Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 11 iunie 2010

VINERI, 11 IUNIE 2010

BITPRESS

TOT CE TREBUIE SA STITI DESPRE PROCEDURILE DE DEBRANSARE DE LA TERMOFICARE
Consiliul Local Pitesti a decis sa usureze procedura de debransare a cetatenilor de la reteaua centralizata de incalzire, proces care va permite autoritatilor locale sa dimensioneze corect sistemul pentru la iarna. Reamintim faptul ca cererile de debransare pot fi depuse la Serviciul Public de Termoficare pana pe 15 august si ca dupa aceasta data nicio alta solicitare nu va fi luata in considerare. Pentru cei care vor sa se debranseze, in cele de mai jos vor fi gasite toate elementele necesare. 

Cum se face debransarea?
Conform hotararii Consiliului Local, debransarea totala a instalatiilor interioare de incalzire si apa calda menajera dintr-un bloc se face in urmatoarele conditii cumulative:
- acordul scris al asociatiei de proprietari exprimat prin hotararea adunarii generale;
- anuntarea Serviciului Public Local de Termoficare al Municipiului Pitesti (SPT) si a Primariei cu 30 de zile inainte de debransare (anuntul se va face in scris iar operatorul si Primaria vor emite avizul de confirmare);

Pentru proprietari, procedura este urmatoarea:
a) solicitantul (proprietar) care intentioneaza sa renunte la SPT formuleaza o cerere catre presedintele asociatiei prin care solicita deconectarea. Cererea va fi insotita de acordul
asociatiei

b) dupa primirea si analizarea cererii de deconectare presedintele asociatiei transmite o adresa catre operator prin care solicita emiterea referatului tehnic in care se arata efectele modificarii instalatiei respective

c) referatul tehnic intocmit de SPT, in termen de 10 zile lucratoare calculate de la data primirii cererii 

d) adunarea generala a asociatiei hotaraste:
- intocmirea situatiei centralizatoare pe bloc/scara, aceasta urmand a fi transmisa furnizorului pana la data de 15.08.2010, care va cuprinde:
1. numarul apartamentelor care raman bransate
2. numarul apartamentelor deconectate pana la 01.06.2010
3. numarul apartamentelor ce se deconecteaza pana la 15.08.2010.

- intocmirea documentatiei tehnice de reconsiderare a instalatiei de incalzire si preparare a apei calde se va face de catre o firma specializata, cu respectarea prevederilor legale.
Pentru a se evita aparitia unor cheltuieli suplimentare, intocmirea documentatiei de reconsiderare a instalatiei termice si lucrarile prevazute in documentatie se fac o singura data pentru toate apartamentele care raman bransate. 

e) pe baza hotararii adunarii generale, conducerea asociatiei emite acordul pentru debransare

g) documentatia de reconsiderare a instalatiilor termice din bloc, precum si hotararea adunarii generale mentionata mai sus, vor fi prezentate la SPT odata cu formularele necesare
deconectarii. Solicitantul nu mai prezinta proiectul privind debransarea corpurilor de incalzire aferente spatiului de locuit sau cu alta destinatie pentru care se solicita deconectarea

h) in termen de 15 zile lucratoare de la data depunerii cererii, SPT va emite o adresa catre solicitant prin care se comunica raspunsul comisiei de avizare a documentatiei

i) executia lucrarilor de reconsiderare a instalatiei de alimentare cu energie termica a blocului se efectueaza in mod obligatoriu pana la data de 01.10.2010

j) solicitantul se ocupa de lucrarea de deconectare (debransarea caloriferelor) care trebuie efectuata cu o firma de specialitate;

k) cheltuielile de deconectare vor fi suportate de solicitant, iar cheltuielile privind modificarea instalatiei vor fi suportate de asociatia de proprietari.

Tariful pentru deconectare perceput de SPT este de 100 lei, inclusiv TVA. Formularele necesare parcurgerii acestor etape pot fi gasite atat la Primarie si la Serviciul Public de Termoficare, cat si pe site-ul Primariei Pitesti la adresa www.primariapitesti.ro.
CURIERUL ZILEI
ALTE ȘTIRI PE SCURT
Parlamentarii de Argeș se întîlnesc cu liderii sindicali
Astãzi, la ora 10.00, în sala mare a CJ va avea loc ședința Comisiei de Dialog Social, la care sînt invitați sã participe și parlamentarii de Argeș. Comisia se întrunește la solicitarea celor cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național, în scopul discutãrii propunerilor Guvernului de reducere a salariilor din sistemul bugetar și a pensiilor.
Un proiect de lege încurajeazã persoanele sub 35 de ani sã facã afaceri 
FIRME CU CAPITAL DE 10 LEI PENTRU TINERI
În plus, se prevãd, timp de 3 ani, scutiri de la plata impozitului pe profit și pe salarii 
În plinã crizã economicã, Comisia de Finanțe a Camerei Depu¬taților a dat aviz favorabil proiectului de lege prin care tinerii pot înființa o firmã în condiții avantajoase. Încercarea de a mobiliza tinerii antreprenori are însã și cîteva condiții de eligibilitate: trebuie sã nu aibã mai mult de 35 de ani și sã nu mai fi avut o firmã în trecut. Cei care se încadreazã în condițiile impuse vor putea înființa firma cu un capital de cel puțin 10 lei. Pe deasupra, vor fi scutiți de la plata impozitului pe profit și pe salarii pe o perioadã de 3 ani.
 În cazul în care proiectul va trece de Camera Deputaților, iatã condițiile pe care trebuie sã le aveți în vedere:
# sã fie o societate comercialã cu rãspundere limitatã, care funcționeazã pe duratã nedeterminatã, în condițiile prevãzute de Legea nr. 31/1990
# sã fie înființatã și efectiv condusã de un întreprinzãtor debutant
# sã fie rezident în România
# sã fie o societate de tip microintreprindere
# întreprinzãtorul sã nu aibã mai mult de 35 de ani
# tînãrul sã nu mai fi deținut o altã firmã
# sã aiba cel mult 5 domenii CAEN
# sã nu desfãșoare activitãți de genul jocurilor de noroc, tranzacții imobiliare, servicii financiare, producție și/sau comercializare de armament, explozibil și altele asemenea
# sã dispunã de un capital inițial de minimum 10 lei.
Impozitul argeșenilor nu acoperã cheltuielile cu pensionarii
VENITURILE DIN IMPOZITELE ARGEȘENILOR NU ACOPERÃ PENSIILE
Peste un sfert din totalul populației din județul nos¬tru este reprezentat de pen¬¬sionari. La nivelul lunii martie, în Argeș aveam 153.146 de pensionari din asigurãrile sociale de stat și 15.915 cu pen¬sii de agri¬cultori, totalul fiind de pes¬te 169.000 (pensia me¬die este, deci, de 737 lei per ansamblu). Nu¬mãrul persoanelor asigu¬ra¬te în prezent la sistemul public de pensii e doar cu puțin mai mare: 182.943, la ni¬velul lunii martie. Va¬loa¬rea totalã a pensiilor plã¬tite în județ este de 124.639.443 lei, din care 14.782.357 lei din bugetul de stat și 109.857.086 lei din bugetul de asigurãri sociale.
Doar 58.000 de pensionari sînt la limitã de vîrstã
Doar 54.395 pensionari (din asigurãrile sociale de stat), la care se adaugã 4.155 de agricultori, îndeplinesc toate condițiile cerute de lege pentru a beneficia de pensie pentru limitã de vîrstã cu vechime completã, deci în total 58.550 de persoane. Alți aproape 47.000 au fost pensionați la limitã de vîrstã, dar cu vechime incompletã. De pensie anticipatã beneficiazã 359 de pensionari și de pensie anticipatã parțialã, încã 3.133 de argeșeni. Pensia medie pentru limita de vîrstã și vechimea completã este de 1.006 lei, în timp ce media pensiilor anticipate e chiar mai mare decît cea pe care o primesc pensionarii ce îndeplinesc toate condițiile, ajungînd la 1.044 de lei. Argeșul se aflã în topul județelor cu cei mai mulți pensionari pe caz de boalã. Conform datelor Casei Județene de Pensii, peste un sfert din totalul pensionarilor beneficiazã de pensii pe caz de boalã. Potrivit site-ului realitatea.ro, înaintea noastrã, cu cei mai mulți pensionari invalizi, e  Bihorul, unde se aflã 5,82% din totalul persoanelor pensionate din acest motiv în România. Pe locul al doilea se aflã Doljul, cu 4,56%, în timp  ce în județul nostru avem 4,18% din totalul național. Aproape de noi mai sînt Mureșul, cu 4,1%, și Suceava, cu 3,92%. Aceste cifre li s-au pãrut mult prea mari și autoritãților centrale, iar pentru a bloca pensiile obținute ilegal, Guvernul va pune în funcțiune o „poliție" a pensiilor.
Deși avea afecțiuni psihice, s-a dovedit cã este sãnãtos tun
Șeful Serviciului Județean de Medicinã Legalã Argeș, dr Dan Manu, ne-a dat exemplu de un caz concret pe care l-a instrumentat de curînd. Nu ne-a putut, însã, spune datele personale ale celui în cauzã, acestea fiind confidențiale. „O femeie din județul nostru și-a reclamat soțul la poliție spunînd cã acesta este pensionat pe caz de boalã pentru o tulburare psihicã gravã, dar cã în realitate el face taximetrie. Poliția ne-a solicitat un verdict în acest caz, fiindcã, potrivit documentelor, respectivul era bolnav. El avea certificate de invaliditate în contextul în care a trecut printr-un filtru medical rapid, dar se spunea cã era apt sã conducã mașina. Am fãcut o expertizã cu o comisie formatã din mai mulți specialiști, iar concluzia acesteia a fost cã bãrbatul este, de fapt, sãnãtos tun. Verdictul nostru a ajuns la poliție, care trebuie sã se ocupe mai departe de caz, iar omului respectiv trebuie sã i se întrerupã acordarea pensiei de invaliditate. Sînt convins cã în județul nostru mai sînt mulți alții ca acesta", ne-a precizat Dan Manu.
Cei mai mulți se încadreazã în gradul II de invaliditate
În Argeș avem, din totalul de 169.061 pensionari, 38.501 pe caz de boalã, cu diferite grade de invaliditate. Cu gradul I de invaliditate sînt 1.667 de persoane, cu gradul II, 31.662, iar cu gradul III, 5.172. Pensia medie la gradul I este de 573 de lei, la gradul II, 610 lei, iar la gradul III, 552 de lei. În cazul pensionarilor cu invaliditate proveniți din agriculturã, pensiile medii sînt mult mai mici: 164 de lei pentru gradul I și 247 de lei pentru gradul II. Deși cifrele acestea le par multora colosale, specialiștii de la Expertizarea Capacitãții de Muncã susțin cã ele nu sînt mari și, în ciuda faptului cã țara noastrã este pe primul loc în lume la bolile cardiovasculare, pulmonare și TBC, pensionãrile de invaliditate se mențin la un nivel mediu în Europa.  Gradul I de invaliditate e caracterizat prin pierderea totalã a capacitãții de muncã, a capacitãții de autoservire, de autoconducere sau de orientare spațialã, invalidul necesitînd îngrijire sau supraveghere permanentã din partea altei persoane. Exemple: o persoanã paralizatã, un om cu insuficiențã cardiacã gravã sau cu cirozã foarte gravã. Gradul II se caracterizeazã prin pierderea totalã a capacitãții de muncã, invalidul avînd posibilitatea de a se autoservi, de a se autoconduce și de a se orienta spațial fãrã ajutorul altei persoane. De exemplu, poate fi vorba de o mulțime de afecțiuni ale inimii, ficatului, rinichiului, care nu-i mai permit persoanei respective sã munceascã. Gradul III de invaliditate este caracterizat prin pierderea a cel puțin jumãtate din capacitatea de muncã, invalidul putînd sã presteze o activitate profesionalã de patru ore. În gradul III de invaliditate se încadreazã, de exemplu, o persoanã cãreia îi lipsește un picior sau o mînã.  
Cei depensionați vor restitui banii statului
Toți cei care primesc pensii de invaliditate vor fi verificați, pentru a se stabili cine este cu adevãrat bolnav și cine obține acești bani în mod fraudulos. Pensionarii prinși cu minciuna vor trebui sã restituie statului întreaga sumã obținutã ilegal. S-a aprobat verificarea acestor pensii în termen de un an, și nu trei, cum era prevãzut în proiectul de lege inițial. Asta pentru a ajuta verificãrile, pentru a împiedica risipa și pentru a economisi la bugetul de stat. Directorul Casei Județene de Pensii Argeș, Liliana Pandele, ne-a spus cã, deocamdatã, nu s-a primit nimic oficial cu privire la modul în care se vor verifica pensiile de invaliditate: „Se va implementa un plan de mãsuri la nivelul fiecãrui județ, pe baza unui ordin al CNPAS. Reclamațiile pe care noi le-am mai primit de-a lungul timpului cu privire la pensiile de invaliditate le-am înaintat Institutului Național de Reexpertizare, care se ocupã de soluționarea lor".
„Unele dosare or fi fost fãcute pe ochi frumoși"
Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisã de medicul expert al Asigurãrilor Sociale din cadrul Oficiului Județean pentru Expertizarea Capacitãții de Muncã. Șeful acestui oficiu, medicul expert Cristian Bãrbulescu, ne-a declarat cã nu crede cã ne aflãm pe locul III pe țarã la pensionarii de invaliditate, ci cã ne-am situat pe acest loc la prevalența cazurilor noi între 2007 și 2008. „În 2008, am avut cu 3.261 cazuri mai multe fațã de 2007.
Cei mai mulți sînt pensionați pentru boli psihice sau cardiovasculare
În topul afecțiunilor de care sufe¬rã pensionarii pe caz de boalã sînt bolile psihice și cele cardio¬vascu¬la¬re. Dr Cristian Bãrbu¬lescu ne-a dat exemplu de un pensionar de invali¬di¬tate cãruia i s-a retras pensia.
Acesta avea 54 de ani, era din Mioveni și suferea de tulburare anxioasã, diabet zaharat de tip II, hipertensiune arterialã, bronșitã și coxartrozã. Medicii au constatat, în urma unei reexpertizãri care se face o datã la șase luni sau la un an, cã respectivul poate munci și nu a mai primit pensia. Specialiștii ridicã, însã, o altã problemã: ce se va face cu acești oameni depensionați, care nu pot beneficia nici de șomaj și majoritatea sînt mai în vîrstã? „Toți suferã de diverse boli. Nu sînt sãnãtoși. Ar trebui create niște locuri de muncã pentru cei cu nevoi speciale. Cred cã vor apãrea multe drame. Locurile de muncã nu sînt adaptate bolilor de care ei suferã. Noi aici nu avem posibilitatea sã reverificãm toate dosarele întocmite de medicii specialiști pentru pacienții lor, fiindcã nu avem aparatura necesarã. Cred cã ar trebui sã se facã niște centre dotate cu aparaturã și mai mulți specialiști în expertizarea capacitãții de muncã și, în acest fel, nu ar mai fi nevoie sã ducem bolnavii la institutul din Capitalã. În mod ideal, noi ar trebui sã avem încredere în diagnostiul pus de medicul curant al bolnavului, iar acesta ar trebui sã fie corect. Fiindcã uneori nu se întîmplã sã fie așa, ne transformãm în investigatori", ne-a mai precizat dr Cristian Bãrbulescu.
Orice afecțiune poate duce la invaliditate în funcție de gravitatea bolii. Cei care suferã de boli grave și vor sã se pensioneze pe caz de boalã sînt trimiși cu dosarul cu documentele medicale întocmit de medicul specialist la medicii experți din cadrul oficiului nostru. Avem șase medici experți la nivelul județului. Dupã verificarea dosarului și examinarea pacientului, medicul expert, dacã are suspiciuni, îl poate trimite la Institutul Național de Expertizare a Capacitãții de Muncã, din Capitalã. Anul trecut, am trimis 500 de pacienți, 300 au fost internați, iar la 164 s-a stabilit cã se încadreazã într-un grad de invaliditate. Am avut și persoane pe care le-am depensionat. Vreo 140, doar anul trecut. Nu excludem posibilitatea ca unele dosare întocmite de medicii pacienților sã fie fãcute pe ochi frumoși, dar este o mare problemã cum se va face controlul de cãtre Poliția Pensiilor. Nu se poate face evaluarea bolnavului din ușã. Este posibil ca pensionarul care are metastazã sã fie gãsit muncind pãmîntul. Asta nu înseamnã cã nu este foarte bolnav și aproape de moarte. Nu vãd nici cum i-ar putea cere unei persoane depensionate banii din urmã, fiindcã expertiza medicalã se face în primul rînd în momentul pensionãrii  și cum poate cineva dovedi cã acum nu știu cîți ani repectiva persoanã nu merita pensia de invaliditate?", se întreabã medicul expert.
Restul pensionarilor pînã la 169.000 au pensii de urmaș, aici încadrîndu-se peste 21.000 de persoane, sînt vãduve sau veterani de rãzboi - 361 de persoane sau beneficiazã de ajutor social - 58 de persoane.
Fondul de pensii, colectat la comun
Nu se poate spune cît este contribuția județului la fon¬dul de pensii, pentru cã el nu are un cont separat, ci banii pentru pensii sînt virați într-un cont comun al „Bu¬getului de asigurãri sociale", în care se vireazã și contribuțiile pentru alte drepturi și indemnizații. Iatã ve¬ni¬turile încasate de Direcția de Finanțe pentru bugetul asigurãrilor sociale, în perioada ianuarie - mai 2010: ianuarie - 53.454.685 lei; februarie - 46.761.228 lei; martie - 52.500.036 lei; aprilie - 49.846.446 lei; mai - 46.770.425 lei. Se observã cã sumele încasate au o ten¬dințã descrescãtoare și mai ales cã bugetul întreg al a¬si¬gurãrilor sociale e de peste douã ori mai mic decît su¬ma plãtitã pensionarilor în fiecare lunã. Am putea apro¬xima chiar cã, în Argeș, cuantumul pensiilor plãti¬te e de circa trei ori mai mare decît ceea ce se vireazã acestui fond prin contribuțiile - și așa mari - ale celor activi.
„Șomerii în vîrstã nu vor sã învețe"
Directorul AJOFM, Elena Mateescu, admite cã ar putea apãrea o mare problemã cu persoanele care rãmîn, la o vîrstã aproape de cea de pensionare la termen, fãrã pensiile dobîndite anterior în mod incorect: „Patronii nu vor sã-i angajeze pe cei peste 45 de ani. În general, ei urmãresc un profit rapid și, din punctul lor de vedere, aceste persoane nu sînt potrivite. Unii poate sînt buni și în firmele unde au lucrat șefii le-au putut vedea, în timp, capacitatea. Dar, acum, mai ales la firmele mari, nimeni nu mai are rãbdare ca un angajat sã arate ce poate. În unele cazuri, oricum, nu vechimea e cea care îți oferã certitudinea cã ești un bun profesionist. Am vãzut, de pildã, sudori cu o vechime de 30 de ani, care nu știa sã citeascã pe un plan". În prezent, din cei 23.517 șomeri și cãutãtori de loc de muncã înregistrați la AJOFM, 7.199 au între 40 - 49 ani (din care 3.135 femei), 3.349 au între 50 - 55 ani (din care 1.365 femei), iar 1.271 (din care 270 femei) au peste 55 ani. În mod normal, și aceste persoane sînt obligate sã urmeze cursuri de formare profesionalã, dar calificãrile oferite și cele cerute pe piața muncii nu sînt întotdeauna considerate de șomeri ca oportune. „Trebuie spus cã nici nu vrem sã învãțãm. Am prins și eu perioada mai de demult, cînd exista o siguranțã a meseriei. Atunci, fie cã stãteai în lopatã și munceau alții pentru tine, fie cã erai șef de echipã și te fãceai cã știi ce au de fãcut ceilalți, aveai o slujbã. Unii au avut o neșansã, deși ar fi vrut sã munceascã. Dar alții, chiar și șanse sã aibã, nu vor. Trebuie totuși sã înțeleagã cã ar putea sã dobîndeascã noi calificãri și la vîrste mai înaintate", susține Elena Mateescu. În privința celor pensionați pentru boli nu atît de grave, de asemenea trebuie gãsite alte soluții: „Chiar dacã medicul de familie îi dã cuiva o adeverințã cã este apt de muncã, dacã medicul de Medicina Muncii îi dã interdic-ție unui bolnav de astm sã lucreze la croitorie, țin cont de recomandarea medicalã și nu îl trimit, de exemplu la croitorie, cã e praf, și nici nu îl las sã facã respectivul curs de calificare, dacã nu se poate angaja", mai explicã directoarea Forțelor de Muncã, Elena Mateescu.    
SE VORBEȘTE, SE CITEȘTE...
Șomer, caut minister
Persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã pot opta pentru meseriile în care sã urmeze cursuri de calificare. Recent, un șomer în vîrstã de 30 de ani i-a pus pe gînduri pe funcționarii AJOFM, scriind în cerere cã dorește cursuri de calificare pentru meseria de ministru. Dupã rumoarea stîrnitã, tînãrului i s-a rãspuns cã, din pãcate, calificarea cu pricina nu se aflã printre cele cuprinse în planul de formare profesionalã al instituției, pentru anul în curs. Dar poate cã la anul...
Codul Nemuncii, pentru angajați pe viațã
Dacã o instituție de stat are nevoie pentru o sãptãmînã de serviciile cuiva, conform Codului Muncii actual, de o persoanã odatã angajatã nu prea se mai poate scãpa decît prin pensionare - eventual pe caz de boalã. Un sistem de platã mai flexibil, bazat pe proiecte și pe rezultate, ar fi util mai ales în mediul bugetar, unde se presupune cã e mai multã obiectivitate. Astfel, statul ar avea acces și la serviciile unor persoane care nu doresc sã se înregimenteze, ci sã se „dea lovite" mereu, bazîndu-se pe un Cod care ține loc de Muncã.   
ALTE ȘTIRI PE SCURT

30 iunie, ultima zi de depunere a Declarației Informative
Direcția Finanțelor Argeș informeazã cã data de 30 iunie 2010 va fi ultima zi pentru depunerea Declarației Informative privind impozitul reținut și plãtit pentru veniturile cu regim de reținere la sursã/venituri scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți, pentru anul 2009. Menționãm cã pentru acest formular nu existã program informatic. Modelul declarației este cel stabilit prin Hotãrîrea Guvernului Nr. 1861/2006, publicatã în Monitorul Oficial Nr. 1044/29.12.2006, care modificã Hotãrîrea Guvernului Nr. 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii Nr. 571/2003 privind Codul Fiscal și poate fi regãsit pe site-ul: www.anaf.ro/asistențã contribuabili/toate formularele, cu explicații.  
Cel mai lung pod din Argeș, inaugurat la Cãteasca
Ieri a avut loc recepția podului ce asigurã legãtura dintre Autostrada A1 și Cãteasca - Leordeni. Situat pe DJ 703 B, Morãrești - Cãteasca, podul este cel mai lung din județ - 228 de metri - cu trei deschideri și trei tronsoane de tablier metalic. Deoarece vechiul pod, construit în anul 1947, a ieșit din garanție și a fost afectat de inundațiile din anul 2001, respectiv 2005, s-a luat decizia realizãrii unei noi construcții, prin accesarea de fonduri nerambursabile Phare. Beneficiarii proiectului sînt cei 3.813 locuitori ai comunei Cãteasca, precum și locuitorii din zonele învecinate (Leordeni, Topoloveni, Cãlinești, Rãtești, Priboieni, Ștefãnești), dar și agenții economici din zonã. Lucrarea face parte din contractul de grant RO/017-690.01.06.03 Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reconstrucția a douã poduri afectate de inundații în localitãțile Ciomãgești și Cãteasca.     
ARGES EXPRES
"SERBARILE ZAPEZII", IN LUNA LUI CIRESAR - TRANSFAGARASANUL VA STA LA DISPOZITIE!
Bâlea Lac va găzdui în acest week-end tradiţionalul eveniment. Deşi oficial cea mai înaltă şosea din ţară se va deschide abia în data de 1 iulie, angajaţii Drumurilor Naţionale şi-au făcut datoria şi au curăţat carosabilul de zăpadă, astfel că este accesibil şi dinspre Muntenia şi dinspre Transilvania. Este de aşteptat ca în acele zile creierii munţilor să clocotească de viaţă, căci sute, dacă nu mii de iubitori ai muntelui vor fi prezenţi la eveniment. Va fi un prilej rar ca turiştii să treacă prin toate anotimpurile până când vor ajunge la Bâlea Lac. Vor pleca de la temperaturi de circa 30 grade Celsius şi vor ajunge la valori negative, pentru a-şi lua rămas bun de la iarnă.
ŞI LA CURTEA DE ARGES - PENSIONARII STRANG RANDURILE!
Ieri ne-a vizitat la redacţie reprezentantul unui comitet local de iniţiativă care şi-a propus să înfiinţeze în oraşul nostru o filială a Asociaţiei ÎNFRĂŢIREA. Este vorba despre Florea Dumitru, care alături de alţi oameni inimoşi şi-au propus să se organizeze pentru a se putea apăra împotriva ciuntirii pensiilor şi a altor drepturi anunţate recent de către guvernanţi. Toţi pensionarii din Curtea de Argeş care vor să intre în această formă asociativă pentru a-şi apăra drepturile câştigate prin muncă cinstită sunt invitaţi joi, 17 iunie, la ora 10.00, la sediul CAR Pensionari de pe str. Negru Vodă, pentru adunarea de constituire a filialei locale. "Am ajuns la concluzia că trebuie să ne apărăm drepturile prin toate mijloacele legale şi n-o putem face decât dacă vom fi uniţi, pentru că nu este exclus să ajungem să ne judecăm cu Guvernul României până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului!", ne-a declarat ieri pensionarul Florea Dumitru.