Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 10 noiembrie 2009 - continuare

CURIERUL ZILEI

SE VORBEŞTE, SE CITEŞTE..
Discuţii despre Arpechim
Potrivit prefectului de Argeş, premierul l-a asigurat pe acesta, la întîlnirea dinaintea mitingului electoral de duminicã, de faptul cã situaţia de la Arpechim se va reglementa la începutul anului urmãtor, cînd cei 400 de angajaţi care au primit preaviz de disponibilizare vor fi preluaţi de Oltchim.   
 Fãnel Proca rãmîne primar
Cererea pentru suspendarea primarului de la Berevoieşti, iniţiatã de Consiliul Local, nu a fost validatã. Argumentul invocat în acest sens îl constituie rezultatul referendumului din 4 octombrie, cînd nu s-a întrunit condiţia prezenţei la vot a 50% plus unu din populaţie. Ca urmare, „lipsa de activitate a primarului nu presupune o încãlcare a legii", a precizat ieri prefectul, acesta arãtînd cã, vineri, Fãnel Proca s-a prezentat la Comisia de fond funciar a Prefecturii, unde a susţinut anumite dosare.
OBLIGATI SÃ RÃSPUNDEM LA AMBELE INTREBÃRI
Buletinele de vot conţinînd cele douã probleme supuse referendumului (Parlamentul unicameral, respectiv reducerea numãrului de parlamentari) vor fi tipãrite în culori diferite: buletinul de vot nr. 1 în culoarea negru, iar  buletinul de vot nr. 2 în culoarea albastru. Vor fi amenajate în fiecare secţie de votare 3 urne distincte: una pentru alegerile prezidenţiale şi douã pentru referendum. Alegãtorul care va dori sã îşi exercite dreptul de vot doar pentru referendum va primi douã buletine de vot corespunzãtoare celor douã întrebãri, neavînd posibilitatea de a opta doar pentru o întrebare sau alta. Alegãtorul care va dori sã voteze doar pentru alegerea preşedintelui României va primi un singur buletin de vot, iar cel care va vota atît pentru preşedinte, cît şi pentru referendum va avea trei buletine de vot. Lista în care se consemneazã prezenţa la vot va avea 2 rubrici: una pentru alegerile prezidenţiale şi una pentru referendum. În situaţia în care un cetãţean nu doreşte sã voteze pentru unul dintre cele 2 scrutine, acesta nu va primi buletin/buletine de vot, iar rubrica cu semnãtura va fi baratã. În ceea ce priveşte lista cu juriştii din care vor fi desemnati prin tragere la sorţi preşedinţii şi locţiitorii birourilor electorale ale secţiilor de votare, astãzi este termenul limitã pînã la care preşedintele Tribunalului Argeş va stabili data şi ora tragerii la sorţi a acestora.
COMISAR-SEF DE POLITIE AUDIAT, LA DNA
Ziua de ieri a fost din nou una plinã pentru procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti. Dupã ce sãptãmîna trecutã cei de la anticorupţie au audiat şi reţinut nu mai puţin de opt persoane, printre care un fost poliţist şi un avocat de la Baroul Bucureşti, ieri comisarul- şef Alexandru Garaiman a fost la DNA. Şeful Serviciului Logisticã şi Achiziţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Argeş a petrecut mai multe ore în faţa procurorilor anticorupţie. Poliţistul a ajuns acolo în jurul orei 10.30, fiind însoţit de avocatul lui, Ion Grigoroiu. A pãrãsit sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în jurul orei 15.00, tot împreunã cu avocatul care îl reprezintã. Imediat ce a ieşit din imobil, comisarul-şef Alexandru Garaiman a urcat în maşina personalã, fãrã a preciza motivele pentru care a fost chemat, în ce calitate s-a prezentat sau dacã va mai reveni.    
Renovarea clãdirii Arhivelor Statului, motivul audierii?
Potrivit zvonurilor, se pare cã şeful Serviciului Logisticã şi Achiziţii a intrat în atenţia procurorilor anticorupţie dupã ce clãdirea în care funcţioneazã Arhivele Statului, imobil aflat în administrarea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Argeş, a fost renovatã din banii IPJ. La scurt timp de la renovare, clãdirea a început sã se deterioreze şi astfel banii investiţi în reparaţii nu se puteau justifica. Potrivit aceloraşi zvonuri, se pare cã ar fi fost şi descoperite mai multe nereguli în actele de contabilitate, nereguli care ar fi scos la ivealã faptul cã acea lucrare de renovare a fost plãtitã cu bani mai mulţi decît ar fi trebuit. Se mai aude faptul cã au fost efectuate percheziţii la locuinţa din Ştefãneşti a comisarului-şef, de unde ar fi fost ridicate documente care sã-i ajute pe procurori sã elucideze acest caz. 
TREI ARGESENI, SUSPECTI DE GRIPÃ NOUÃ
La Secţia Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean Argeş continuã sã se prezinte în fiecare zi noi suspecţi de gripã porcinã. De exemplu, ieri au venit trei argeşeni cu simptomele specifice gripei AH1N1. Aceştia aveau febrã, tuse, dureri musculare şi secreţii nazale apoase.  
Rezultatele analizelor le vom afla astãzi
Directorul Direcţiei de Sãnãtate Publicã Argeş, dr. Anca Alexandrescu, ne-a spus cã cei trei suspecţi de gripa nouã au refuzat internarea, dar li s-au recoltat probe de exudat nazo-faringian, care au fost trimise la analizat la Institutul Cantacuzino, din Capitalã. Rezultatele acestora le vor fi comunicate astãzi. Pacienţilor li s-a dat  un antiviral, Tamiflu, care este folosit atît la tratamentul gripei, cît şi la prevenirea acestei boli. Pînã acum, în judeţul nostru au fost confirmate opt cazuri de gropã porcinã: patru în vara trecutã şi patru sãptãmîna trecutã. Ultimele cazuri: un bãiat de 15 ani, unul de doi ani şi douã femei. Toţi pacienţii sînt trataţi la domiciliu cu Tamiflu, iar starea lor este bunã. Pentru a preveni rãspîndirea acestei boli, medicii vã sfãtuiesc sã respectaţi mãsurile de igienã personalã atît acasã, cît şi la serviciu şi sã evitaţi pe cît posibil aglomeraţiile.
PETROM PÃSTREAZÃ DOAR 200 DE ANGAJATI AI PETROCHIMIEI
Petrom continuã sã distribuie deciziile de disponibilizare a angajaţilor de la Petrochimia Arpechim. Aceastã operaţiune a fost discutatã cu sindicatul încã de acum o lunã şi jumãtate, şi pînã acum s-a stabilit faptul cã, dacã angajaţii ajung în şomaj, vor primi integral sumele compensatorii prevãzute de contractul colectiv de muncã. Încã se discutã ce vor primi ei dacã vor fi transferaţi la noua societate - probabil însã vor lua jumãtate din sumã.    
 Boc şi Oltchim asigurã cã tranzacţia se va face
Din personalul petrochimiei - 591 angajaţi, în urma unei evaluãri s-a decis recent trecerea pe partea de rafinãrie - care rãmîne la Petrom - a unor activitãţi, cu tot cu personalul aferent: parcul (zona de rezervare), logistica şi utilitãţile. Astfel, au mai rãmas de restructurat doar 440 de posturi. Dintre acestea, au fost ocolite însã cazurile protejate de la disponibilizare conform contractului colectivşi legii - soţul şi soţia angajaţi în acelaşi loc, din care poate fi disponibilizat doar unul, întreţinãtorul unic de familie, alte cazuri sociale. Au rãmas astfel în final 366 de posturi la care a trebuit sã se renunţe, iar majoritatea deciziilor au fost deja distribuite angajaţilor vizaţi. Aceştia au primit alãturat şi cîte o scrisoare, în care li se spunea cã, dacã în termenul de preaviz se va încheie tranzacţia cu Oltchim, urmeazã sã fie chemaţi şi transferaţi cãtre noul patronat. Conducerea Oltchim i-a asigurat pe sindicaliştii de la „Unirea" cã va finaliza operaţiunile de preluare a Petrochimiei, şi acelaşi lucru i-a promis şi premierul Boc prefectului Davidescu, la vizita fãcutã duminicã la Piteşti. Sindicatul „Unirea" are în prezent 1.100 membri, la Petrochimie, Rafinãrie, firma de pazã, pompieri şi staţia de epurare a apei. Sindicaliştii sperã cã, dupã ce vor trece prin stadiul de şomeri, angajaţii petrochimiei se vor întoarce tot în sînul sindicatului „Unirea", imediat dupã transferul sperat la Oltchim.
ÎNCÃ 5,2 TONE DESEURI COLECTATE LA MAREA DEBARASARE
Sîmbãta trecutã, în Argeş, a fost organizatã o nouã ediţie a campaniei Marea Debarasare, de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice de la populaţie. Cantitatea totalã de deşeuri se ridicã la 5,2 tone, dupã cum urmeazã: Piteşti - 2,5 tone, Curtea de Argeş - 1,5 t, Mioveni - 1 t şi Cîmpulung - 0,2 t. Populaţia s-a debarasat în special de televizoare, urmate de frigidere, aspiratoare, calculatoare etc. În campanie au fost implicate atît primãriile, cît şi producãtorii, operatorii de salubritate, populaţia şi instituţiile de mediu. Operatori de salubritate au fost SC Edilul CG SA Cîmpulung, SC Salubris SA Piteşti, SC Salubritate 2000 SA Piteşti, SC Transarg AG 98 SA Curtea de Argeş, ADPM Mioveni, SC Niconex 2000 Service SRL, dar şi cele trei organizaţii colectoare - Ecotic, Environ şi Recolamp.  
NU SE PRIMESC CERERI PENTRU BILETELE DE TRATAMENT DIN 2010
Pînã la aceastã datã, Casa Naţionalã de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale nu a definitivat criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear pentru anul 2010. Casa Judeţeanã de Pensii Argeş le reaminteşte pensionarilor cã numãrul biletelor de tratament balnear şi sumele necesare pentru acordarea acestora se stabilesc anual, prin Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat, lege ce nu a fost aprobatã pînã la aceastã datã. Avînd în vedere cele de mai sus, Casa de Pensii informeazã beneficiarii sistemului public de pensii cã, în prezent, nu se pot depune cereri pentru bilete de tratament balnear pe anul 2010. Data la care Casa Judeţeanã de Pensii Argeş va începe sã înregistreze cereri pentru 2010 va fi comunicatã în timp util beneficiarilor, prin intermediul mass-media, precum şi prin site-ul instituţiei: www.cjparges.ro.
De asemenea, pot fi solicitate informaţii şi la nr. de telefon 0248/222.394, interior 116.  
ARGES EXPRES

LA "MAREA DEBARASARE" - PESTE O TONA DE DESEURI COLECTATE

Sâmbăta trecută a avut loc o nouă ediţie a campaniei de colectare a deşeurilor provenite din echipamente electrice şi electronice pe luna noiembrie, intitulată "Marea Debarasare". Aceasta s-a efectuat între orele 09.00-12.00, iar cetăţenii din Curtea de Argeş au avut ocazia să se debaraseze de aparatura electrică sau electronică pe care nu o mai foloseau printr-un telefon la unul dintre numerele puse la dispoziţia lor de către organizatori. Acestea au fost următoarele: 0248/722300 şi 0248/722584. În luna noiembrie s-a strâns o cantitate de aproximativ 1,5 tone deşeuri. Ca şi la colectările trecute, şi de data aceasta printre obiectele nefolositoare aşezate în faţa blocurilor sau a caselor s-au numărat televizoare, aparate de radio, unităţi de calculator ş.a.m.d.

Plătim impozite mari, iar salariile sunt prea mici!"
Situaţia financiară a românilor se înrăutăţeşte pe zi ce trece tot mai mult. Numărul persoanelor care nu şi-au mai plătit impozitele sau amenzile este în creştere, iar valoarea restanţelor a depăşit suma de 100 milioane euro în primele 8 luni ale anului. Din acest motiv, la mii de persoane le-au fost blocate conturile din cauza neplăţii impozitelor la stat sau la consiliile locale. Din aceleaşi motive, un număr de 30.000 români au primit mai puţini bani la salariu. Ce părere au argeşenii despre valoarea impozitelor pe care trebuie să le achite la stat şi dacă întâmpină sau nu probleme în efectuarea plăţilor, aflaţi din răspunsurile de mai jos.
Constanţa Bîlea (70 ani): Pe mine nu mă sperie criza economică prin care trece ţara noastră. Pot spune că atât eu, cât şi familia mea ne descurcăm foarte bine! Ne achităm toate dările către stat fără niciun fel de probleme. Amenzi la circulaţie nu am avut niciodată de plătit, deoarece nici eu şi nici soţul meu nu am avut maşină, iar pe copii nu i-am întrebat dacă au fost prinşi pe picior greşit în trafic.
Viorica I. (45 ani): "Eu nu am avut niciodată probleme cu achitarea dărilor către stat! Am preferat să fac economie chiar şi la mâncare doar pentru a-mi achita impozitele. În ceea ce priveşte amenzile, pot spune că nu am luat niciuna până în prezent şi nici nu mi-aş dori1 Pe vreme de criză, toţi trebuie să adoptăm un regim de austeritate, pentru a evita eventualele situaţii neplăcute survenite în urma neplăţilor efectuate către stat".
Mihai Vasile (50 ani): "Cu toate că sunt conducător auto de mai bine de 30 ani, nu am luat până acum nici măcar o singură amendă. Pot spune că mă mândresc cu acest lucru! Am prieteni care erau pe cale să le fie ridicate carnetele de conducere fie din cauza neatenţiei la volan, fie din cauza manevrelor bruşte efectuate în trafic. Impozitele pe care le plătim statului ar trebui să fie, după părerea mea, uşor mai scăzute, mai ales acum, când suntem în plină criză financiară. Plătim impozite mari, iar salariile sunt prea mici!"
Anonim: "Trebuie să recunosc sincer că am mai avut amenzi de circulaţie de achitat, dar nu foarte multe. De cele mai multe ori m-a prins radarul, dar acum nu mai am astfel de probleme. Altă dată am trecut pe roşu şi am fost imediat oprit de poliţie. Pentru mine au fost chestii minore şi doar din greşeli învaţă omul, mai ales din ale sale, şi nu din greşelile altuia. Să sperăm că pe viitor nu voi mai avea de plătit amenzi!"
Adrian (53 ani): "Cu toate că sunt şofer, nu am luat nicio amendă! Din acest punct de vedere, sunt mai norocos decât ceilalţi. Normal că impozitele pe care trebuie să le plătim către stat mi se par destul de ridicate, însă nu avem încotro şi trebuie să ne achităm şi de aceste obligaţii. Oricum, ţi se opresc banii respectivi din salariu, iar când îi numeri pe cei rămaşi, constaţi că suma rămasă este foarte mică".
Adriana Popescu (53 ani): "Cred că fiecare dintre noi întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte plăţile pe care trebuie să le efectueze către stat. Bineînţeles că mi se pare că sumele pe care suntem nevoiţi să le plătim sunt destul de mari comparativ cu posibilităţile noastre materiale, însă dacă aceasta este situaţia, nu avem ce să facem. Nu ne putem plânge la infinit! Amenzile la circulaţie, spre exemplu, cred că le iau mai mult tinerii şi mai puţin şoferii cu experienţă de ani buni de condus".
Aici sunt banii dumneavoastră!
Vă mai aduceţi aminte de panourile cu lozinca de mai sus pe care Traian Băsescu, pe atunci ministrul Transporturilor, le plantase pe marginea unor şosele ale patriei? În zona noastră fusese unul parcă pe la Măniceşti. Ideea era că banii cetăţenilor, jumuliţi de stat prin aşa-zisa taxă de drum inclusă în preţul benzinei, au fost cheltuiţi pentru asfaltarea drumului respectiv. Adică să ştie tot omul că s-a făcut ceva cu ei, nu s-au dus pe pustii! E drept că a trecut destulă vreme de atunci, panourile cu pricina au ajuns de mult fiare vechi, iar vorba a rămas în conştiinţa publică doar ca un populism ieftin, luată în derâdere pe la sindrofii electorale şi asociată cu numele preşedintelui. Care e neîntrecut în lansarea unor astfel de rostiri de duh ce vor dăinui şi după plecarea lui de la Cotroceni: iarna nu-i ca vara, să trăiţi bine!, moguli, oligarhi etc. Întrebarea ar fi dacă în afara acestora, după Traian Băsescu mai rămâne şi altceva, de exemplu un spital, o şcoală, vreo şosea, adică o realizare de care să se vorbească şi peste veacuri. Personal am mari îndoieli în privinţa asta...
Nici n-ar trebui poate să pierdem timpul cu astfel de prostii dacă Traian Băsescu s-ar mulţumi să apară numai la televizor, de unde vorbele lui de duh să ajungă la urechile românilor. N-ar deranja prea mult nici uriaşele bannere de pe blocuri cu ameninţarea adresată parlamentarilor. Dar când preşedintele alege să vorbească în direct unei mulţimi de 20.000 de cetăţeni din Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Buzău, aduşi la Piteşti cu peste 500 de autocare, parcă e altceva. Cred că n-avem cum nu ne întreba: cu ce bani toată chestia asta? Am văzut la televizor cum majoritatea oamenilor purtau geci portocalii şi că au primit şi pachete cu mâncare. Le-a cântat Maria Dragomiroiu şi nu mai ştiu cine, probabil că pe bani frumoşi! Şi încă odată întreb: de unde atâţia bani într-o ţară zguduită de criză? Şi pentru ce, ca să auzim aceleaşi fraze sforăitoare cu care ne-a bombardat în aceşti cinci ani de mandat?
Nu mai sunt bani pentru plata salariilor profesorilor, doctorilor şi celorlalţi bugetari care vor primi în decembrie, deci în ajun de sărbători, lefurile ciuntite. Nu mai sunt bani de pensii, guvernul se împrumută zilnic la bănci pentru a astupa găurile bugetare. Dar pentru plata a cinci sute de autocare, care să plămbe fanii preşedintelui, sunt! Pentru bannere sunt! Pentru muzicanţi sunt! Cum vine asta?
Să recunoaştem, pentru a nu fi părtinitori, că nici adversarii lui Băsescu nu se dau în lături de la risipirea unor sume asemănătoare de bani pentru mulţumirea susţinătorilor, în speranţa unui vot în favoare. De unde vin aceşti bani? Din cotizaţiile membrilor de partid, donaţii, sponsorizări? Doar din astea? Să fim serioşi! Cine-şi permite, pe vremurile acestea de criză, să verse - dezinteresat - mii de euro în conturile partidelor politice?
Noi credem că prin diferite inginerii financiare banii ăştia vin tot de la buget. Pentru că a venit momentul decontului, firme abonate de ani de zile la investiţiile bugetare cotizează acum la campania electorală a principalilor candidaţi. Nu e nicio amăgire: singuri ne-am cumpărat biletul la spectacolul de circ oferit de Băsescu, Geoană, Antonescu şi ceilalţi. Aşa că, stimaţi profesori, doctori, muncitori, patroni, etc. etc., aici sunt banii dumneavoastră, nu-i mai căutaţi în alte părţi!

ARGESUL

BOC ZICE CA PETROCHIMIA VA FI SALVATA

Măcar cu ceva bun şi sperăm că nu cu o promisiune electorală ar trebui să se aleagă şi argeşenii după vizita de duminică a preşedintelui în Argeş: premierul demisionar a anunţat că, în ianuarie, Petrochimia ar trebui preluată de Oltchim. Prefectul... apolitic Gheorghe Davidescu nu a ezitat să se afişeze, stând în discuţii cu liderii P.D.-L. Argeş la mitingul de duminică al preşedintelui Traian Băsescu. Prefectul a precizat că prezenţa sa a vizat buna organizare şi asigurarea siguranţei celor prezenţi la eveniment şi că nu a venit acolo... politic. Altfel, prefectul a spus cu mândrie câteva cifre. 45.000- 50.000 de participanţi, aproximativ 1000 de autocare au invadat Piteştiul! Mai greu a fost să explice de ce erau foarte mulţi oameni din alte judeţe. "Pentru că, de fapt, turneul electoral al preşedintelui nu cuprinde toate municipiile reşedinţă de judeţ. De aceea, oameni din judeţele limitrofe sunt aduşi în muncipiile alese ca să îi vadă şi ei pe preşedinte", a explicat Davidescu. Mai importante sunt însă alte detalii, şi anume că prefectul l-a primit pe Traian Băsescu la aeroport (sic!!), la Geamăna, purtând apoi o scurtă discuţie cu şeful statului. Vital pentru 400 de argeşeni de la Arpechim care tocmai au primit preavizele de disponibilizare ar fi însă ca ceea ce premierul Emiul Boc a anunţat să nu rămână la nivel de promisiune. Boc a dat asigurări că în ianuarie 2010 va fi realizată preluarea de către Oltchim a Petrochimiei de la Arpechim.

500.000 EURO „AGONISEALA" LUI CODRUT A FOST CONFISCATA

Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Piteşti a dispus confiscarea a aproximativ 500.000 de euro din averea comisarului-şef Codruţ Vlăsceanu, fostul şef al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Vehicule Argeş. Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Piteşti a dispus confiscarea a aproximativ 500.000 de euro din averea comisarului-şef Codruţ Vlăsceanu, fostul şef al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Vehicule Argeş. Hotărârea instanţei a venit în urma demersurilor făcute de Agenţia Naţională de Integritate, care s-a sesizat din oficiu, nu doar în cazul lui Vlăsceanu, ci şi în cazul mai multor angajaţi ai Serviciului pe care acesta l-a condus şi depre care reprezentanţii A.N.I. spun că au acumulat averi ce depăşesc veniturile realizate. În urmă cu câteva zile, după 10 termene de judecată, magistraţii Curţii de Apel au dispus confiscarea sumelor de 458.805 euro, 1.580 USD şi 29.345 lei din averea lui Codruţ Vlăsceanu.
„Nu pot justifica veniturile realizate"
Vă reamintim că, la începutul acestui an, A.N.I a sesizat Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Piteşti cu privire la confiscarea unei părţi din averea fostului şef de la permise. În luna iunie, Agenţia Naţională de Integritate a demarat procedura de investigare a averii lui Codruţ Vlăsceanu, dar şi a familiei acestuia. „Membrii familiei domnului Codruţ Gheorghe Vlăsceanu au dobândit averi ce nu pot fi justificate prin veniturile realizate de către aceştia, având în vedere vârsta sau ocupaţia. În perioada 2000-2008, valoarea averii dobândite de către Codruţ Gheorghe Vlăsceanu, împreună cu familia, este în cuantum de 3.097.596 lei, iar veniturile realizate de aceştia au fost în cuantum de 734.407 lei, rezultând o diferenţă vădită în sumă de 2.171.109 lei" - se arată în comunicatul trimis ieri de A.N.I. Sentinţa magistraţilor de la Curtea de Apel Piteşti este definitivă, putând fi atacată pe calea extraordinară a recursului, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.