Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 11 august 2009

MARTI, 11 AUGUST 2009

TOP

În Argeş a început războiul racolărilor politice

• Social-democraţii argeşeni îşi acuză partenerii de guvernare că fac presiuni asupra oamenilor de afa-ceri apropiaţi PSD • Gheorghe Davidescu spune însă că PD-L încearcă să racoleze doar oameni ai PNL!
Tensiunile dintre PSD şi PD-L, partide care guvernează împreună în acest moment România, sunt din ce în ce mai pregnante şi în Argeş. După episoadele privind înlocuirea unor viceprimari ai PSD şi cel privindu-l pe Gabriel Bratu de la PD-L care a luptat în instanţă pentru funcţia de inspector şcolar general, apare acum un nou scurt-circuit în coaliţia de pe plan judeţean. Radu Vasilică, deputat de Ştefăneşti al PSD Argeş, ne-a declarat ieri că anumiţi directori de instituţii deconcentrate ai PD-L ar face presiuni asupra unor oameni de afaceri ai PSD pentru a-i determina să îşi schimbe preferinţele politice. Gheorghe Davidescu, secretarul general al PD-L Argeş, ne-a declarat însă că PD-L Argeş nu racolează pesedişti, ci este interesat de liberali!
„Se fac presiuni!“
Radu Vasilică ne-a declarat că în ultima vreme directorii de instituţii deconcentrate nominalizaţi de PD-L au început să facă tot mai multe controale la firme controlate de oameni de afaceri apropiaţi sau membri ai PSD. „Băieţii de la PD-L au început să sară pe oamenii noştri! Se fac presiuni pe unii oameni de afaceri ai noştri să treacă la ei, la PD-L. Aceste presiuni se fac prin intermediul directorilor de instituţii deconcentrate din rândurile PD-L. Ori, aşa ceva mi se pare nefiresc!“, a declarat Radu Vasilică, fără a da însă exemple.
„Noi racolăm oamenii PNL!“
Gheorghe Davidescu a preferat să îi dea lui Radu Vasilică o replică prudentă, invocând protocolul de colaborare semnat de PSD şi de PD-L pe plan judeţean. „Domnul deputat Vasilică ar fi bine să dea şi exemple în sprijinul afirmaţiilor sale. Dar, oricum, este exclus să se întâmple aşa cum spune dumnealui. Niciodată nu am încercat să racolăm oameni de la PSD, nici nu s-a pus pro-blema în şedinţele noastre să destabilizăm astfel PSD Argeş! Nu ascundem însă faptul că noi am încercat şi vom încerca în continuare să ne apropiem, să racolăm oameni ai PNL! Până la urmă, noi trebuie să respectăm protocolul de colaborare cu PSD şi asta şi facem.“, ne-a declarat Gheorghe Davidescu.

A fost stabilită data alegerilor pentru organizaţiile PC din Piteşti

Conducerea interimară a Partidului Conservator, filiala Argeş, a stabilit data la care se vor desfăşura primele alegeri pentru definitivarea structurilor de condu-cere. Acestea vor avea loc pe 27 august, deci la finalul lunii în curs, şi vizează desemnarea membrilor echipelor de conducere ale organizaţiilor de seniori, de femei şi de tineret din Piteşti. Pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei de femei al PC Piteşti încă nu a fost înregistrată nicio candidatură. În schimb, pentru celelalte două organizaţii sunt deja în cursă doi candidaţi, amândoi fiind creditaţi cu cele mai mari şanse să conducă structurile de conducere municipale. Este vorba de Daniel Florea care şi-a depus candidatura pentru şefia PC Piteşti, organizaţie pe care o conduce acum ca interimar, şi de Codruţ Matei care conduce acum ca interimar organizaţia de tineret a PC Piteşti şi care şi-a depus o nouă candidatură. Pentru desemnarea liderilor judeţeni ai filialei vor avea loc alegeri în septembrie.

Miuţescu este convins că moţiunea de cenzură a PNL va fi respinsă

Liberalii intenţionează să depună o moţiune de cenzură ca replică la adresa asumării răspunderii Guvernului în Parlament pe mai multe proiecte de legi. Preşedintele PNL Argeş, Adrian Miuţescu, este convins că nici această moţiune nu va fi adoptată şi că, în consecinţă, Cabinetul Boc va rămâne în picioare. Miuţescu afirmă că PSD nu are niciun interes să voteze moţiunea.
„Nici PD-L şi nici PSD nu vor să plece de la guvernare în preajma alegerilor prezidenţiale. Declaraţiile belicoase ale PSD la adresa PD-L, pe tema asumării răspunderii, sunt doar de natură electorală. Nu mă aştept ca pesediştii să voteze, alături de noi, moţiunea.“, afirmă Miuţescu pentru TOP. Pe 2 septembrie, Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament pe salarizarea unitară în sistemul bugetar, pe restructurarea agenţiilor guvernamentale, pe interzicerea cumulului pensie-salariu la stat şi pe legile Educaţiei. O moţiune de cenzură este adoptată cu votul majorităţii simple a parlamentarilor. În cazul adoptării, Guvernul este considerat automat demis. Demersul PNL ar avea sorţi de izbândă doar dacă PSD l-ar susţine. În prima sesiune ordinară din actuala legislatură, PNL a mai depus o moţiune de cenzură, care, însă, a picat la votul în Parlament.

Candidaţii pentru prezidenţiale vor trebui să plătească o taxă

La strângerea sumei necesare vor contribui şi filialele din Argeş ale partidelor
O parte din banii cu care filialele din Argeş ale principalelor partide cotizează la campania electorală a candidaţilor pentru prezidenţiale vor fi folosiţi pentru plata unei taxe de înscriere în alegeri. Una dintre modificările la legea electorală pentru alegerea preşedintelui ţării care ar urma să fie operată este introducerea unei garanţii băneşti pe care fiecare candidat va fi obligat să o achite pentru a putea participa în alegeri. Taxa nu este, însă, o noutate. 
Este posibil ca valoarea taxei să fie echivalentul a 2000 de salarii minime pe economie, adică în jur de 300 000 de euro. Măsura a fost cerută de către Autoritatea Electorală Permanentă, banii astfel strânşi urmând să acopere o parte din cheltuielile de organizare a scrutinului. După alegeri, candidaţilor care vor obţine peste un anumit procent, încă nestabilit, li se vor returna banii. În schimb, cei care nu vor fi în stare să atingă pragul respectiv vor rămâne cu banii luaţi. Şi filialele din Argeş ale principalelor partide ar urma să-şi ajute candidaţii să achite taxa respectivă. De pildă, o parte din cei 60 000 de euro cu care PD-L Argeş va contribui la campania lui Traian Băsescu se vor duce, probabil, către achitarea garanţiei. Această taxă nu este o noutate. Ea a fost introdusă pentru prima dată în România la alegerile parlamentare din noiembrie anul trecut. Atunci, fiecare candidat uninominal a fost nevoit să cotizeze cu câte 3000 de lei pentru înscrierea în cursa electorală. Banii, păstraţi în „seifurile“ Autorităţii Electorale, le-au fost returnaţi doar candidaţilor partidelor cu rezultate de minim 2%.

Prezidenţialele ar putea avea loc pe 22 noiembrie şi pe 6 decembrie

Politicienii de la guvernare vehiculează deja o dată probabilă la care ar urma să aibă loc alegerile prezidenţiale. În PD-L Argeş se vorbeşte că primul tur de scrutin va fi organizat pe 22 noiembrie, iar cel de al doilea, pe 6 decembrie. Potrivit actualei legi electorale, Guvernul ar trebui să  stabilească data scrutinului la sfârşitul acestei luni, cu 90 de zile înainte de ziua alegerilor. Este posibil, însă, ca legea să fie modificată, urmând ca data prezidenţialelor să fie bătută în cuie, prin hotărâre de Guvern, cu doar 70 de zile înainte de alegeri, adică pe 12 septembrie. La prezidenţialele anterioare, din 2004, în Argeş alegerile au fost câştigate de către Traian Băsescu, acesta impunându-se, „la mustaţă“, în faţa lui Adrian Năstase. Se pare că prezidenţialele din acest an îi vor avea ca favoriţi în Argeş pe Băsescu şi pe Mircea Geoană. 

Alegeri la PRM Costeşti

Joi, 13 august, vor avea loc alegerile pentru desemnarea condu-cerii PRM Costeşti. Alegerile ar fi trebuit să aibă loc încă de anul trecut, dar au fost amânate ca urmare a tensiunilor din organizaţia de la Costeşti unde puterea era dorită de două tabere rivale. De altfel, încercarea de alegeri de anul trecut s-a soldat cu un scandal imens care a determinat conducerea judeţeană a partidului să amâne scrutinul. În funcţia de preşedinte interimar al organizaţiei de la Costeşti a fost numit un fost consilier local al PSD, Aurel Bărbuţiu, acesta fiind, deocamdată, şi singurul candidat pentru şefia PRM Costeşti la alegerile de joi. Conform unor surse din PRM Argeş, Bărbuţiu nu va avea probleme în a fi ales preşedinte cu drepturi depline al PRM Costeşti, fiind susţi-nut de conducerea judeţeană a partidului.

Doi directori tineri din PSD, în dizgraţie

Fiindcă stau prea mult în birou, şi-au atras criticile şefilor filialei
Deputatul de Ştefăneşti Radu Vasilică, preşedinte al organizaţiei de tineret a PSD Argeş şi vicepreşedinte al organizaţiei de seniori, ţine să le atragă atenţia unor directori de instituţii deconcentrate nominalizaţi la propunerea sa că vor fi schimbaţi din funcţii dacă nu îşi îmbunătăţesc activitatea. Este vorba de directori tineri de instituţii deconcentrate a căror activitate nu îl mulţumeşte pe liderul social-democrat. Un astfel de discurs a avut recent şi liderul PSD Argeş, Constantin Nicolescu. „Sunt nemulţumit de activitatea unor directori tineri. Le cer acestora să fie mai fermi cu instituţiile pe care le conduc. Să nu le mai conducă însă din birou! Trebuie să îşi îmbunătăţească activitatea dacă vor să mai fie propuşi pentru diverse funcţii şi altă dată! Sunt două cazuri în care am putea merge până la retragerea sprijinului politic, ceea ce ar face ca doi directori să fie înlocuiţi din funcţii. Sperăm însă că nu ajungem să facem astfel de pro-puneri!“, ne-a declarat Radu Vasilică. 

Control la Primăria Mărăcineni

Conducerea Prefecturii Argeş a emis un ordin prin care a constituit o comisie de control care va verifica plângerile primite de la cetăţenii din comuna Mărăcineni cu privire la probleme de fond funciar. La audienţele de la Prefectură au fost înre-gistrate în dese rânduri sesizări cu privire chiar la acte de violenţă în comuna Mărăcineni din cauza neînţelegerilor legate de pământ, chiar şi un consilier local (Stelian Crăciun) fiind acuzat de unii săteni că le-ar fi tulburat proprietăţile. Alesul local a negat însă acuzaţiile. Pentru a verifica atât aceste acuzaţii, cât şi alte plângeri legate de aplicarea legilor fondului funciar, comisia de control a Prefecturii şi-a început chiar de ieri activitatea la Primăria Mărăcineni. Concluziile acestor ve-rificări vor fi făcute cunoscute după audierea tuturor părţilor implicate, în funcţie de rezultatul acestui control Prefectura urmând să dispună măsurile necesare. 

Prefectul a dispus verificarea semnăturilor strânse de primarul din Berevoieşti

Prefectul judeţului Argeş, Marcel Proca, a ţinut ieri să facă o serie de precizări cu privire la si-tuaţia de la Berevoieşti, acolo unde primarul Fănel Proca (nicio legătură de rudenie între cei doi) a cerut organizarea unui referendum pentru dizolvarea Consiliului Local. Astfel, după ce în urmă cu câteva zile declarase pentru cotidianul TOP că la Berevoieşti va fi organizat referendum, Proca a spus ieri că nu a semnat încă ordinul de organizare a referendumului de la Berevoieşti, şi asta deoarece nu a primit încă un răspuns de la Serviciul de Evidenţă a Persoanei căruia i-a cerut să verifice valabilitatea celor 1 444 de semnături prezentate de primar Prefecturii.

Semnăturile, la verificat

„Pentru a putea semna un ordin de organizare a referendumului trebuie ca 25% dintre semnăturile cetăţenilor cu drept de vot din comună să fie pe listă. Conform calculelor noastre, numărul de semnături din tabelul prezentat de primar reprezintă 42% din numărul total de alegători din Berevoieşti, deci condiţia procentului ar fi îndeplinită. Mai rămâne de văzut şi câte semnături sunt valabile. Cei de la Serviciul de Evidenţă a Persoanei mi-au spus că îmi vor prezenta concluziile lor în această săptămână. În funcţie de aceste concluzii voi semna sau nu ordinul de organizare a referendumului.“, a declarat Proca, cel care a mai precizat că a încercat să medieze conflictul dintre Consiliul Local şi primar, dar nu a reuşit. Între timp, prefectul a cerut deja unor instituţii (cum ar fi Judecătoria Câmpulung Muscel) să fie pregătite să desemneze persoane abilitate să facă parte dintr-o comisie specială care să se ocupe de organizarea şi desfăşurarea unui eventual referendum la Berevoieşti.

BITPRESS

Afacerile apropiatilor lui Nicolescu, la control! Prefectul solicita directorilor s-o lase mai moale
Asa cum v-am mai relatat, directorii de institutii cu atributii de control au tabarat, practic, peste agentii economici din Arges, trosnindu-i cu amenzi sa nu se vada. Unul dupa celalalt! Din sursele noastre, directorii au primit comanda de la centru si norme lunare de amenzi, pentru ca ministrul de Finante, Gheorghe Pogea, are impresia ca prin astfel de masuri mai sporeste bugetul statului. Pe de alta parte, razboiul politic de la centru s-a mutat si in teritoriu. Prefectul de Arges Marcea Proca a declarat ca va purta niste discutii cu directorii acestor institutii pentru a o lasa mai moale cu aceste controale, mai ales in contextul in care criza a afectat majoritatea agentilor economici. Solicitarea sa vine si in contextul in care firmele apropiatilor presedintelui PSD, Constantin Nicolescu, au fost luate in vizor.

,,Am vazut o intensificare a controalelor din partea deconcentratelor, la diversi agenti economici. Cred ca in perioada asta de criza, un control efectuat in mod repetat, mai ales la aceeasi firma, este o exagerare, o neadaptare la situatia dificila prin care trece mediul economic. Voi ruga directorii sa analizeze aceste lucruri si sa puna un accent mai mare pe controlul preventiv. Sa se duca la agentul economic, sa-i puna in vedere rezolvarea problemei si sa nu-i dea amenda decat daca incalcarea legii este foarte grava. Agentii economici deja au devenit rara avis si trebuie tinut cont si de ei” a declarat prefectul Marcel Proca.

Cu tunurile pe afacerile apropiatilor lui Constantin Nicolescu
Dincolo de acest aspect, controalele directorilor de deconcentrate au capatat si conotatii politice, cele doua partide aflate in coalitia de guvernare platindu-si reciproc polite. Potrivit saptamanalului Ancheta, seful ITM Arges, Iulian Nicolae, a declarat ca va intra puternic in firmele PSD, in special cele ale lui Ionut Stefanescu, ginerele presedintelui PSD Arges, Constantin Nicolescu.  Stefanescu are doua firme de constructii: Trustul de Constructii Civile si Industriale si Dracones Construct. ,,O sa intru puternic in pesedisti, iar principalele vizate sunt Trustul de constructii si Dracones. Unde s-a pomenit ca doua firme asa de mari sa functioneze intr-un apartament de doua camere? E ceva necurat la mijloc si am sa verific pana gasesc toate problemele” a declarat, pentru Ancheta, directorul Iulian Nicolae.

Saptamana aceasta se va decide daca la Berevoiesti se va organiza referendum
Acuzat de faptul ca ar avea un interes ca la Berevoiesti sa aiba loc referendum pentru dizolvarea Consiliului Local (in care majoritatea este detinuta de catre consilierii PNL), prefectul Marcel Proca a tinut sa prezinte, pe larg, tot firul evenimentelor, argumentand ca nu a facut decat sa respecte, pas cu pas, legea. Ca aceasta lege avantajeaza PSD, asta e cu totul alta chestiune. Cert este ca, indiferent ca va avea loc sau nu referendumul, cat timp primar va fi Fanel Proca lucrurile nu se vor linisti in acea localitate. Dar sa nu-i plangem pe localnici, ca-si merita aceasta caricatura de primar din moment ce i-au acordat votul, un primar care se lauda cu performantele sale sexuale cu pipite de pe centura si care nu se fereste sa-si bage si sa-si scoata organul cu care gandeste inclusiv in presa sau in public. Un primar liberal, pe care conducerea PNL Arges prefera sa-l tina in continuare aproape, suspendu-l pe o perioada de un an in loc sa-l suspende definitiv si... irevocabil

,,La Barevoiesti exista un conflict de o buna bucata de vreme, intre primar si consiliul local. Acest conflict este anterior preluarii mandatului de prefect si s-a accentuat in ultima vreme. A trebuit sa fac o analiza a situatiei si sa dau o solutie pentru a debloca situatia, pentru ca la Berevoiesti administratia locala nu functioneaza. Am incercat, in prima instanta, o mediere intre primar si consilierii locali si am purtat discutii cu fiecare dintre parti. Au refuzat, sa se aseze la aceeasi masa, desi am facut nenumarate eforturi in acest sens. Fiecare din parti a venit cu argumente pro si contra.

Cert e ca acum cateva saptamani, primarul a venit la mine cu 1.144 semnaturi, prin care se cerea un referendum pentru organizarea de noi alegeri pentru consiliul local. La randul lor, consilierii puteau si ei demara o actiune de acest gen, pentru organizarea de alegeri pentru functia de primar, dar nu au facut-o. Au venit, insa, cu acuzatii la adresa primarului, sustinand ca acesta nu isi poate indeplini atributiunile, in urma problemelor de sanatate pe care le-a avut. Am dispus controale ale Corpului de Control al Prefecturii pentru a verifica acest aspect, pentru ca legea spune ca in cazul in care primarul nu este apt de munca, se pot organiza noi alegeri. In urma anchetei s-a constatat ca primarul se prezinta la lucru, semneaza condica si anumite acte. Consilierii locali mi-au spus ca primarul nu sta toata ziua la primarie, insa nicaieri nu este prevazut in lege ca primarul trebuie sa stea toata ziua. Ca atare, am constatat ca sunt neintemeiate acuzele consilierilor.

In consecinta, mai trebuia lamurita treaba cu semnaturile pentru Referendum ale primarului. Conform legii, am inaintat tabelul cu semnaturi catre Directia Judeteana pentru  Evidenta Populatiei, pentru a se constata daca numele sunt ale cetatenilor cu drept de vot din localitate. Legea prevede ca referendumul se poate organiza daca sunt semnaturi de la cel putin 25% dintre persoanele domiciliate in Berevoiesti si care au drept de vot. Comuna Berevoiesti are 3.429 locuitori, dintre care 2.725 cu drept de vot. S-au depus de catre primar 1.144 semnaturi, adica 42%, deci peste procentul solicitat de lege. Directia Judeteana pentru Evidenta Populatiei nu mi-a confirmat pana acum validitatea listei cu semnaturi depusa de catre primar.

In paralel, am facut o solicitare in sensul organizarii unei comisii in caz de referendum la Berevoiesti. O astfel de comisie va fi formata dintr-un reprezentant al Judecatoriei Campulung, un reprezentant al Consiliului Judetean Arges, un reprezentant al Consiliului Local Berevoiesti, primarul si un reprezentant al Prefecturii Arges. Daca Directia Judeteana pentru Evidenta Populatiei va constata ca sunt indeplinite toate conditiile legale pentru organizarea acestui Referendum, deci 25% dintre semnaturile necesare sunt valide, atunci voi da ordin de constituire a comisiei si de organizare a referendumului. Pana acum nu am dat acest ordin, am dispus doar nominalizarea membrilor institutiilor nominalizate” a povestit prefectul Marcel Proca.

Expunerea sa a fost una detaliata mai ales pentru faptul ca, saptamana trecuta, a fost acuzat de catre presedintele PNL Arges, Adrian Miutescu, de faptul ca actioneaza in sprijinul partidului din care a facut parte, in speta PSD.

Deputatul Gerea i-a surprins pe Traian Basescu si Elena Udrea luand cina, pe litoral, la Ciresica

Aflat in concediu pe litoral, impreuna cu familia, deputatul liberal Andrei Gerea a dat nas in nas ghiciti cu cine?! Cu presedintele Traian Basescu si ministrul Turismului Elena Udrea. Sprituiau de zor la restauranul Ciresica din statiunea Neptun. Nuta Udrea alaturi de Cocosul ei, iar presedintele cu sotia langa.
,,Era si domnul presedinte cu familia Cocos, serveau cina si sprituiau la restaurantul Ciresica din Neptun, acolo unde Traian Basescu obisnuia sa danseze cu tigancile. Nici nu mai stiu ce sa cred, daca afisarea asta este o consecinta a vreunei pasiuni intre cei doi, vehiculate de atatea ori, sau daca Basescu este doar un intermediar financiar al familiei Cocos. Daca in plin scandal cu Comisia Udrea tu te afisezi pe la restaurante, band si distrandu-te cu unul dintre ministrii tai, cred ca asta arata disperarea baietilor destepti din asfaltari si trotuare" ne-a declarat deputatul Andrei Gerea, adaugand ca doamna ministru Elena Udrea era imbracata intr-o rochie neagra mini, foarte decoltata si mulata pe toate cele.

CURIERUL ZILEI

Constantin Nicolescu face radiografia judeţului după un an de mandat
Luna trecută, Constantin Nicolescu şi-a încheiat primul an din cel de-al doilea mandat la preşedinţia Consiliului Judeţean Argeş. Un an în care criza economică şi-a lăsat puternic amprenta asupra evoluţiei economice a judeţului, dar şi care a însemnat o nouă abordare a resurselor pentru investiţii, orientarea către fondurile europene. Însă cea mai bună radiografie a evoluţiei judeţului Argeş în acest prim an de mandat nu o poate face decât Constantin Nicolescu.„Trebuie să fim perseverenţi
ca să reuşim”
w În urmă cu un an, v-aţi propus să continuaţi şi, acolo unde se poate, să terminaţi, ceea ce aţi început în primul mandat. Se poate?
ww Dacă am face o analiză pe o perioadă mai îndelungată, să înţelegem că trebuie să pornim de la o strategie pe care trebuie să o respectăm, atâta timp cât ceea ce vrem să facem corespunde cerinţelor localităţilor noastre, precum şi intereselor judeţului. Cred că aceasta este ideea căreia trebuie să ne subordonăm. Noi am făcut primii paşi. Am decis, printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean, care sunt priorităţile judeţului. Am elaborat şi am aprobat strategia judeţului Argeş - Planul de dezvoltare pe perioada 2007-2013. Ulterior, ne-am înscris în programul de dezvoltare regională şi în cel de dezvoltare naţională, care se găseşte acum pe pupitrul de la Bruxelles, pentru a ne face cunoscute intenţiile de a aborda şi acţiona în cadrul proiectelor de anvergură. Metodologic, ne-am stabilit strategia de dezvoltare a judeţului într-o viziune care să confere o anumită coerenţă şi stabilitate în toate măsurile pe care le luăm. Ca urmare, pentru a ne menţine în linia acestei strategii globale, am aprobat o serie de master-planuri pe diverse domenii.
w Proiectul la care se lucrează de o perioadă foarte îndelungată de timp şi care abia în ultimul an a început să se deruleze într-un ritm susţinut este cel al managementului deşeurilor.
ww Într-adevăr, avem în derulare programul de management al deşeurilor solide, un exemplu despre cum poţi transforma un proiect în ceva concret. Sperăm ca în 2012, aşa cum este programul, să începem cea de-a doua etapă, urmând ca în 2014 să finalizăm toate lucrările. Desigur, vor fi unele detalii de implementare. Spre exemplu, consiliile locale trebuie să poată pune la dispoziţie surse financiare pentru colectarea deşeurilor din toate satele sau intrarea în conştiinţa oamenilor că trebuie să contribuie la desfăşurarea acestei activităţi. Probabil că se vor gândi la ce bun să dea bani pentru ca cineva să le ridice gunoiul de la poartă, dacă până acum câteva zile, ani de-a rândul, nu plăteau aşa ceva. Vor mai fi 4-5 ani de muncă pentru schimbarea percepţia populaţiei din mediul rural.
w La un moment dat, realizarea unui sistem de informatizare care să lege administraţiile locale de centrul judeţean devenise una dintre priorităţi. La ce stadiu s-a ajuns acum?
ww Informatizarea judeţului  este a doua strategie adoptată şi pe care am început să o punem în practică. Am finalizat anul trecut procesul prin care toate localităţile au fost racordate la sistemul electronic, fiind implementate acum opt aplicaţii, prin care primăriile se află în corelare cu Consiliul Judeţean. Suntem toţi interesaţi să dezvoltăm acest sistem până la stadiul în care putem spune că avem o informare teritorială a fiecărei localităţi, nu doar primăria în raport cu Consiliul Judeţean. Acest sistem este funcţional, dar cu asperităţile normale la orice lucru nou introdus. Unii s-au adaptat mai repede, alte primării au fost ceva mai reticiente, dar important este că în marea majoritate primăriile au câte şapte sau opt aplicaţii deja funcţionale, în mod deosebit părţile de buget, impozit, taxe, finanţe sau agricultură. Mai greu a fost adoptată partea de urbanism. Încet-încet, vom pune totul în aplicare.
„Dacă nu avem apă
în case, nu avem
nici primul pas spre civilizaţie”
w Anul acesta s-au concretizat mai multe proiecte pe fonduri europene realizate de Direcţia Generală pentru Asistenţa Socială şi Protecţia Copilului. 
ww Protecţia socială a reprezentat al treilea program introdus în priorităţile noastre. Pe acest domeniu, Direcţia Consiliului Judeţean are în derulare mai multe proiecte cu finanţări europene, unele chiar s-au finalizat. Vor urma şi alte modernizări la căminele pentru bătrâni, dar şi la cele de copii. În ultimul caz, mai avem de modernizat doar centrul de la Priboieni, restul fiind deja adus la standarde europene. În aprilie, spre exemplu, a fost deschis Centrul de zi „Paraschiva”pentru copiii şi tinerii cu dizabilităţi, din comuna Pietroşani. În luna mai a fost inaugurat noul pavilion al Unităţii de Asistenţă Medico-Socială Şuici. Vom avea de lucru în continuare la mentalitatea oamenilor care lucrează în domeniu, mai ales la cei care se ocupă de copii, acolo unde este nevoie de o anumită dăruire pentru a obţine ceva în educaţia acestor micuţi, care sunt deja afectaţi de trauma de a avea anumite handicapuri sau de lipsa unei familii. Angajaţii care lucrează la direcţia noastră au participat şi participă la cursuri de specializare. Mai mult, anul acesta, Direcţia pentru Protecţia Copilului Argeş a obţinut cea de-a doua finanţare prin programul privind incluziunea socială.
w Aveţi o strategie şi pentru alimentările cu apă şi canalizare, care ar putea fi pusă în practică dacă va fi constituită o asociaţie la nivel judeţean. Aici au apărut însă ceva probleme. Au fost rezolvate?
ww Am conturat un master-plan pe apă şi canalizare. Aici lucrurile au trenat puţin, deoarece sunt aceste dorinţe centrifuge ale fiecărei localităţi, care îşi doreşte o anumită independenţă. Accesarea fondurilor europene impune totuşi să realizăm o asociaţie a tuturor localităţilor. Altfel nu putem accesa fonduri. Trebuie să existe o singură gândire legată de sursele de apă, alimentare şi staţii de epurare, precum şi canalizare. Este nevoie de reguli pe care trebuie să le respecte toţi. Suntem la un nivel de 70% spre finalizarea acestei asociaţii şi a strategiei, dar tocmai aici avem destule dificultăţi. Cred că este cel mai important program. Eu rămân la ideea că neintroducerea alimentării cu apă în comune înseamnă că, practic, nu ai civilizaţie. Intrând apa în casa omului, este primul pas spre o condiţie primară de civilizaţie care trebuie asigurată. Este o muncă prioritară pentru noi, toţi cei din administraţie. Cred că ar trebui mai multă atenţie din partea noastră pentru realizarea acestui deziderat şi în şcoli, şi în instituţii, nu doar în case. Sporadic, aceste alimentări au fost introduse, dar nu într-o asemenea manieră încât să fie respectat acest master-plan.
În maximum opt ani sper ca 90% din judeţ să fie racordat la apă
w Platforma Cotmeana a fost mereu o zonă...însetată...
ww Pe data de 31 iulie s-a dat drumul la apă în zona respectivă. Deocamdată, alimentarea cu apă este în probe pe toată structura de aprovizionare din zona Cotmeana- Cuca. Important este că s-a terminat lucrarea şi că se fac ultimele teste. Este posibil să mai apară deficienţe pe circuit, ţinând cont că de aproape cinci ani am tot băgat conducte în pământ şi abia acum am reuşit să terminăm sursa de apă. Deocamdată, alimentarea se face din puţuri de mare adâncime. Vreau să visez frumos, pentru că, aşa cum se ştie, lucrăm la varianta de construire a unui apeduct care să aducă apă de la munte, pe o lungime de aproximativ 80 de kilometri. Se va impune şi amenajarea unui baraj pe râul Topolog, însă aici este nevoie de aproximativ 150 milioane euro. Este o soluţie logică, folosind aprovizionarea prin forţa gravitaţiei,  având în vedere structura geografică a judeţului. Este soluţia care ar sigura şi permanenţa furnizării apei, deoarece acum, dacă nu avem sursa electrică, nu putem furniza nici apa. Mai avem încă destul de muncă, dar sper că în 7-8 ani să putem spune că avem în 90% din localităţi alimentări cu apă şi canalizări.
Fără drumuri, nu putem vorbi despre turism
w Când va deveni turismul argeşean un punct de atracţie puternic, măcar la nivel naţional?
ww Acesta este un domeniu pe care eu l-aş fi pus mereu pe primul loc, dar dacă nu avem drumuri, apă şi restul utilităţilor, nu poţi spune că faci un turism adevărat. Noi avem deja un master-plan pe turism aprobat, acum lucrăm pe fiecare detaliu pentru a parcurge toate etapele. Este un proiect pe care, dacă îl vom respecta,  timp de 10 ani de acum încolo, ne-ar putea duce la nivelul la care am putea spune că judeţul Argeş a intrat în circuitul turistic al României cu adevărat. Din nefericire, deşi avem potenţial turistic, nu a fost pus în valoare decât în mod sporadic, prin iniţiative dispersate. Mai avem de lucru până la a face un turism profesionist. Orice lucru început la modul serios va ajunge la o finalizare. Dacă la început nimeni nu se gândea la centura Piteştiului, iată că, după ce am insistat şapte ani de zile, ea există acum. Acest model este valabil peste tot.
Iarna viitoare -
cel puţin două pârtii
de schi în Argeş
w Anul acesta Consiliul Judeţean a început demersurile pentru reabilitarea a două situri istorice importante.
ww În mandatul acesta, sunt două capitole pe care dorim să le conturăm. Pe de o parte, este vorba de pârtii de schi, la Cumpăna- Chiţu şi undeva pe Iezer- Păpuşa, urmând ca apoi să aducem, prin licitaţii, companii mari care să transforme acele zone în staţiuni la standarde înalte. La Cumpăna, proiectul este destul de avansat. Suntem în stadiul de proiectare şi probabil că toamna aceasta vom face licitaţia. Eu sper ca, iarna viitoare, la Cumpăna să avem pârtie de schi. La fel ca şi la Iezer. Noi ne-am dori să le avem gata pe amândouă în 2010. Ne-am propus să punem în valoare şi două situri istorice - Cetatea Poienari şi Cetatea Oratia de la Dâmboviţa. Sper ca în acest mandat să le dăm în folosinţă. Nu este mult, dar nici puţin, însă eu consider că noi trebuie să dăm imaginea şi certitudinea celor care vor să investească în turism că ne interesează acest lucru. Desigur că nu am uitat nici promovarea folclorului şi a tradiţiei istorice. Încercăm să încurajăm această zestre pe care o avem, prin susţinerea muzeelor, a turismului pe zona de cultură şi istorie. Este un element care nu a fost nici el exploatat suficient.
În aşteptarea marii licitaţii pentru drumurile din nordul judeţului
w Şi totuşi, aşa cum aţi menţionat, turism fără drumuri nu se poate face.
ww Din nefericire, sumele necesare sunt destul de mari şi nu am primit din prevederile pe care ni le propusesem sume suficiente nici de la nivel teritorial, nici guvernamental, pentru a continua investiţiile în drumuri. Este adevărat că şansa noastră a fost că am muncit la proiectele cu drumuri de interes turistic. Este un efort care a fost depus încă din 2003, am pierdut ceva timp pentru că am pierdut finanţarea pe SAPARD, dar am reuşit acum, chiar şi în această perioadă dificilă, să obţinem o finanţare de 45 de milioane de euro pentru cele trei drumuri. Asta înseamnă aproximativ 60 de kilometri de drum. Pe data de 18 august va fi organizată licitaţia pentru desemnarea societăţilor care le vor construi. Drumurile Voineşti (D.N. 73) -Lereşti-Voina, Podul Dâmboviţei (D.N. 73) - Dâmbovicioara-Ciocanu- limita judeţului Braşov şi Muşăteşti (D.N. 73C) - Brăduleţ-Brădetu-Poienile Vâlsanului au primit finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 2.

Constantin Nicolescu face radiografia judeţului după un an de mandat (II)
Luna trecută, Constantin Nicolescu şi-a încheiat primul an din cel de-al doilea mandat la preşedinţia Consiliului Judeţean Argeş. Un an în care criza economică şi-a lăsat puternic amprenta asupra evoluţiei economice a judeţului, dar şi care a însemnat o nouă abordare a resurselor pentru investiţii, orientarea către fondurile europene. Însă cea mai bună radiografie a evoluţiei judeţului Argeş în acest prim an de mandat nu o poate face decât Constantin Nicolescu.Nu vrem
să aruncăm
la gunoi proiectele primarilor
l Primarii din mediul rural îşi pun mari speranţe în această măsură 3.22, însă din informaţiile care vin dinspre Bucureşti, mulţi vor avea de ce să fie supăraţi, pentru că nu sunt bani!
ss Ne zbatem să facem în continuare proiecte, pentru că am înţeles că, într-o perioadă de criză, în care bani la buget nu prea sunt, nu putem realiza ceva decât dacă reuşim să atragem fonduri guvernamentale şi europene. Mai ales cele europene, pentru că nu sunt atât de afectate, chiar dacă este destul de dificil din cauza procedurilor complexe şi stufoase. În prezent avem mai multe proiecte pe măsura 3.22, care înseamnă investiţii în dezvoltarea din mediul rural. Avem 52 de proiecte depuse, dar ne afectează aceşti coeficienţi de sărăcie pe ţară, care au fost schimbaţi de Institutul de Statistică. Din acest punct de vedere, o parte dintre comunele noastre nu capătă punctajul maxim. Aici este vorba despre o combinaţie între procentul de colectare al impozitelor - care îţi arată dacă comuna are potenţial economic - şi punctajul pe care îl primeşti pentru gradul de sărăcie. Unii primari vor fi cam surprinşi. Este un cerc vicios într-un fel: dacă nu faci colectarea aşa cum trebuie, nu ţi se dă bugetul pe care l-ai prevăzut sau eşti penalizat. Dacă ai o colectare eficientă, te afectează la coeficientul de sărăcie.
l Ce se întâmplă cu ceilalţi primari ale căror proiecte nu vor primi finanţări?
ss Proiectele rămân, dar necazul este că suma care este pusă la dispoziţie la licitaţia de proiecte de acum este valabilă până în 2013. Alţi bani nu vor mai fi primiţi prin măsura 3.22. În această situaţie, noi am cerut să utilizăm aceste proiecte pe un program naţional de dezvoltare prin care să se caute şi alte surse de finanţare, inclusiv pe credite europene. O să vedem dacă se va lua o decizie în acest sens. Va fi o formulă asemănătoare cu Ordonanţa 7. Ar fi o metodă prin care aceste proiecte nu ar fi aruncate la gunoi, mai ales că s-au pierdut bani, s-a depus efort, au fost consumaţi nervi, totul pentru a fi elaborate corect.
l Discutăm despre fermieri, dar unde sunt fermele în Argeş? 
ss Domeniul mediului rural este încă destul de complicat. Fermele şi dezvoltarea agriculturii reprezintă un capitol unde deocamdată nu s-a intrat într-un curs logic, nici la nivel local, nici naţional. Fărâmiţarea terenurilor nu poate duce la o modernizare a exploatării agricole. Cred că aici este nevoie de o mai mare aprofundare, atât legislativ, cât şi practic. Sper să îşi desfăşoare corect activitatea în teritoriu, şi cât mai repede, Camerele Agricole, în speranţa că vom putea reuşi aplicarea unei strategii mai clare în acest domeniu.
l Anul trecut aţi luat în administrare coordonarea transportului de persoane din judeţ. Sunteţi mulţumit de ceea ce s-a întâmplat până acum în acest domeniu?
ss Sunt două direcţii pe care le abordăm în cadrul acestui subiect. Am discutat cu administraţia muncipiului Piteşti şi am reuşit să facem o asociere a tuturor localităţilor din jurul Piteştiului pentru a asigura în condiţii eficiente şi calitative transportul din şi spre Piteşti, pe o rază de 15-20 kilometri. Va fi un transport corelat. Ritmul este destul de lent, dar sper ca de la 1 ianuarie să rezolvăm această problemă. Transportul interjudeţean este cea de a doua direcţie. Şi aici avem o problemă destul de mare, pentru că, pe de o parte, este dificil de coordonat activitatea tuturor transportatorilor, iar pe de altă parte ei invocă lipsa de resurse. Trebuie găsită cumva o cale de mijloc, pentru că dacă am fi prea riguroşi, dacă îi constrângem peste capacitatea pe care o au, cetăţenii pot rămâne fără transport. Este nevoie de un fel de înţelegere a limitelor pe care le avem, deocamdată, fiecare. Dacă am lua o decizie radicală, am crea mai multe probleme decât dacă am găsi o rezolvare cu paşi mărunţi. Am început, de asemenea, un studiu pentru a pune la punct şi transportul dintre Piteşti şi Mioveni, care este o rută intens circulată. Sunt câteva idei care ar putea fi puse în practică. Sper că studiul pe care îl facem împreună cu o companie japoneză şi cu Universitatea din Piteşti ne va arăta exact ce ar trebui să facem.
l Proiectul locuinţele sociale de la Mărăcineni a început cu un scandal, dar se pare că acum a intrat pe un făgaş normal.
ss La Mărăcineni este singura zonă care mai este de interes public pretabilă pentru programul A.N.L. Deocamdată, lucrăm la Planul de Urbanism Zonal şi sperăm ca la anul să prindem în program construirea de locuinţe sociale în acea zonă. Dacă vom găsi şi alte formule, precum Prima Casă, vom recurge şi la ele. Acum, însă, principala noastră variantă este aceea prin programul A.N.L.
„Vrem
să evidenţiem valoarea oamenilor
şi a potenţialului acestui judeţ“
l Încă un an de mandat, încă o ediţie a Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului!
ss Da! Aceste Sărbători sunt parte a programului nostru de promovare a tradiţiilor şi culturii tradiţionale. Prin această a treia ediţie a Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului nu încercăm decât să permanentizăm şi să dezvoltăm de la un an la altul aducerea în atenţia cetăţenilor a patrimoniului nostru cultural, care nu este cunoscut în totalitate nici de către mulţi argeşeni. În al doilea rând, doresc să încurajăm folclorul, dansurile şi tradiţiile noastre. Vrem să le dăm o satisfacţie şi să îi încurajăm astfel şi pe cei care formează şi coordonează formaţii de dansuri. Aceşti oameni fac eforturi în localităţile lor pentru a păstra tradiţia. Noi venim cu această manifestare în întâmpinarea lor, pentru a-i determina să se implice şi mai mult pe viitor. În final, ideea noastră este şi să aducem o recunoştinţă celor care au muncit 30-40 de ani în diferite domenii, care au avut realizări deosebite acolo unde au lucrat, lăsând în urma lor lucruri deosebite care trebuie apreciate, la un anumit moment. Mai ales atunci când ajungi la o maturitate profesională sau la un final de carieră, meriţi să capeţi şi un semn de apreciere din partea autorităţilor. Cam aceasta este intenţia noastră, să scoatem în evidenţă valoarea oamenilor şi a potenţialului acestui judeţ. În Muzeul de la Goleşti va rămâne o arhivă în care vor fi menţionaţi astfel de oameni, precum şi amprenta pe care ei şi-au pus-o asupra trecutului, prezentului şi a viitorului judeţului nostru.
„Soţia şi-ar dori să stau mai mult acasă decât
la muncă“
l Aveţi deja patru nepoţei. Cum reuşiţi să îmbinaţi viaţa personală cu activitatea administrativă, pentru că programul dumneavoastră este mai degrabă de şapte zile din şapte prin judeţ?...
ss ...Aceasta este oarecum o problemă. Ceea ce pot spune este că, până acum, familia m-a înţeles. Încerc să profit cât mai mult din timpul restrâns pe care îl petrec în sânul familiei mele. Important este că reuşim să ne păstrăm tradiţia familială. Probabil că soţia mea este cea care ar dori să stau mai mult acasă, dar încerc să le îmbin, ca să deranjez cât mai puţin viaţa personală în comparaţie cu activitatea profesională. 

Disponibilizări în administraţia locală - doar unde există surplus

Ieri, preşedintele C.J. Argeş, Constantin Nicolescu, şi primarul Piteştiului, Tudor Pendiuc, au participat la întâlnirea de la Palatul Victoria cu premierul Emil Boc, cu ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, şi cu cel al Administraţiei şi Internelor, Dan Nica, precum şi cu preşedinţii comisiilor de administraţie publică a celor două Camere - Sulfina Barbu şi Petru Filip. Discuţiile au vizat trei paliere: finalizarea descentralizării - acolo unde reprezentanţii administraţiilor locale au subliniat necesitatea descentralizării şi a resurselor, nu doar a serviciilor - definirea şi stabilirea standardelor de cost, de personal şi de calitate a serviciilor acordate populaţiei, precum şi a costului per elev, şi, în final, modificarea legii administraţiei locale. Pentru eficientizarea cheltuielilor în administraţia publică locală, precum şi stabilirea criteriilor de performanţă şi a standardelor, s-a decis crearea unui grup de lucru care, începând de miercuri şi până duminică, va realiza la Buşteni un set de măsuri. În cadrul grupului vor fi invitate conducerile celor patru structuri asociative din administraţia publică locală. „Ceea ce vrem să subliniem este că reduceri de personal în administraţia locală s-ar putea face numai după stabilirea acestor standarde de personal, în funcţie de fiecare primărie şi numai dacă se impune această măsură”, a subliniat Tudor Pendiuc, prezent la Guvern în calitate de preşedinte executiv al Asociaţiei Municipiilor din România.
Au vândut cinematograful?!
Premierul Emil Boc s-a arătat surprins de faptul că, la Piteşti, R.A.D.E.F. a vândut imobilul fostului cinematograf „Dacia”, unde funcţionează în prezent o discotecă. „A rămas surprins când i-am spus ce s-a întâmplat la Piteşti. Dacă miercuri va fi discutată descentralizarea în Cultură şi în domeniul Tineretului şi Sportului, vom fi chemaţi la Guvern pentru discuţii”, a mai precizat primarul Piteştiului.
 
ARGES EXPRES

La Curtea de Argeş - În fiecare săptămână, şedinţă extraordinară de consiliu

Primarul Nicolae Diaconu a confirmat faptul că va convoca o nouă şedinţă extraordinară a Consiliului Local Curtea de Argeş în cursul acestei săptămâni. Aceasta deoarece a demarat acţiunea de depunere a cererii de finanţare a reabilitării unor corpuri de clădire la imobilele şcolare. Este vorba despre imobilul din cadrul Grupului Şcolar Agricol “Constantin Dobrescu-Argeş” care adăposteşte Seminarul Teologic, un corp de clădire de la Grupul Şcolar Auto, la care se adaugă cele de la Şcoala “Sf. Andrei” de la Capul Dealului şi de la Şcoala din Noapteş. Şedinţa va fi convocată când se va finaliza documentaţia privind obiectivele de investiţie, intervenţiile necesare pentru reabilitare, indicatorii tehnici şi economici, reevaluarea clădirilor, introducerea în inventarul bunurilor domeniului public ş.a.m.d. Termenul limită pentru depunerea documentaţiei şi a cererii la ADR Sud Muntenia pentru accesarea de fonduri structurale pe Axa 3 este 15 august. În faza următoare urmează proiectul de Ambulatoriu la Spitalul Municipal (reabilitare şi consolidare clădiri, mai puţin mobilier), a spus primarul Nicolae Diaconu.

Oful subprefectului Adrian Lazăr: Deschiderea lucrărilor la Autostrada Bascov - Sibiu!

Concitadinul Adrian Lazăr este subprefect al judeţului Argeş. La alegerile parlamentare din noiembrie trecut, domnia sa a candidat uninominal din partea PD-L pentru postul de deputat în Colegiul Curtea de Argeş unde a fost ales reprezentantul PSD, Mircea Drăghici. Din primăvara acestui an ocupă funcţia de subprefect al judeţului şi actualmente urmează cursurile Institutului Naţional de Administraţie. Trei din cele zece module le-a absolvit deja cu rezultate foarte bune şi este optimist în ceea ce priveşte rezultatul final care se va da cam prin luna octombrie.
Întâmplător sau nu, subprefectul Lazăr a devenit ţintă pentru o anumită parte a presei inclusiv judeţene, care îi impută - chipurile! - inactivitatea. Dumnealui priveşte cu oarecare resemnare filozofică situaţia şi afirmă că-şi va face în continuare datoria în limitele prerogativelor delegate de către prefectul Marcel Proca. Obiectivul său principal este deschiderea lucrărilor de investiţii la Autostrada Bascov - Sibiu, iar speranţele i se leagă de sprijinul fostului coleg de partid, ministrul Radu Berceanu. Subprefectul Adrian Lazăr este convins că demararea lucrărilor ar putea scoate judeţul Argeş din criză, atât prin crearea de noi locuri de muncă, dar şi prin oportunităţi de dezvoltare pentru întreaga economie a zonei nordice. Vom reveni cu amănunte la momentul potrivit.

Şi statistic suntem în criză

În urmă cu douăzeci de ani, în vara lui 1989, statistica ne îmbolnăvea cu producţiile record obţinute de eroica noastră clasă muncitoare şi ţărănimea cooperatistă. Produceam milioane de tone de grâu, porumb, cartofi, legume şi fructe, iar de cumpărat nu puteai să iei decât ce scria pe cartelă: o jumătate de pâine pe zi, un kilogram de zahăr şi un litru de ulei pe lună etc. Minţea statistica? Sigur că da, recoltele alea fantastice erau doar pe hârtie, născocite de politrucii lui nea Nicu. Dar astăzi cum stăm cu statistica?
Păi, aflăm că a scăzut consumul cu 20%, inflaţia a scăzut şi ea niţel şi e în creştere frumoasă şomajul. Nu mai ştim cât grâu şi orz au recoltat ţăranii, sau , mă rog, fermierii - cum le zice acum -  pentru că fiecare îşi pune recolta în hambarul propriu, n-o mai duce la siloz.