Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 11 septembrie 2009

VINERI, 11 SEPTEMBRIE 2009

TOP

Mircea Drăghici susţine că legile Educaţiei trebuie îmbunătăţite

Deputatul de Curtea de Argeş al PSD Mircea Drăghici ne-a declarat ieri că legile Educaţiei - pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament pe 15 septembrie - mai necesită îmbunătăţiri. De aceeaşi părere este Drăghici şi în ceea ce priveşte legea salarizării unice în sectorul bugetar. „Până pe data de 15 septembrie, le discutăm (n.r. legile) în cadrul grupurilor parlamentare şi al comisiilor de specialitate. Un astfel de dialog este absolut necesar pentru a asigura consensul politic necesar şi pentru a spera că legile nu vor mai fi schimbate de la un an la altul. Ar fi trebuit să se pună accent mai mare pe discuţiile cu partenerii sociali, astfel încât să se poată găsi un echilibru între rea-litatea din teren şi cerinţele sistemului economic actual. În cazul legilor Educaţiei, PSD consideră că era mult mai utilă o dezbatere parlamentară firească, cu atât mai mult cu cât această lege nu va fi aplicată decât din toamna anului viitor. Ecaterina Andronescu (n.r. ministru al Educaţiei) are mandat să discute cu reprezentanţii partidelor parlamentare în zilele care au rămas până pe 15 septembrie.", ne-a declarat Mircea Drăghici.

Liberalul Ion Popa spune că PSD şi PD-L sunt precum PCR

Unii sunt „aplaudaci", alţii sunt „încolonaţi"!
Liberalul Ion Popa, fost prefect al judeţului Argeş, a declarat în cadrul emisiunii „Ora Întrebărilor" de la televiziunea Argeş TV de miercuri seară că PSD şi PD-L sunt asemenei PCR! Popa a criticat, astfel, metodele de lucru folosite în aceste două partide. „La PNL nu a fost şi nu va fi niciodată armonie, şi asta deoarece suntem un partid democratic în care fiecare îşi poate spune liber părerea. Nu suntem un partid de suporteri şi aplaudaci ca la PD-L şi nici un partid de membri disciplinaţi şi încolonaţi ca la PSD. Cele două partide îmi aduc aminte de Partidul Comunist Român!", a spus Popa. Referitor la ipoteza ca, după alegerile prezidenţiale, PNL să revină la guvernare alături de PD-L sau de PSD, Ion Popa a spus că nu agreează niciuna din aceste variante, şi asta deoarece „oamenii din PSD Argeş cei din PD-L Argeş mi-au demonstrat până acum că nu sunt oameni în care să poţi avea încredere".

Gerea susţine că politicienii nu au dreptul să vorbească la deschiderea noului an şcolar

Andrei Gerea, deputat de Piteşti al PNL Argeş, ne-a declarat că, în opinia sa, politicienii nu ar avea niciun drept să vorbească la deschiderea noului an şcolar. După cum se ştie, luni, 14 septembrie, parlamentarii au primit liber de la Camera Deputaţilor şi de la Senat pentru a putea fi prezenţi în colegiile lor la deschiderea anului şcolar. Gerea susţine că va fi prezent la şcoala 1 din Piteşti numai în calitate de părinte şi că nu va lua cuvântul şi nici nu va sta în faţă, aşa cum vor proceda alţi parlamentari. „Nu mi se pare că politicienii mai au ceva de spus în momentul de faţă. Nu au de ce să vorbească la deschiderea noului an şcolar. Voi merge la deschidere doar ca părinte, nu ca politician, şi aşa ar trebui să procedeze toţi aleşii.", ne-a declarat Andrei Gerea. Federaţia Educaţiei Naţionale a cerut, de altfel, cadrelor didactice să nu se prezinte luni la deschiderea noului an şcolar şi să îşi ia liber în semn de protest la faptul că parlamentarii au primit liber special pentru a-şi face campanie electorală la începerea noului an şcolar.

Judecata lui Miuţescu, amânată din nou

Ieri a avut loc la Bucureşti şedinţa Curţii de Onoare şi Arbitraj a PNL, ocazie cu care a fost dezbătută şi contestaţia formulată de preşedintele PNL Argeş Adrian Miuţescu cu privire la o hotărâre anterioară a Curţii privind invalidarea alegerilor din organizaţia argeşeană. Ca şi săptămâna trecută, Curtea a amânat luarea unei decizii. Miuţescu s-a prezentat în faţa Curţii cu avocat, invocând faptul că nu a luat la cunoştinţă conţinutul documentelor care au stat la baza invalidării alegerilor din PNL Argeş. Noul termen de judecată stabilit ieri este 22 septembrie. Un lucru este cert, însă. Indiferent de verdict, în primăvara anului viitor vor avea loc alegeri în PNL Argeş, conform unei preve-deri a conducerii naţionale a partidului ca la 6 luni după alegerile prezidenţiale să fie organizate alegeri interne în toate organizaţiile judeţene ale partidului. Pe de altă parte, indife-rent de verdict, tot Dan Radu Ruşanu - din partea conducerii centrale a partidului - va coordona PNL Argeş în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale. 

Dan Claudiu Tănăsescu crede că PRM are şanse mari la alegerile prezidenţiale datorită crizei economice

Dan Claudiu Tănăsescu, fost primar al Mogoşoaiei şi fost senator al PRM, unul dintre apropiaţii liderului PRM Corneliu Vadim Tudor, a fost ieri la Piteşti. Însoţit de vicepreşedintele organizaţiei naţionale Dan Zamfirescu, Tănăsescu a vrut să se întâlnească cu membrii PRM Argeş pentru a pune la punct detalii legate de campania electorală pentru alegerile prezidenţiale în care participă şi Corneliu Vadim Tudor. Cu această ocazie, Tănăsescu s-a întâlnit şi cu reprezentanţii mass-media din Argeş în cadrul unei confe-rinţe de presă în care a recunoscut că actuala criză economică avantajează partidul său, deşi acest lucru nu era de dorit.
„Pensionarii duc o viaţă câinească!"
Dan Claudiu Tănăsescu a declarat că pensionarii duc în prezent o viaţă „câinească", a spus că ţara a intrat în derapaj economic, că „hemoragia" de privatizări a sărăcit şi sărăceşte în continuare populaţia. În acest context, crede Tănăsescu, PRM are de câştigat de pe urma crizei economice, deoarece alegătorii ar vedea în partidul lui Corneliu Vadim Tudor alternativa la celelalte forţe politice „incapabile să gestioneze ţara". „Până acum PRM a tot cedat, dar gata! PRM nu va mai ceda! Nu mai dorim acest lucru! Pentru alegerile prezidenţiale PRM şi Corneliu Vadim Tudor au şanse foarte mari de reuşită, din cauza acestei crize, aş putea spune chiar din păcate. Criza este în favoarea noastră şi vom dovedi că merităm încrederea populaţiei.", a spus Tănăsescu, cel care a condamnat şi „pasivitatea" instituţiilor statului şi a celorlalte partide în ceea ce priveşte problema pretenţiilor de autonomie ale ungurilor în aşa-numitul „Ţinut Secuiesc".

Vasile Mihăilescu spune că firmele se confruntă cu „un dezastru economic"

Vasile Mihăilescu, prim-vicepreşedinte al PNŢCD Argeş, fost consilier judeţean, ne-a declarat că, din păcate, previziunile privind problemele grave ale firmelor se confirmă. „Firmele private nu mai pot duce povara fisca-lităţii excesive. Edificatoare în acest sens sunt cifrele reci care confirmă dezastrul economic al IMM-urilor. Numai în luna august, la nivel naţional, aproximativ 10 000 de firme şi-au încheiat activitatea, iar de la începutul anului până în prezent 105 000 firme au fost obligate să îşi pună lacăt pe propria afacere. În lipsa unor măsuri eficiente de sprijinire a iniţiativei private, colapsul economic se răsfrânge asupra tuturor agenţilor economici. S-au tot promis ajutoare, s-au vehiculat programe economice, s-au elaborat măsuri de relaxare a fiscalităţii! Când se va renunţa la acest aberant impozit forfetar? Aştept să văd concretizarea acţiunilor promise de un partid aflat la guvernare potrivit cărora timp de un an să fie suspendată plata ratelor la bănci şi leasing. Personal, nu cred posibilă această măsură, deoarece nu văd cum ar putea interveni statul într-o economie de piaţă, în activitatea economică a unor instituţii financiare private. Dar dacă aţi promis, trebuie să vă ţineţi de cuvânt! Pentru că vor veni alegeri şi, atunci, toţi micii întreprinzători vor analiza situaţia lor economică şi, asemeni unui personaj al marelui Caragiale, se vor întreba: «Eu cu cine votez?». Până în noiembrie aveţi tot timpul să le demonstraţi acestor oameni că le sunteţi alături prin măsurile pe care le veţi lua. Iar aceste rânduri nu vor fi numai un important capital electoral, ci vor da semnalul de ieşire a României din criza economică.", ne-a declarat Vasile Mihăilescu.

Prunaru a refuzat funcţia de vicepreşedinte la nivel naţional al PNŢCD

Iulian Prunaru, preşedintele PNŢCD Argeş, a refuzat propunerea şefului partidului, Marian Petre Miluţ, de a deveni vicepreşedinte la nivel naţional. Sâmbătă, 12 septembrie, va avea loc Congresul Naţional al PNŢCD, ocazie cu care vor fi alese noile structuri de conducere ale partidului, inclusiv vicepreşedinţii la nivel naţional. Prunaru a refuzat să candideze sâmbătă pentru că nu are forţă financiară. „Mi s-a propus să fiu vicepreşedinte şi să coordonez judeţele Argeş, Vâlcea, Olt, Dâmboviţa şi Teleorman. Nu am fost de acord, pentru că nu am forţa financiară necesară. Probabil voi fi doar supleant.", ne-a declarat Iulian Prunaru. Liderul PNŢCD Argeş ne-a declarat că partidul său a primit directivă de la Partidul Popular European ca PNŢCD să sprijine la alegerile prezidenţiale din acest an un candidat al unei formaţiuni politice creştin-democrate, iar acest candidat va fi Traian Băsescu, actualul preşedinte al ţării.

Cei doi adjuncţi de la Inspectoratul Şcolar au fost înlocuiţi

Inspectoratul Şcolar Judeţean a fost reorganizat • Au „dispărut" 6 norme de inspectori şi au fost schimbaţi nenumăraţi inspectori de specialitate din ISJ

Prin ordin de ministru Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş a fost reorganizat. În urma acestei reorganizări s-au pierdut 6 norme în cadrul ISJ şi au fost înlocuiţi mai mulţi inspectori, printre care şi cei doi directori adjuncţi, Mihail Zaharia şi Paul Mustaţă, cât şi consilierele de imagine Daniela Bezdedeanu şi Mariana Rădulescu.
Ana Badea şi Bogdan Udroiu, noii inspectori generali adjuncţi ai ISJ
Noii adjuncţi ai directorului general al ISJ Gabriel Bratu sunt: Ana Badea, o fostă profesoară a Liceului de Chimie şi Bogdan Udroiu, psiholog la o şcoală din Ţiţeşti. Prin prisma acestei reorganizări, au fost schimbaţi mai mulţi inspectori. Astfel, au venit în funcţie o serie de alţi noi inspectori, pe diferite specialităţi, printre care: Dobre Maria; Daniela Răduţ; Ana Ivan; Elena Cristea Popescu; Cristina Cergan; Cristina Mihai; Violeta Toma; Olimpia Stoica; Elena Ionescu. De asemenea, au dispărut şi 6 norme de inspectori din cadrul ISJ Argeş, printre care şi o normă de la învăţământul primar, una de la învăţământul preşcolar, o jumătate de normă de la limba română, o jumătate de la matematică, o jumătate de normă de la învăţământul tehnic etc.

Noua purtătoare de cuvânt a Inspectoratului Şcolar a lucrat în presă

Liliana Turturoiu este noua purtătoare de cuvânt a Inspectoratului Şcolar Judeţean, în urma reorganizării care a avut loc ieri. În trecut, aceasta a lucrat în presă, ca şi corespondent al cotidianului „Argeşul liber" (2005)  ori ca redactor şef al publicaţiei „Argeşul Ortodox" (2000 - 2002). În perioada 2004 - 2005 a fost inspector de religie la Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş. În 2009 a fost profesor doctorand de religie şi limba română la Şcoala nr. 1 din Topoloveni, Colegiul Tehnic „Dimitrie Dima" Piteşti şi inspector de limba şi literatura română şi învăţământ special. Noua purtătoare de cuvânt este doctorand cu temă interdisciplinară-ştiinţe sociale, Universitatea Valahia din Târgovişte.

Liderul sindical Nicolae Creţu susţine că impunerea a două salarii minime în România este discriminatorie

Conform legii unice de salarizare în sectorul bugetar, salariul minim pe economie luat ca bază de calcul la 1 ianua-rie 2010 pentru stabilirea veniturilor funcţionarilor va fi de 705 lei. În sectorul privat, însă, salariul minim ar urma să rămână la fel ca acum, 600 de lei, sau să crească la cel mult 650 de lei. Sindicatele anunţă că nu sunt de acord cu existenţa a două salarii minime în România şi că vor milita pentru ca şi în sectorul privat să se ia în calcul un salariu minim de 705 lei.
„Nu ştim de unde a reieşit cifra asta!"
Nicolae Creţu, lider al Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), ne-a declarat că cel mai târziu la începutul lunii viitoare se va trece la negocierea cu patronatele şi guvernanţii a contractului colectiv de muncă la nivel naţional. Cu această ocazie, sindicaliştii vor lupta pentru a obţine un salariu minim de 705 lei şi în sectorul privat. „A mai fost o experienţă tristă în România cu două salarii minime. Dacă situaţia ar rămâne în acest fel, am avea două categorii - angajaţii din sectorul public şi angajaţii din sectorul privat - care ar fi într-un conflict. În plus, am avea parte de o discriminare pentru sectorul privat. Noi nu ştim de unde a reieşit cifra asta de 705 lei, pentru că nimeni nu ne-a consultat. Din punctul nostru de vedere, salariul minim în mediul privat trebuie să fie obligatoriu tot de 705 lei, ca în sectorul bugetar, şi ne vom bate pentru acest lucru.", ne-a declarat Nicolae Creţu.

Drum special la Goleşti

Consiliul Judeţean Argeş şi Consiliul Local Ştefăneşti s-au asociat, unindu-şi forţele pentru amenajarea unui drum care leagă satul Goleşti de drumul naţional spre Topoloveni. Decizia a fost luată pentru evitarea aglomerării traficului şi ambuteiajelor pe drumul actual care leagă şoseaua spre Topoloveni de Muzeul Goleşti. La mai multe evenimente organizate de Consiliul Judeţean la Muzeu în care a fost implicat un număr mare de invitaţi s-a ajuns la blocaje, zona fiind cu greu eliberată de maşini, iar timpii de aşteptare au întins nervii şoferilor la maxim. Şoseaua cea nouă a fost amenajată pe un vechi drum de pământ care a mai fost folosit şi în anii ante-riori, dar din cauza stării sale proaste a creat probleme participanţilor la trafic.

BITPRESS

Senatorul Serban Valeca protesteaza impotriva dominatiei minoritarilor asupra majoritatii!

In sfarsit un parlamentar are curajul sa-si asume o opinie cu privire la aceste minoritati asa-zis discriminate, care nu suporta critici si etichetari, in schimb nu fac nimic pentru a-si schimba metehnele. Senatorul de Arges, Serban Valeca a criticat, printr-o declaratie politica intitulata „Dominatia minoritatilor asupra majoritatii", modul in care romanii au ajuns sa fie discriminati in propria tara de etnici cu talangile de aur prinse la gat, care au ajuns sa faca legea pe strazi, sa pretinda taxe de protectie, sa-si creeze o intreaga afacere bazata pe trafic si exploatare de persoane. O realitate care nu se va schimba cu siguranta atata timp cat presedintele Traian Basescu este cel dintai care se afiseaza cu personaje gen Bercea Mondialu'. In egala masura, senatorul Valeca a criticat etniile care pretind sa aiba autonomie teritoriala, imn si, eventual, conducere proprie. 

„Poporul roman este tolerant, probabil ca din cauza furtunilor care s-au abatut asupra sa in decursul istoriei - si aici ma refer la multitudinea atacurilor popoarelor migratoare si a diverselor imperii peste teritoriile ce apartineau de drept inaintasilor si natiei romane. Poporul roman a acceptat si a recunoscut ca fiind dintre ai sai pe toti cei care faceau parte din nationalitatile conlocuitoare sau din alte etnii. S-a observat insa, dupa decembrie 1989, o solicitare crescuta a acestor minoritati in a obtine drepturi peste drepturi, de la inscriptii bilingve, la lanturi de aur groase de un centimetru, pe care le poarta la televizor, pe strada, si pana la autonomie si imn.

Doresc sa spun ca ne-a ajuns, deoarece s-a ajuns la radicalism. Este de ajuns pentru copiii nostri sa vada pe strada sau in mass-media numai tipi cu lanturi groase care se taie in sabii si se razboiesc cu pistoale pe strazile patriei sau tipi care arboreaza steaguri ale altor tari, care doresc sa aiba imn propriu si, eventual, teritoriu rupt din trupul patriei, calcand in picioare Constitutia, legile tarii si demnitatea poporului roman. Cred ca este cazul ca majoritatea sa nu mai accepte aceasta dominatie a minoritatilor si etniilor care inunda pe toate canalele audio si vizuale. Acest lucru se poate incepe printr-o actiune de prezenta a tuturor romanilor la vot, atitudine ce ar da peste cap indicatorii statistici inselatori si ar reprezenta adevarata vointa a majoritatii romanilor" mentioneaza senatorul Serban Valeca in declaratia sa politica.

Studentii liberali se pregatesc pentru un ALTFEL de politica

Ce-a de-a V-a editie a Scolii de vara a Cluburilor Studentesti Liberale, ,,I.C. Bratianu" desfasurata in perioada 3-8 septembrie in statiunea Paraul Rece din judetul Brasov, a fost un adevarat succes. La evenimentul au participat peste 70 de studenti liberali, reprezentanti ai celor 32 de Cluburi Studentesti Liberale din Romania, precum si reprezentanti ai partidelor liberale din Republica Moldova.

Lucrarile scolii de Vara au fost deschise joi, 3 septembrie, de catre presedintele PNL, Crin Antonescu si au fost inchise marti, 8 septembrie de catre prim-vicepresedintele PNL Ludovic Orban. In fata studentilor liberali au mai tinut alocutiuni vicepresedintii PNL Varujan Vosganian, Daniel Chitoiu, Dan Radu Rusanu, Norica Nicolai, Marian Petrache si Mihai Voicu, senatorii PNL Mircea Diaconu si Cristian David, deputatii PNL Gratiela Gavrilescu, Alina Gorghiu, Diana Tusa, precum si fostul premier Petre Roman, vicepresedintele CJ Satu Mare Adrian Stef, presedintele TNL Florin Alexe si omul de afaceri Dinu Patriciu.

In cadrul Scolii de Vara, studentii liberali, alaturi de mai marii partidului, au dezbatut "Programul liberal pentru relansarea economiei romanesti", ce contine principiile si strategiile liberale, pentru stoparea declinului economic, precum si pentru conturarea unei noi directii de dezvoltare a Romaniei.

O alta tema importanta a scolii CSL la fost implicarea studentilor liberali in promovarea initiativei privind UN ALTFEL DE POLITICA, initiativa apartinand PNL si candidatului sau la Presedintie, Crin Antonescu.

Studentii liberali vor sustine cu toate fortele si fara rezerve campania candidatului liberal Crin Antonescu, singurul om politic care poate readuce statul de drept si democratia in Romania. 

,,A fost una dintre cele mai reusite editii ale scolii de Vara de pana acum, din care cu totii am avut cate ceva de invatat. Pot spune ca fost o noutate prin faptul ca am reusit sa abordam teme de actualitate politica si economica, alaturi de ministrii liberali si de specialist recunoscuti.  Ma refer la discutiile despre proiectul de schimbare a clasei politice printr-un ALTFEL de a face politica, precum si dezbaterile refereitoare la programul de relansare economica", a declarat Mosteanu Andrei, presedintele CSL Arges.

Din echipa ce a reprezentat Clubul Studentesc Liberal Arges la acest eveniment au mai facut parte si Badea George - secretarul coordonator al organizatiei si Popescu Bogdan - vicepresedinte CSL Arges.

CURIERUL ZILEI

"2010 - începutul iesirii din criza"

Prim-viceguvernatorul Bãncii Naţionale a României, Florin Georgescu, a fost prezent, ieri, în sala de conferinţe a Consiliului Judeţean Argeş, în calitate de invitat de onoare la a IX-a conferinţã bancarã regionalã, cu tema Programul şi mãsurile anticrizã, dupã prima etapã  a monitorizãrii acordurilor cu FMI şi Comisia Europeanã.
 
Lungul drum spre redresarea economicã. Ce aşteptãm de la Guvern, BNR, bãnci? La aceastã conferinţã, organizatã de Institutul Bancar Român, au participat numeroase personalitãţi din sectorul financiar-bancar, autoritãţi locale, reprezentanţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie, ai organizaţiilor patronale, precum şi ai comunitãţii de afaceri. Viceguvernatorul BNR a ţinut un discurs despre impactul crizei economice asupra României, cum se manifestã aceasta în ţara noastrã, modul în care a ajuns la noi şi, nu în ultimul rînd, perspectivele ieşirii din situaţia de crizã. Cîteva dintre soluţiile pentru ieşirea din crizã date de domnia-sa sînt: recîştigarea credibilitãţii autoritãţilor române în faţa factorilor de decizie externi,  o mai mare responsabilitate publicã şi instituţionalã, atragerea fondurilor europene, încurajarea muncii, a economisirii banilor şi combaterea corupţiei.

„La primãrii  s-au cumpãrat plasme şi X5-uri"
A fost prezentatã pentru început situaţia economicã a României  la nivelul anului trecut, cînd a început criza economicã. „Aveam o vulnerabilitate destul de mare, cauzatã de deficitul ridicat de cont curent, de datoria externã, o mare parte din banii pe care-i aveam au fost îndreptaţi cãtre consum, iar politicile insuficient de prudente au dus la cazuri cînd s-au dat lefuri mult mai mari decît era productivitatea muncii.  S-a cheltuit mai mult decît s-a produs. La primãrii s-a ajuns sã se cumpere plasme şi X5-uri şi ne-am pierdut credibilitatea în strãinãtate. Încrederea se cîştigã greu şi se pierde uşor, iar noi vom plãti pentru aceste derapaje. E ca şi cum un pacient pe care-l întreabã doctorul cum se simte rãspunde sã fie lãsat în pace, cã e bine. Cînd vine apoi şi îi cere ajutorul doctorului, fiindcã s-a îmbolnãvit, acesta îl priveşte cu alţi ochi, e mai suspicios. Dacã eram mai prudenţi, criza nu ne gãsea într-o asemenea situaţie", a declarat Florin Georgescu.
Cum a ajuns criza în ţara noastrã
Cele cinci canale prin care s-a propagat criza în România au fost: canalul financiar, prin diminuarea banilor din mediul extern; cel comercial, prin cãderea pieţelor de export;  reţinerea investitorilor strãini, prin creşterea temerii în a inves-ti în ţara noastrã; deprecierea cursului de schimb de la 3,3 lei pentru un  euro, în 2008,  la 4,3 lei pentru un euro, în 2009; scãderea  activelor cetãţenilor şi creşterea gradului de îndatorare, în condiţiile deprecierii cursului de schimb. Reprezentantul BNR a punctat faptul cã, în acest moment, criza se simte de o manierã suportabilã şi a estimat cã, la finele acestui an, deficitul de cont curent al României se va situa în jurul valorii de 5,5%. Domnia-sa a mai spus cã moneda europeanã nu va depãşi valoarea de 5 lei, aşa cum estimaserã unii analişti pentru anul viitor. Consumul populaţiei a scãzut cu 7,5% faţã de anul trecut, iar investiţiile au fost diminuate cu 9,3%.
Absorbţia fondurilor europene, prioritate absolutã a Guvernului   „Creşterea consumului şi a investiţiilor de genul mallurilor, cum se întîmpla pînã anul trecut, a fost nesustenabilã pentru economia noastrã. Împrumutul de la FMI este singura soluţie într-o asemenea situaţie. Cele 20 de miliarde pe care le împrumutãm le vom putea returna dacã vom reuşi sã accesãm cele 30 de miliarde care aşteaptã în raft, la UE", a mai spus prim-viceguvernatorul BNR. Referitor la ieşirea din crizã, Florin Georgescu este de pãrere cã nu se gãsesc soluţii miraculoase şi cã programul anticrizã nu se poate aplica decît prin ajustarea cheltuielilor şi prin reformã. „Trebuie încurajate munca, investiţiile, exporturile, creşterea productivitãţii muncii, iar absorbţia fondurilor europene trebuie sã fie o prioritate absolutã a Guvernului. Prin fondurile europene, putem valorifica potenţialul agricol, sã investim în turism şi sã ne dezvoltãm infrastructura. Semnele de revigorare vor veni în timp. Deja industria a început sã scadã mai puţin, dar abia dupã ce se vor face interpretãrile datelor, probabil în primul trimestru al anului viitor, se va putea vorbi despre începutul ieşirii din crizã. Nimic nu va mai fi, însã, ca înainte, fiindcã lucrurile se vor aşeza pe alte paliere. România are suficiente cãi de depãşire a crizei, dar trebuie sã punem umãrul la treabã. Vom ieşi din crizã prin noi înşine. Perspectivele sînt de bun augur, dar trebuie sã se acţioneze prin raţionalitate, bun-simţ şi performanţã", a concluzionat prim-viceguvernatorul BNR.

„Lãsaţi curentul de stînga!  Cel de dreapta mã deranjeazã!"
Domnia-sa a avut un discurs degajat, din care n-au lipsit nici glumele care au mai descreţit frunţile invitaţilor. Referitor la aparatele de aer condiţionat, Florin Georgescu a afirmat: „Vã rog sã lãsaţi curentul de stînga! Cel de dreapta mã deranjeazã!", aluzia la scena politicã fiind evidentã. Referitor la modul în care s-a acţionat înainte de apariţia crizei economice, prim-viceguvernatorul a spus: „Cînd ardea focul, noi am pus gaz peste el. Acum, cînd focul abia mai pîlpîie şi nu avem combustibil, cerem la Washington gaz". Conferinţa a fost urmatã de discuţii între invitaţi, pe tema crizei, moderator fiind Petru Rareş, preşedintele Institutului Bancar Român.

ARGESUL

La începutul lui 2010 ieşim din criză?

La începutul anului viitor sau, conform celor mai optimiste previziuni, la sfârşitului anului acesta, România va ieşi din criză. De fapt, atunci vom începe redresarea. Aceasta ar fi poate cea mai importantă concluzie care a fost trasă la cea de a noua conferinţă naţională bancară organizată ieri, la Piteşti, de către Institutul Bancar Român cu sprijinul Băncii Naţionale a României şi al Asociaţiei Române a Băncilor, Consiliului Judeţean Argeş, Primăriei Piteşti, Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş şi Universităţii „Constantin Brâncoveanu" Piteşti. Invitatul special al conferinţei a fost Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României. La dezbaterile care au vizat analiza intrării în criză a României, probleme cu care se confruntă ţara, precum şi metodele prin care România s-ar putea redresa cât mai repede au participat şi Vasile Secăreş, coordonatorul Consiliului consultativ al Institutului Bancar, şi Petre Bunescu, director general adjunct la B.R.D.- Societe Generale şi vicepreşedinte A.R.B., precum şi reprezentanţi din sistemul bancar şi economic privat.
Am cheltuit fără cap
Conform lui Florin Georgescu, această criză a fost anunţată pe cinci traiectorii - financiară (din cauza capitalului redus în exterior), comercială (pentru că au fost pierdute pieţele de export), temerea (prin lipsa de încredere din partea investitorilor pentru economiile emergente ca România), cursul de schimb (presiuni asupra deprecierii cursului de schimb, moneda naţională pierzând peste 1 leu în mai puţin de un an) şi avuţia populaţiei (activele cetăţenilor au scăzut şi în acelaşi timp au crescut cheltuielile cu rambursarea împrumuturilor). România a avut o economie vulnerabilă la venirea crizei din cauza deficitului ridicat al contului curent. Ţara noastră avea contractări valutare mult mai mici decât plăţile în 2008. Datoria pe termen scurt avea o pondere de 27-28%, ceea ce înseamnă un important dezechilibru. Acesta este şi motivul pentru care România a încercat să se împrumute de la F.M.I., pentru a căpăta credibilitate în faţa investitorilor economici. Un alt motiv pentru care România a fost destul de afectată de criză a fost faptul că românii au încercat, după o perioadă în care au tot fost nevoiţi să strângă cureaua, să umple golurile, iar la nivel mental, mai ales după integrarea în Uniunea Europeană, le-a fost greu instituţiilor să le transmită mesaje că trebuie să pună şi bani deoparte. Totuşi România nu a  fost afectată atât de grav ca multe alte ţări din zonă de criză. „Comparând P.I.B. cu deficitul de cont curent, putem spune că ne-am situa la un nivel acceptabil, chiar mai bine decât alţii. Noi am avut o creştere a P.I.B. (raportat la puterea de cumpărare standard) de 2% în perioada 2000-2008, cu un deficit mediu anual de 8%, care era rezonabil. În Polonia, P.I.B.-ul a crescut cu 1% şi a înregistrat un deficit mediu de 4%. Cehia a avut o creştere de 1,2% cu deficit de 4%, Ungaria 1% creştere PI.B., cu deficit de 8%, iar Bulgaria de 1,5% şi deficit extern 12,5%", a precizat Florin Georgescu. Prim-viceguvernatorul B.N.R. susţine totuşi că intrările de capitaluri au dus şi la o îmbunătăţire a infrastructurii, regăsindu-se în economia reală. Au scăzut investiţiile în industria uşoară - care s-a mutat în estul Europei - şi au crescut cele din producţia de maşini, echipamente şi mijloace de transport. Dacia a avut o contribuţie importantă  în industria prelucrătoare care creează mai mult P.I.B., locuri de muncă şi tehnologie modernă. Deteriorarea deficitului de cont curent în 2006-2008 s-a datorat unei politici insuficient de prudente în domeniul fiscal şi bugetar. Au fost creşteri salariale mai mari decât putea suporta economia, pentru că nivelul salariilor trebuia să fie mai lent decât indicele de creştere economică. Deficitul acesta a ajuns la unii mai mult şi la alţii deloc. La unii a ajuns bugăţia, la alţii datoria. Am consumat 5 miliarde euro mai mult decât am produs. Băncile au dat credite fără niciun control. Presiunea asupra mediului economic privat a fost mult mai mare, inclusiv la venituri, şi s-a resimţit în special în rândul mediului privat, al societăţilor, pentru că Guvernul consumă acum mai mult decât anul trecut", a precizat economistul.
„Am reuşit
să reducem
deficitul masiv"
Măsurile Guvernului, crede Georgescu, dar şi cele impuse de piaţa liberă economică sunt, aparent, eficiente, România reuşind să reducă mult din deficitul de cont curent. „Au fost luate însă o serie de măsuri pentru redefinirea indicatorilor, am ajustat multe dintre cheltuieli, mai ales acolo unde au fost bule de săpun: construcţii, imobiliare, comerţul cu amănuntul, cu autoturisme şi bunuri de lux. Am reuşit să avem atrageri de 5,6 miliarde euro care au intrat în ţară. Anul trecut aveam un deficit de 8 miliarde, acum avem de 2,4 miliarde. Lumea mai merge la Mall, mai sunt şi maşini pe stradă. S-a schimbat structura consumului în favoarea produselor mai puţin complexe. Investiţiile s-au oprit, majoritatea, pentru că au scăzut vânzările. Dar este totuşi un semn bun şi era nevoie de această ajustare pentru că era nesănătos să ai deficit de 17 miliarde în doi ani.  După toate previziunile, anul acesta îl vom închide cu un deficit de 5,5%. Am făcut o reducere de la 17 miliarde la 5 miliarde, adică practic creşterea pe un an. Partea bună este că acest deficit a început să fie acoperit sănătos, prin investiţii directe, nu prin împumuturi", a mai spus prim-viceguvernatorul B.N.R.