare in tinta de deficit de 2%.

» In ce priveste reducerea in termeni nominali a cheltuielilor de personal cu 1% fata de 2008, in comparatie cu  o crestere de 21% in 2008 fata de 2007, guvernul nu ne explica cum va putea fi realizat acest lucru. Practic, o astfel de masuri presupune inghetarea salariilor bugetarilor sau disponibilizarea a 10% dintre acestia. Nici una dintre aceste masuri nu este asumata ca atare, ceea ce pune sub semnul indoielii seriozitatea acestei propuneri de cheltuieli pentru 2009.

» Modul in care este abordat sectorul de aparare, ordine publica si siguranta nationala este o alta expresie a derutei si ipocriziei actualilor guvernanti. Dupa ce in anii trecuti PDL, in frunte cu presedintele tarii, cerea o alocare de 2,38% pentru aparare, acum acest procent coboara la nivele pe care nu le-a mai inregistrat in ultimul deceniu. Reducerea cu 4% fata de anul trecut, a fondurilor alocate sectorului de aparare, ordine publica si sugranta nationala, in conditiile in care, odata cu haosul instaurat de actuala guvernare, infractionalitatea a crescut vizibil, este un gest iresponsabil. De fapt, este vorba, mai ales in ce priveste Ministerul de Interne, o subfinantare evidenta (cum accepta PSD, partenerul de coalitie?), ceea ce va necesita, in trim.III alocare suplimentara, cu impact asupra deficitului bugetar. Cheltuielile alocate politiei, jandarmeriei si pazei frontierelor scad in termeni reali cu aproape 20%, ceea ce nu s-a intamplat, probabil niciodata de la al doilea razboi mondial incoace! Propaganda desantata privind reducerea cheltuielilor cu bunuri si servicii capata, in ce priveste activitatea de aparare si ordine publica, dimensiuni grotesti. Cheltuielile sunt reduse, in termeni reali, cu aproape 20%, in conditiile in care bunurile si serviciile nu presupun, la acest capitol, frigidere si aparate de aer conditionat, ci elemente indispensabile desfasurarii activitatii.

» Pe ansamblu, in anul 2009, inapoi la lista de articole