Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 1 septembrie 2010

MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE 2010

BITPRESS
Topul celor mai doriti 20 de angajatori din Romania
Brandurile puternice de pe piata sunt cele mai tentante, la ora actuala, ca si oferte de munca. Acestea au capacitatea de a oferi  nu numai un pachet salarial foarte bun, ci si posibilitatea de a evolua in interiorul firmei. De asemenea, marile brenduri isi permit sa ofere angajatilor posibilitatea de a pleca peste granite, de a dobandi experienta international dar si de a-si completa studiile academice.
Trei banci sunt prezente in clasamentul celor mai doriti 20 de angajatori. Este vorba BCR - cea mai mare banca din Romania,   BRD - a doua mare banca de pe plan local si ING Bank. In privinta companiilor de telefonie mobila, Orange detine suprematia, urmat de Vodafone.
Top 20 cei mai doriti angajatori din Romania
1. Coca-Cola HBC
2. P&G
3. KRAFT FOODS
4. Oracle
5. L'Oreal Romania
6. HP
7. BCR
8. BRD Groupe Société Générale
9. PriceWaterhouseCoopers
10. Orange
11. Deloitte
12. ING Bank
13. KPMG
14. Roland Berger
15. Vodafone
16. Accenture
17. Leo Burnett
18. McKinsey
19. Danone
20. PepsiCo.

Argesul, ocolit de investitii straine. Doar Dacia Renault mai tine steagul sus
Judetul Arges nu se mai afla in topul preferintelor investitorilor straini. Cu cateva exceptii, acestia s-au orientat catre alte zone ale tarii. Conform datelor furnizate de Oficiul Registrului Comertului, in primele 6 luni ale anului 2010 companiile straine care activeaza pe piata romaneasca si-au majorat capitalul cu o valoare totala de 3,24 miliarde de euro, in crestere fata de aceeasi perioada din anul 2008, cand majorarile de capital au totalizat 3,09 miliarde de euro.
Bucurestiul se afla in topul zonelor cu cele mai mari majorari de capital in perioada ianuarie - iunie 2010, in valoare de 2,12 miliarde de euro. Pe locul doi se claseaza judetul Ilfov cu o valoare totala a majorarilor de capital de 271 milioane de euro. Locul trei este ocupat de companiile din judetul Alba.
 
Argesul se afla la coada clasamentului, doar compania Dacia - Renault tinand „steagul sus" din punct de vedere al investitiilor.
Judetul Arges nu se mai afla in topul preferintelor investitorilor straini. Cu cateva exceptii, acestia s-au orientat catre alte zone ale tarii. Conform datelor furnizate de Oficiul Registrului Comertului, in primele 6 luni ale anului 2010 companiile straine care activeaza pe piata romaneasca si-au majorat capitalul cu o valoare totala de 3,24 miliarde de euro, in crestere fata de aceeasi perioada din anul 2008, cand majorarile de capital au totalizat 3,09 miliarde de euro.
Bucurestiul se afla in topul zonelor cu cele mai mari majorari de capital in perioada ianuarie - iunie 2010, in valoare de 2,12 miliarde de euro. Pe locul doi se claseaza judetul Ilfov cu o valoare totala a majorarilor de capital de 271 milioane de euro. Locul trei este ocupat de companiile din judetul Alba.
Argesul se afla la coada clasamentului, doar compania Dacia - Renault tinand „steagul sus" din punct de vedere al investitiilor.
CURIERUL ZILEI
PSD Argeş cere remanierea Cabinetului Boc
Discuţiile privind remanierea Guvernului, ale căror rezultate oficiale vor fi anunţate astăzi, a atras comentarii şi din partea organizaţiei judeţene a PSD Argeş. „Remaniaţi-i pe toţi! Şi pe premierul de carton Emil Boc, cel care nu ştie altceva decît să execute orbeşte ordinele primite de la Cotroceni, şi pe Elena Udrea, care ne-a făcut de rîs cu poveştile despre frunza ca brand de ţară, şi pe Adriean Videanu, care ne-a luat drept proşti cînd s-a lansat în afirmaţii cum că el poate trăi cu 1.500 de lei pe lună, cu soţia şomeră şi un copil în facultate, şi pe invizibilul ministru al Agriculturii, Mihai Dumitru, şi pe Cseke Attila, ministrul în mandatul căruia au murit arşi de vii cinci bebeluşi într-o maternitate de stat, şi pe Radu Berceanu, cel care n-a mişcat mai nimic în domeniul construirii de autostrăzi şi drumuri, şi pe toţi ceilalţi miniştri care au dus ţara în prăpastie", se arată într-un comunicat remis de Biroul de presă al PSD Argeş. Purtătorul de cuvînt al acestei filiale, Simona Bucura Oprescu, subliniază însă că cel cu care trebuie să înceapă remanierea este preşedintele Traian Băsescu: „El, preşedintele cu ură pe pensionari şi pe bugetari, este capul tuturor răutăţilor. Cu el ar trebui să înceapă adevărata remaniere!".              
Nici un infectat cu West Nile, în Argeş
# Medicii speră ca, odată cu vremea rece, ţînţarii care aduc această boală să dispară
Confirmarea a şapte cazuri de îmbolnăvire cu meningita West Nile în ţara noastră a pus pe jar autorităţile din domeniul sanitar. Vestea bună pentru argeşeni este că în judeţul nostru nu s-a înregistrat nici un caz suspect pînă ieri la prînz, iar autorităţile speră că, odată cu răcirea vremii şi apariţia ploii, ţînţarii din specia care provoacă meningita West Nile vor dispărea.
 
În Europa, s-au făcut dezinsecţii cu substanţe mai puţine
Judeţele în care s-au înregistrat aceste cazuri sînt: Alba, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Mureş, Sibiu, Teleorman, plus  Capitala. Acestea au apărut în contextul epidemiologic existent în luna august într-o serie de ţări apropiate de România. Cazuri au fost semnalate în Grecia, Rusia (zona Mării Negre), precum şi alte ţări din Europa. În acest context, Ministerul Sănătăţii a solicitat din partea sistemului naţional de supraveghere epidemiologică intensificarea unor activităţi de depistare, diagnostic şi diminuare a riscului pentru apariţia unor cazuri în România. Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Argeş, dr Anca Alexandrescu, ne-a spus că în judeţul nostru nu s-a înregistrat nici un caz suspect de meningită West Nile şi îi sfătuieşte pe argeşenii care prezintă simptome de boală (cum ar fi dureri de cap, febră şi vărsături) să se prezinte de urgenţă la secţiile de boli infecţioase din spitale. „Important este să se distrugă aceşti ţînţari, iar aici ne ajută vremea, care s-a răcit şi care îi va face să dispară. Ca anul acesta n-am văzut niciodată atîţia ţînţari prin capitalele europene pe care le-am vizitat! Înmulţirea lor s-a datorat faptului că oamenii de ştiinţă au suspectat că substanţele chimice folosite la dezinsecţie ar fi cancerigene, de aceea le-au folosit în cantităţi mai mici", ne-a mai precizat Anca Alexandrescu.
Se pun la punct măsurile
La nivel naţional, au fost investigate peste 80 de cazuri de îmbolnăviri compatibile cu infecţia West Nile şi, în acest context, în ultima săptămînă, s-au identificat şapte cazuri de infecţie confirmate. Sînt în curs de confirmare două cazuri probabile, respectiv un caz în curs de evaluare clinică. Toate cazurile înregistrate au fost numai la adulţi peste 30 de ani, din care două s-au soldat cu deces, din cauza terenului biologic prin vîrstă (de 75 şi 79 de ani), respectiv boli cronice de fond preexistente. Ministerul Sănătăţii a solicitat convocarea de urgenţă a comisiei de epidemiologie, pentru elaborarea unor măsuri suplimentare privind organizarea supravegherii la nivelul tuturor eşaloanelor de asistenţă medicală a situaţiilor de risc şi a altor cazuri de boală compatibile cu infecţia West Nile. La nivelul Ministerului Sănătăţii şi prin intermediul Direcţiei de Sănătate Publică Argeş, se pun la punct măsuri de raportare imediată a oricăror cazuri suspecte apărute în spitale, se coordonează colaborarea dintre specialişti, în vederea diagnosticării rapide, a internării şi a îngrijirii corecte a tuturor cazurilor, precum şi alte asemenea măsuri.
Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Argeş, dr Anca Alexandrescu, ne-a spus că în judeţul nostru nu s-a înregistrat nici un caz suspect de meningită West Nile şi îi sfătuieşte pe argeşenii care prezintă simptome de boală (cum ar fi dureri de cap, febră şi vărsături) să se prezinte de urgenţă la secţiile de boli infecţioase din spitale.

Sportul extrem are adepti si printre argeseni
Instructorul de bungee-jumping de la Vidraru nu-i poate face pe toţi fericiţi
Cine nu sare pleacă trist acasă
De trei ani, la Barajul Vidraru se găsesc aproape în permanenţă clienţi pentru o afacere cît se poate de originală - saltul cu coarda elastică într-un hău de 166 metri. Unii vin acolo să-şi spargă ghinioanele, alţii vor să facă din tot felul de alte motive un lucru care îi sperie pînă şi pe cei ce privesc. De altfel, dintre cei care vin hotărîţi s-o facă, 5 - 10% renunţă, cînd văd la faţa locului despre ce e vorba. 
A asistat 12.000 de salturi
În general, clienţii au între 20-25 ani şi 30 ani şi doar 15% dintre ei sînt femei. Cea mai tînără avea 11 ani (ca toţi minorii, a sărit cu acordul părinţilor), iar cel mai vîrstnic era un fost paraşutist din Ploieşti, de 64 de ani. „Este un sport extrem. Sînt sigur că şi la dvs. în redacţie, atunci cînd aud, ridică mîna zece inşi. Dar numai doi din ei vin la platformă şi, în final, doar unul din ei sare", spune omul care a adus acest sport în România şi pentru care salturile cu coarda sînt un lucru obişnuit. În cei 11 ani de activitate, a asistat la circa 10.000 - 12.000 de salturi, o parte însemnată fiind în cei doi ani cînd a funcţionat la mare, în cadrul unei emisiuni a Mihaelei Rădulescu. La cele două instalaţii ale sale, de la Vidraru şi de la Cheile Rîşnoavei, se poate sări în tot timpul anului, chiar şi iarna, atunci cînd temperatura e peste zero grade. Totuşi, niciodată nu se face coadă, ci se strîng doar cam 3 - 5 temerari într-un week-end la Vidraru, şi încă mai puţini, 2 - 3 pe week-end la Cheile Rîşnoavei. Deşi pentru al doilea salt reducerea este de 50 lei faţă de saltul anterior (la al doilea, 350 lei, la al treilea 300 lei...), foarte puţini solicită să repete isprava. „De 10 ani, numărul de salturi e constant. Sporturile extreme nu fac mulţi fani în România, sînt sporturi exclusiviste, despre care nu te poţi aştepta să prindă mai mult de atît. Nu vreau să supăr pe cineva, dar e ca şi cum ai aştepta să aduci o şatră la operă", compară alpinistul.
Nu e foarte rentabil
De peste o săptămînă, instalaţia de la Vidraru e închisă, iar proprietarului i s-a explicat că jos urmează să se facă lucrări, dar şi că îi mai lipsesc unele aprobări. „Mi se pun nişte bariere stupide, pentru că toţi vor ca toate riscurile să mi le asum eu. De la Hidroelectrica vor să aduc un act care să demonstreze că din cauza cadrului şi a aglomeraţiei care se face cînd cineva sare nu se poate dărîma barajul, chiar dacă pînă acum, de trei ani, nu s-a dărîmat. Să fac adică un studiu prin care să arăt că un lanţ poate să ţină o muscă", se arată dezamăgit  originalul întreprinzător. Coarda din latex, de producţie franţuzească, are o lungime de 32,5 metri (la care se adaugă lungimea chingilor, de 10 metri), şi ea se întinde pînă la 300%, în funcţie şi de greutatea persoanei. În coardă se atîrnă 2 - 3 minute, după care eşti coborît încet. Pentru că se sare aproape de curbura barajului, proiectul prevede oprirea activităţii la o viteză a vîntului de 35 km/h. Seturile de cabluri costă aproape 9.000 de euro şi activitatea presupune o mulţime de alte cheltuieli, astfel că instalaţia nu e considerată rentabilă de către proprietar: „Trebuie să vii acolo, consumi benzină, plăteşti taxe, dar nu poţi să trăieşti doar din ce cîştigi duminica. Eu mai fac şi alte lucruri".
Nervii şi picioarele trebuie să fie tari
Mihai Mîndreanu, acum de 52 de ani, a sărit prima oară în '98 - '99, cînd a adus bungee-jumping în România, pe o instalaţie şi un proiect concepute de el. „Fiind alpinist utilitar, toată viaţa am stat suspendat în corzi. Acum am îmbătrînit şi fac ceva care e mai uşor, fiindcă aici doar asişti". Nici acest lucru nu e, însă, foarte simplu. Pe unii clienţi îi repede, încercînd să le insufle curaj. „Nu trebuie să conving eu pe cineva, dacă nu e foarte hotărît. Nu e ceva grav, dacă ezită, unii s-au apucat chiar cu mîinile de platformă. Unul, la Cheile Rîşnoavei, a leşinat acolo sus şi a trebuit să-l cărăm noi de acolo, că avea rău de înălţime. Sînt foarte mulţi care au sărit şi după aceea au plecat cu un tonus foarte bun. N-am auzit pe oameni să spună după aceea «Ce naşpa e!». Totuşi, cei care nu reuşesc să sară pleacă acasă foarte descumpăniţi, ca şi cum ar fi picat un examen important", a observat organizatorul distracţiei.  Poziţia corectă pe care o învaţă cei ce sar este cu capul în jos şi cu mîinile întinse în lateral. „Dacă te arunci cu mîinile în faţă, te balansezi. Trebuie să planezi pînă jos în acelaşi plan cu coarda. Nici în picioare nu se sare, fiindcă poţi să ţi le rupi. Nicăieri în Europa nu se foloseşte legătura la brîu, care poate afecta coloana, ci doar cea la picioare - unde, dacă se întîmplă o entorsă, nu e atît de grav, iar hamul de la brîu este doar pentru siguranţă suplimentară. Salturile sînt interzise pentru cei cu afecţiuni de inimă, de coloană sau de ochi. „Normal că dacă ai discopatie, piciorul rupt, tijă în picior sau eşti după convalescenţă, n-are rost să vii la bungee. Nici dacă ştii că îţi stă inima sau poţi să faci atac de panică - e ca şi cu condusul", sîntem avertizaţi.
Indiferent de vreme, clienţii trebuie să poarte pantaloni lungi şi ciorapi, altfel jambierele pu-se direct pe piele îi pot juli.
Accidentele, pe proprie răspundere
Coarda rezistă la greutăţi mult mai mari decît a unui om, astfel că, teoretic, riscul unui accident mortal la bungee-jumping este de 2 la 1 milion şi se leagă doar de insuficienta prindere a corzii de cadru. „Adevăratul pericol vine numai din mişcarea de după a corzii. Odată întinsă, coarda înmagazinează o energie pe care la recul o eliberează. Atunci, meandrele corzii sînt de necontrolat şi te pot lovi sau te pot prinde", explică proprietarul. De aceea, la recul, săritorii sînt sfătuiţi să-şi acopere capul cu mîinile. Unui ghinionist, totuşi, i s-a întîmplat, la instalaţia din Braşov, să i se înfăşoare coarda în jurul gîtului. „Noroc că nu face nod, ci doar l-a strîns puţin, apoi i-a dat drumul", spune instructorul, care în 11 ani a avut doar patru accidente serioase: doi clienţi s-au ales cu fracturi la picioare şi alţi doi s-au rănit, fiindcă au apucat, din reflex, coarda cu mîna - iar cine face această greşeală se poate alege cu muşchiul rupt. Ultimul dintre accidente a avut loc chiar în urmă cu două luni, cu o fată din Curtea de Argeş, care şi-a rupt piciorul. „În general, deşi fetele sar mai rar, cele care o fac sar mai corect. Ea a fost singura care s-a accidentat, restul erau băieţi", constată Mîndreanu, căruia nu îi face plăcere să povestească despre ce s-a întîmplat: „Saltul trebuie făcut cu un anumit tonus, nu poţi să cazi... ca o balegă din fundul vacii... Fata aceea a sărit aşa, în picioare, ba şi cu un picior strîns. Atunci normal că toată sarcina, adică de două - trei ori greutatea corpului, cade pe un picior şi cum era şi fragilă... Dar un necaz nu are o singură cauză şi atunci s-au adunat tonusul slab, faptul că a sărit în picioare, că a ţinut un picior sub ea, dar şi că nu a sărit că a vrut, ci fiindcă pusese un pariu. Or, aici trebuie să vii motivat şi să iei foarte în serios saltul, nu să vii la mişto, că bungee-jumping nu se face oricînd. Pentru aşa ceva trebuie să ai un foarte bun autocontrol, stăpînire de sine şi în plus motivaţie şi seriozitate". Organizatorul nu se teme totuşi de ameninţările cu tribunalul din partea victimelor accidentate, care au declarat fiecare în scris, de la început, că acceptă toate riscurile. „Eu răspund de ceea ce înseamnă siguranţa saltului. Adică, dacă se rupe coarda, dacă nu prind bine cîrligul sau dacă, vorba ceea, se dărîmă barajul. Dar dacă eu îi arăt cui-va ce să facă, iar el sare ca boul, ce să-i fac?! Pentru  aşa ceva nu există o legislaţie anume. Cel care sare îşi asumă răspunderea, ca la circ", conchide Mihai Mîndreanu.
TOP
Astãzi, Jandarmeria Ruralã împlineşte 117 ani de la înfiinţare
Jandarmii argeşeni vor desfãşura astãzi diferite activitãţi cu ocazia împlinirii a 117 ani de la de înfiinţarea Jandarmeriei Rurale în România. La manifestãri sunt invitaţi şi veterani. Legea asupra „Gendarmeriei Rurale" a fost fost elaboratã de Partidul Conservator şi promulgatã prin Decretul Regal care a fost semnat de Carol I. Acum 117 ani „Gendarmeria Ruralã" a fost înfiinţatã pentru a veghea, în comunele rurale, la si-guranţa publicã şi la menţinerea ordinii şi executarea legilor. Aceasta mai trebuia sã pãzescã cãile de comunicaţii. Acum 117 ani Compania de Jandarmi Argeş avea 11 staţiuni (10 plase şi reşedinţa de judeţ) în care erau 51 de jandarmi, doi ofiţeri repartizaţi la secţiile şi posturile de jan-darmi din toatã zona. La 1 noiembrie 1944 prin ordinul Inspectoratului General al Jandarmeriei Bucureşti s-a înfiinţat Inspectoratul de Jandarmi Piteşti care urma sã aibã în subordine 5 legiuni de Jandarmi: Argeş, Muscel, Olt, Teleorman şi Dâmboviţa.
Expoziţie cu cele mai valoroase piese de muzeu
La Muzeul Judeţean Argeş a fost inauguratã ieri expoziţia „Tezaur muzeistic argeşean", unde au fost expuse importante obiecte din argint, din aur, monede, precum şi lucrãri de picturã. Exponatele reprezintã obiecte din preistorie şi protoistorie: un topor de aramã, un pumnal de asemenea de aramã, o brãţarã din scoicã Spondylus, o figurinã antropomorfã, arme tracice, tezaurul dacic din argint, ceramicã greacã. Au fost expuse de asemenea, din Evul Mediu, sãbii din oţel, o serie de inele din aur, o brãţarã din argint, Hrisovul lui Matei Basarab, al lui Mihnea Radu al III-lea, din Epoca modernã: fracul, ceasul şi tabachera lui Armand Cãlinescu, ceasul lui Ion Antonescu, un ac de cravatã al lui Armand Cãlinescu, jobenul lui Alexandru Vaida Voievod. De asemenea, printre exponate se poate vedea şi Tezaurul monetar de la Sâmbureşti, Tezaurul monetar de la Glavacioc. Expoziţia va fi deschisã pânã la sfârşitul acestei luni, 30 septembrie, fiind o expo-ziţie temporarã. 
În aceastã sãptãmânã se va alege cea mai frumoasã argeşeancã!
Sãptãmâna aceasta va fi încãrcatã cu o notã culturalã puternicã, dat fiind faptul cã au avut şi au parte o serie de evenimente în care sunt implicaţi oamenii de culturã din judeţul nostru. În cadrul manifestãrilor incluse în Sãrbãtorile Argeşului şi Muscelului, se vor desfãşura urmãtoarele evenimente culturale:
Pânã la ora 24.00, toţi argeşenii au accesul gratuit în instituţiile de culturã din judeţ
l astãzi, argeşenii sunt invitaţi la „Ziua porţilor deschise în instituţiile de culturã", Biblioteca Judeţeanã „Dinicu Golescu", Muzeul Judeţean, Teatrul Al. Davila, Centrul de Culturã „Brãtianu" şi Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti aşteptând ca publicul sã le treacã pragurile, sã viziteze expoziţiile în derulare, accesul fiind gratuit pânã la ora 24.00. La Biblioteca Judeţeanã „Dinicu Golescu", de la ora 13.00, se va desfãşura „Expoziţia de cãrţi, fotografii şi documente din colecţiile Bibliotecii Judeţene «Dinicu Golescu»",  cu prilejul aniversãrii a 130 de ani de lecturã publicã în Argeş.
130 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Judeţene
l mâine, de asemenea, la ora 9.00, Biblioteca Judeţeanã „Dinicu Golescu" va gãzdui o conferinţã naţionalã având ca temã „Informare şi comunicare - vectori activi în spaţiul european", în cadrul cãreia se vor acorda diplome colaboratorilor şi partenerilor Bibliotecii, la aniversarea celor 130 de ani de activitate publicã.
Demonstraţii ale meşterilor populari din toatã ţara
l mâine, de la ora 9.00, în Piaţa Vasile Milea, se va desfãşura „Târgul meşterilor populari", ediţia a XVII-a. În perioada 2-5 septembrie, vor prezenta expoziţii cu vânzare şi demonstraţii de tehnicã a meşteşugului ceramişti şi ţesãtori din Argeş, Cluj, Vâlcea, Harghita, Dolj, Prahova, pictori de icoane din Dâmboviţa, Argeş, meşteri în arta lemnului din Vâlcea şi Argeş, precum şi creatoare de textile, port popular, pãpuşi şi podoabe tradiţionale din Vâlcea, Dolj şi Argeş.
Vor fi inaugurate o primãrie şi o gospodãrie a unui viticultor
l la Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, la ora 17.00, la Secţia în aer liber, va avea loc inaugurarea Primãriei sãteşti Hârseşti Argeş, a Gospodãriei de pomi-viti-cultor din Vãlenii de Munte Prahova şi a Pivniţei din Valea Cãlugãreascã Prahova.
Expoziţie de afişe la „Davila"
l vineri, de la ora 11.00, Teatrul „Alexandru Davila" va organiza o Expoziţie de afişe, ce va cuprinde afişele Teatrului „Alexandru Davila" din ultimii 20 de ani. Totodatã, va avea loc un spectacol oferit de Fanfara Teatrului „Alexandru Davila", de Ansamblul folcloric „Dorul" şi orchestra „Doina Argeşului" ale Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş.
Se vor acorda diplomele pentru Cetãţenii de onoare ai judeţului
l sâmbãtã, de la ora 11.00, Muzeul Goleşti este gazda celei de-a IV-a ediţii a „Zilei Fiilor şi a Cetãţenilor de Onoare ai Argeşului şi Muscelului". Anul acesta, vor fi acordate titluri de „Fiu/Fiicã al/a Argeşului şi Muscelului" şi de „Cetãţean de Onoare al judeţului Argeş" personalitãţilor din domeniile Religie, Armatã şi Justiţie.
Se va alege cea mai frumoasã argeşeancã
l duminicã, la ora 10.00, în Parcul ªtrand din Piteşti, „Sãrbãtorile Argeşului şi Muscelului" se vor încheia cu un concurs special, intitulat „Cea mai frumoasã argeşeancã şi cel mai frumos argeşean, purtãtori ai costumelor populare de sãrbãtoare", acordarea premiilor Consiliului Judeţean Argeş creatorilor, formaţiilor şi interpreţilor care s-au evidenţiat în promovarea culturii populare tradiţionale în anul 2009, premierea câştigãtorilor la concursurile: „Cea mai frumoasã argeşeancã şi cel mai frumos argeşean, purtãtori ai costumelor populare de sãrbãtoare", „Mugurii folclorului argeşean" şi „Gheorghe Popescu-Judeţ". De la ora 12.00, formaţii şi interpreţi evidenţiaţi la concursurile judeţene „Mugurii folclorului argeşean"; „Cântecele Argeşului",  „Gheorghe Popescu-Judeţ" vor susţine un spectacol muzical coregrafic de folclor, iar de la ora 16.00 spectacolul va continua cu ansamblul folcloric "Dorul" şi orchestra "Doina Argeşului".

ARGESUL
Alertă la Direcţia de Sănătate din cauza ţânţarului ucigaş
Având în vedere că în România (şi anume în Alba, Constanţa, Teleorman, Dolj, Galaţi, Sibiu, Cluj, Mureş, Bucureşti) au fost înregistrate, săptămâna trecută, şapte cazuri de meningoencefalită provocată de virusul West Nile, dintre care două s-au soldat cu decesul victimelor, specialiştii D.S.P. Argeş (Direcţia de Sănătate Publică) recomandă populaţiei să ia măsuri de protecţie, cum ar fi evitarea expunerii la ţânţari purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni, utilizarea substanţelor chimice care îndepărtează insectele şi evitarea pătrunderii ţânţarilor în casă, desecarea bălţilor din jurul gospodăriilor şi îndepărtarea recipientelor cu apă stătută.

Potrivit dr. Anca Alexandrescu, directorul coordonator al D.S.P. Argeş, infecţia West Nile apare la populaţia adultă şi poate avea efecte grave în cazul persoanelor predispuse la îmbolnăviri, având alte boli asociate (copiii trec, de regulă, neobservat peste infectarea cu virusul West Nile).
În cazul în care o persoană prezintă semne de boală - febră, dureri de cap, astenie, vărsături, tulburări de memorie, dureri articulare sau musculare sau alte simptome care survin în 3-7 zile de la o posibilă înţepare de ţânţar - trebuie să se prezinte de urgenţă la medicul de familie sau (cei neasiguraţi) la cel mai apropiat cabinet medical, recomandă dr. Anca Alexandrescu.
Infecţia cu virusul West Nile se prezintă sub trei forme şi anume: fără niciun simptom, sub forma unei viroze cu stare febrilă sau cu afectare neurologică.

Virusul West Nile este o cauză frecventă de boală febrilă fără afectarea sistemului nervos central, dar, ocazional, determină meningita aseptică şi encefalita severă, aceste infecţii grave fiind deosebit de frecvente în rândul copiilor şi bătrânilor. În anul 1996, virusul West Nile sau un virus înrudit a determinat peste 300 de cazuri de boli ale sistemului nervos central, cu o mortalitate de 10%, în câmpiile Dunării, inclusiv în Bucureşti.
Sindromul de febră, mialgii, determinat de virusul West Nile se deosebeşte de alte astfel de sindroame prin apariţia frecventă a unei erupţii maculopapulare, concentrată pe trunchi, şi a unei adenopatii. Cefaleea, durerile oculare, durerile faringiene, greaţa, vărsăturile şi artralgiile (dar nu artritele) sunt simptome de acompaniament frecvente.
Meningita West Nile este o boală infecţioasă care se transmite la om prin intermediul ţânţarilor, dar care nu se transmite direct de la om la om.
Se lucrează la sensul giratoriu de la Biserica „Sf. Ilie"
Administraţia Domeniului Public a început deja lucrările pentru amenajarea unui nou sens giratoriu la Piteşti, şi anume cel de la Biserica „Sfântul Ilie". Intersecţia în care va apărea noul sens giratoriu este una dintre cele mai importante din oraş, având în vedere că aici se întretaie străzile Republicii, Craiovei şi prelungirea I.C. Brătianu (Maior Şonţu). Autorităţile au decis însă să nu amenajeze un sens giratoriu provizoriu, ci să permită în continuare funcţionarea semafoarelor, tocmai pentru că actuala sistematizare permite derularea fluentă a traficului şi efectuarea în acelaşi timp a lucrărilor pentru noul sens giratoriu. La anul va fi „atacată" şi intersecţia de lângă fosta „Materna", şi aici urmând să fie amenajat un sens giratoriu.
Probe de punere în funcţiune la cinci noi centrale de cartier
Conducerea Serviciului Public de Termoficare al municipiului Piteşti a anunţat că la începutul acestei luni vor începe probele de punere în funcţiune a cinci noi centrale de cartier. Este vorba de centralele 601, 602, 603, 604 şi 610 din Trivale. În acest fel, cartierul Trivale nu va mai depinde de sistemul de producere şi distribuţie a energiei termice prin CET Găvana, costurile urmând să scadă, iar randamentul să crească. În paralel, termoficarea lansează o licitaţie pentru realizarea unei centrale similare în zona blocului B1 din Prundu.
Şi pentru cartierul Prundu se urmăreşte obţinerea unui anumit grad de independenţă faţă de CET Găvana, având în vedere distanţa foarte mare de la care se pompează agentul termic şi costurile aferente.
400 de lei pentru „înrolarea" unui elev în clasa I
Viaţă tot mai grea!
Luna septembrie în care am păşit astăzi este sinonimă cu începerea şcolii. Familiile cu doi-trei elevi se gândesc cu groază la cheltuiala care îi aşteaptă. În vremuri de criză, mulţi părinţi se limitează să le cumpere odraslelor doar strictul necesar la început de an şcolar. Pe lista cumpărăturilor vor avea trecere rechizitele cele mai ieftine şi în număr cât mai mic posibil, iar în spiritul economiei, revizia în şifoniere va fi obligatorie, cămăşile, pantalonii şi sacourile fiind înnoite numai şi numai la nevoie. Şi, totuşi, pentru o categorie a elevilor nu există... clemenţă: bobocii din clasa I, care nu au ce să... moştenească din anii precedenţi, trebuie să se înnoiască din cap până în picioare, inclusiv cu ghiozdanul din... spinare. Pentru ei, familiile vor face cel mai mare efort financiar, iar în cele ce urmează vă facem o demonstraţie de calcul, fără a pune la socoteală lista întocmită separat de doamna învăţătoare, cu caiete speciale şi toate cele, care costă mamă-mamă...
120 lei pe uniformă
Uniforma clasică de culoare neagră sau bleumarin, fabricată de o firmă de profil din Piteşti, la care de cinci ani bătuţi pe muchie sunt „abonate" mai multe şcoli din cartierele municipiului, costă în jur de 120 lei pentru băiat: pantalonul (25 lei), sacoul (44 lei - 45 lei), vesta (22 lei), cămaşa albă sau bleu (25 lei) şi cravata (4-6 lei). Iar cum unele şcoli au pretenţia ca elevii să poarte anumite ecusoane brodate, la această sumă se mai adaugă alţi 5 lei, cât costă un astfel de produs. Părinţii de fete scapă ceva mai ieftin, fiindcă o uniformă, constând într-un sarafan, o cămaşă şi, eventual, o cravată plus un ecuson, costă în jur de 70 lei. Aceeaşi firmă are la vânzare şi piese personalizate care sparg oarecum tiparele moştenite din comunism - de pildă, veste în carouri vesele sau de culoare grena, la un preţ apropiat de modelele clasice.
Peste 100 lei treningul şi adidaşii
O altă ţinută obligatorie în garderoba de şcoală este costumaţia pentru orele de educaţie fizică. La un alt magazin din Piteşti (cartierul Banatului), un trening din bumbac, numai bun pentru un boboc de clasa I, costă 55-60 lei şi cuprinde trei piese: pantalon, bluză şi hanorac. Iar o pereche de adidaşi din piele costă în jur de 45 lei. Cam la acelaşi preţ şi calitate poate fi achiziţionată şi o pereche de pantofi cu sau fără şireturi. Trăgând linie şi adunând, rezultă că investiţia pentru un ştrengar de clasa I, numai la capitolul îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru şcoală, depăşeşte lejer suma de 230 lei, fără a mai pune la socoteală batistuţa din buzunar şi... dedesubturile.
Preţuri cu... fiţe
Vestea proastă este că aventura în magazine nu s-a terminat pentru părinţi, fiindcă flăcăul care păşeşte în primul an de şcoală are nevoie şi de un ghiozdan echipat. Şi pentru această operaţiune, portofelul trebuie să fie burduşit, fiindcă e musai să se cumpere caiete tip unu şi de matematică, penar, stilou, plus rezerve, pic, un pix cu gel, creion, gumă de şters, alfabetar, numărătoare şi riglă. La acestea se adaugă rechizitele pentru disciplinele auxiliare, adică blocul de desen, plastilina, acuarelele, creioanele colorate, cariocile, hârtia glasată şi cea creponată. Preţurile produselor variază în funcţie de pretenţiile copiilor, de veniturile părinţilor şi de locul de unde se fac cumpărăturile.
În stare de... urgenţă majoritatea hipermarketurilor din Piteşti au pregătit pachete de rechizite cu preţuri convenabile. De exemplu, oferta pentru clasele III-IV este de 10-11 lei şi include trei caiete de română, trei caiete de matematică, caietele de biologie, geografie şi muzică, blocul de desen şi un pix mecanic. Un pachet similar pentru clasele de gimnaziu cuprinde ceva mai multe produse şi costă aproape dublu. Pentru a atrage cât mai mulţi cumpărători nehotărâţi, alte mari magazine vând trei caiete de tip A5 la preţ de două (cel mai ieftin costă 0,25 lei, iar cel mai scump, cu coperţi inspirate din desene animate sau din filme, ajunge la 6 lei). Plastilina cu batoane în zece culori costă aproape 4 lei, cariocile în 24 de nuanţe fac 16 lei, iar pachetul de şase coli de hârtie creponată, cam 5 lei. Un ghiozdan poate costa la hipermarket mai puţin de 10 lei, dar şi peste 200 lei, dacă este de firmă şi tip troler. În materie de mofturi, în marile magazine se mai găsesc caiete... parfumate, cu miros de ciocolată, vanilie sau diverse arome florale. Un set cu cinci caiete, având-o pe coperţi pe preferata copiilor, Hannah Montana, costă peste 18 lei, iar seturile cu creioane colorate cu păpuşa Barbie ajung până la 12 lei.
150 lei, un ghiozdan echipat
Exemplificând cu un magazin de cartier (din Banatului), un ghiozdan mai de Doamne ajută costă 50-60 lei; un caiet cu 48 de file - 1,50 lei; un caiet cu spirală de 100 de file - 4 lei, unul de 72 de file - între 2,1 lei şi 2,8 lei; un penar - între 10 lei şi 25 lei; un set cu două stilouri şi un pic - 8 lei; rezerve pentru stilou - între un leu şi 3 lei; un pix cu gel - între 1,5 lei şi 3 lei; un creion - între 0,8 lei şi 2 lei; o gumă de şters - între 0,5 lei şi 2 lei; un bloc de desen - între 2,5 lei şi 9 lei; plastilina - între 3,5 lei şi 8 lei; acuarelele - între 8,35 lei şi 20 lei (tempera); o pensulă - între un leu şi 2 lei; cariocile - între 2,5 lei şi 6 lei; setul de creioane colorate - între 1,3 lei şi 7 lei, un alfabetar - 10 lei, iar lista poate continua, aşa încât la acest capitol se ajunge... lejer la 150 lei cheltuiala pe cap de boboc.
O să punem neapărat la socoteală şi buchetul de flori pentru doamna, care va fi oferit cu mari emoţii la deschiderea festivă. Şi din nou tragem linia, ca să adunăm. Rezultă că pentru „înrolarea" unui elev în clasa I, o familie fără... fiţe trebuie să pună deoparte în jur de 400 lei.
Sărăcie, boală grea...
De azi încolo, pacienţii cu boli cronice vor fi nevoiţi să-şi plătească singuri medicamentele cu care se tratau până acum, întrucât asigurările de sănătate vor acoperi doar costul medicamentelor ieftine. Din septembrie, bolnavii cronici vor fi afectaţi de noua grilă de compensare a medicamentelor ce va limita accesul pacienţilor la medicamentele originale, mai scumpe. Pacienţii îşi pot continua tratamentele cu medicamente surogat, mai ieftine, însă nu se ştie încă dacă efectul acestora din urmă este acelaşi ca şi al medicamentelor originale.

Modificarea de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a listei de medicamente pentru bolnavii cronici a stârnit controverse din cauza introducerii coplăţii de 125%. Diferenţa pentru pacienţi este aceea că nu vor mai primi gratuit medicamentele originale, mai scumpe, ci unele generice. Casa susţine că, astfel, vor putea beneficia de tratament gratuit mai mulţi bolnavi. Noua lege a compensării medicamentelor a intrat în vigoare la 1 iulie şi prevede că acestea se compensează după cea mai ieftină substanţă activă dintr-o clasă de medicamente. Legea viza doar medicamentele de pe listele A şi B, decontate parţial. De la 1 septembrie, legea urmează să se extindă şi la medicamentele destinate bolnavilor cronici de pe listele C1 şi C3, suportate integral de CNAS.
ARGES EXPRES
"Curtea Domnească de Argeş" - 1.015.441,20 lei - Primarul Diaconu a semnat contractul de finanţare
Ieri dimineaţă, şeful executivului municipal a plecat la Bucureşti, unde trebuia să semneze la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului contractul de finanţare a proiectului care va aduce la Curtea de Argeş peste 10 miliarde lei vechi din fonduri structurale. Pe ce anume se vor cheltui aceşti bani aţi putut afla din ediţiile trecute ale ziarului nostru.
Cert este faptul că lunea viitoare, în data de 6 septembrie, echipa de management pentru derularea proiectului finanţat "Curtea Domnească de Argeş - capitală a turismului românesc", alcătuită din primarul Nicolae Diaconu, ca manager şi responsabilul economic şi d-na Solomon, delegat de directorul economic al primăriei, va participa la un instructaj, tot la Bucureşti.
Potop de bani grei la Curtea de Argeş: 14 milioane de euro pentru P.I.D.U.!
Astăzi la ora 12.00, primarul Nicolae Diaconu, aleşii locali şi deputatul Mircea Drăghici îl vor aştepta cu braţele deschise pe secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Răzvan Murgeanu, pentru a semna contractul de finanţare a Proiectului Integrat de Dezvoltare Urbană. Cu cei 14 milioane euro, cea mai mare investiţie din istoria oraşului nostru, se va rezolva infrastructura rutieră de pe străzile laterale şi din cartierele mărginaşe şi se vor realiza şi investiţii cu destinaţie socială.
Vom reveni cu amănunte.
"Reducerea cheltuielilor materiale nu înseamnă pierderea banilor!"
Precizarea a fost făcută de către primarul municipiului, Nicolae Diaconu, în urma semnalelor de îngrijorare primite de la cetăţeni şi prin intermediul presei, vizavi de posibilitatea renunţării la unele lucrări din Programul SPGC. "Ceea ce era prins în acest program avea şi finanţarea necesară încă de la votarea bugetului. Cerinţa impusă de guvern pentru reducerea cheltuielilor cu 20% ne-a pus în postura de a stabili o ordine a priorităţilor lucrărilor de executat în cursul acestui an. Ceea ce este foarte important de reţinut, este faptul că banii alocaţi pentru lucrările neexecutate nu se vor pierde, ci vor fi păstraţi în fondul de rezervă pentru anul viitor", a spus primarul.