Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene 22.11.2011

ARGES EXPRES

Mircea Drăghici la datorie - Muncă pentru proiectele europene din Colegiul său

Deputatul Colegiului Curtea de Argeş, Mircea Drăghici, a participat săptămâna trecută la o sesiune de informare pentru parlamentari, organizată de către Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013. Evenimentul s-a desfăşurat la Călăraşi şi s-a transformat într-un veritabil atelier de lucru despre rezultatele Regio (Programului Operaţional Regional 2007-2013), la jumătatea perioadei de implementare şi despre stadiul implementării proiectelor în colegiile parlamentare. Reprezentanţii ADR au detaliat stadiul implementării Regio, iar parlamentarii şi-au prezentat iniţiativele legislative menite să sporească gradul de absorbţie al fondurilor europene şi să vină în sprijinul investiţiilor din bani comunitari. De asemenea, s-a vorbit despre procesul de planificare pentru următoarea perioadă de programare (2014-2020) şi despre priorităţile de investiţii în Regiunea Sud Muntenia, în acord cu nevoile cetăţenilor şi cu obiectivele naţionale şi europene.
Cum în municipiul Curtea de Argeş şi nu numai, la ordinea zilei este implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, deputatul Colegiului, Mircea Drăghici, a fost prezent la acţiunea ADR Sud Muntenia, pentru a pune osul la treabă, aşa cum este obişnuit şi aşa cum s-a implicat în fiecare etapă a proiectului. Deşi au fost invitaţi absolut toţi parlamentarii, indiferent de culoarea politică, la întrunire nu a văzut niciun senator care altădată se lăuda că rupe uşile pentru acest proiect şi nici alţi politicieni cu vise măreţe, care ies în faţă doar la etapa de poze, inagurări, tăieri de panglici sau semnături oficiale. Probabil, partea cu munca nu este la fel de ofertantă sau de interesantă! Cu această ocazie, Mircea Drăghici a fost interesat de stadiul implementării celor două proiecte din oferta sa electorală pentru Colegiul Curtea de Argeş, PIDU şi Curtea Domnească de Argeş - capitala turismului românesc. De asemenea, a adus în discuţie proiectul de infrastructură rutieră, care prevede reabilitarea drumului judeţean Muşăteşti-Brăduleţ.
Deputatul a informat audienţa despre faptul că va fi promovată iniţiativa legislativă privind introducerea TVA, ca şi cheltuială eligibilă în bugetul proiectelor europene. Mai mult, a atras atenţia că în draftul de agendă 2020 se doreşte ca alocarea fondurilor structurale să se realizeze după criteriul competitivităţii (iniţiativa popularilor, grup din care fac parte şi eurodeputaţii PDL), şi nu după principiul coeziunii economice şi sociale (aşa cum susţine stânga, pentru a elimina disparităţile dintre regiuni): "Este o gândire tipică pentru pedelişti, cei bogaţi, cei care o duc bine, să aibă şi mai mult, iar restul, Dumnezeu cu mila!"
Mircea Drăghici a precizat că a vrut să tragă un semnal de alarmă: "Trebuie să elaborăm legislaţia internă necesară pentru a contrabalansa această abordare, care ţinteşte să trimită România la periferia alocărilor financiare pentru perioada 2014-2020!"

Guvernul taie din investiţii

Resursele bugetare interne alocate pentru investiţii vor scădea anul viitor cu 1,3-2 miliarde lei faţă de sumele programate în 2011, dar Guvernul speră să compenseze printr-o absorbţie a fondurilor europene în creştere cu aproape 50%. Proiectul de buget indică pentru anul viitor cheltuieli cu investiţiile în sumă de 37,8 miliarde lei, reprezentând 6,5% din PIB şi mai mari cu 2,4 miliarde lei decât valoarea prevăzută pentru acest an, de 35,4 miliarde lei. Din suma bugetată la investiţii pentru anul viitor, peste 18,3 miliarde lei reprezintă însă proiectele care beneficiază de fonduri europene, incluzând cofinanţarea, iar fondurile nete care ar urma să vină în investiţii direct de la UE se cifrează la aproximativ 11,6 miliarde lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. În aceste condiţii, cheltuiala internă pentru investiţii ar urma să se ridice la 26,2 miliarde lei. Cheltuielile cu investiţiile bugetate programate pentru acest an se cifrează la 35,4 miliarde lei, din care 13,7 miliarde lei reprezintă proiecte cu finanţare europeană, inclusiv cofinanţarea. Fondurile absorbite direct de la UE pentru cheltuielile de investiţii sunt estimate la 7,9 miliarde lei, de unde rezultă că din fonduri locale se cheltuiesc pentru investiţii circa 27,5 miliarde lei.
Aceste defalcări anuale demonstrează o scădere a cheltuielilor interne destinate investiţiilor în 2012 cu 1,3 miliarde lei, de la 27,5 miliarde lei la 26,2 miliarde lei. Pe de altă parte, la capitolul venituri bugetare sunt luate în calcul intrări din fonduri UE în sumă de 13,5 miliarde lei în 2012, cu 4,3 miliarde lei mai mari decât estimările pentru acest an. Dacă toate aceste sume ar fi contabilizate în contul cheltuielilor de investiţii, suma alocată din intern anul viitor ar fi cu 2 miliarde de lei mai mică faţă de cheltuielile din surse proprii efectuate în acest an. Ca procent din PIB, reducerea cheltuielilor interne este şi mai amplă, de la peste 5% din PIB în acest an la aproximativ 4,5% din PIB. Această scădere de la cheltuieli de investiţii a fost posibilă şi datorită deciziei Comisiei Europene de a accepta reducerea gradului de cofinanţare pentru România, cu titlu de excepţie.

15 surse de risc identificate în Argeş

Conform rapoartelor oficiale, în judeţul nostru au fost identificate 15 surse principale de risc privind situaţiile de urgenţă. Acestea reprezintă un eveniment care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale, iar pentru stabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate. Principalele surse de risc în Argeş sunt: Hidrocentrale Curtea de Argeş - inundaţii; SC OMV Petrom Arpechim Piteşti (accidente chimice); SC Termo Calor Confort SA (avarii), SC Apă Canal 2000 SA Piteşti (avarii); SCN/FCN Mioveni (accident nuclear);  Automobile Dacia Mioveni; CONPET Poiana Lacului (scurgeri petroliere); SC CEZ Distribuţie Piteşti; SWP - Sucursala Argeş Piteşti; SC Holcim Câmpulung Muscel; SC ANA IMEP Ştefăneşti; SC Moberflex SRL Piteşti; SC GPL SRL Bradu, Direcţia Apelor Argeş Vedea şi Direcţia Silvică Argeş (incendii). Toate aceste obiective economice importante sunt avute permanent sub observaţie. Monitorizarea situaţiilor de urgenţă este un proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situaţiilor create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii evenimentului evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.

BITPRESS

Mircea Draghici la datorie - munca pentru proiectele europene din Colegiul sau

Deputatul Colegiului Curtea de Arges, Mircea Draghici a participat saptamana trecuta la o sesiune de informare pentru parlamentari, organizata de catre Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia, in calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operational Regional 2007 - 2013.
Evenimentul s-a desfasurat la Calarasi si s-a transformat intr-un veritabil atelier de lucru despre rezultatele Regio (Programului Operational Regional 2007-2013), la jumatatea perioadei de implementare si despre stadiul implementarii proiectelor in colegiile parlamentare. Reprezentantii ADR au detaliat stadiul implementarii Regio, iar parlamentarii si-au prezentat initiativele legislative menite sa sporeasca gradul de absorbtie al fondurilor europene si sa vina in sprijinul investitiilor din bani comunitari.
 
De asemenea, s-a vorbit despre procesul de planificare pentru urmatoarea perioada de programare (2014 - 2020 si despre prioritatile de investitii in regiunea Sud Muntenia, in acord cu nevoile cetatenilor si cu obiectivele nationale si europene.
Cum in municipiul Curtea de Arges si nu numai, la ordinea zilei este implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, deputatul Colegiului Mircea Draghici a fost prezent la actiunea ADR Sud Muntenia, pentru a pune osul la treaba asa cum este obisnuit si asa cum s-a implicat in fiecare etapa a proiectului.
Desi au fost invitati absolut toti parlamentarii, indiferent de culoarea politica, la intrunire nu a vazut nici un senator care altadata se lauda ca rupe usile pentru acest proiect si nici alti politicieni cu vise marete, care ies in fata doar la etapa de poze, inagurari, taieri de panglici sau semnaturi oficiale. Probabil, partea cu munca nu este la fel de ofertanta sau de interesanta!
Cu aceasta ocazie, Mircea Draghici a fost interesat de stadiul implementarii celor doua proiecte din oferta sa electorala pentru Colegiul Curtea de Arges, PIDU si Curtea Domneasca de Arges - capitala turismului romanesc. De asemenea, a adus in discutie proiectul de infrastructura rutiera, care prevede reabilitarea drumului judetean Musatesti-Bradulet.
Deputatul a informat audienta despre faptul ca va fi promovata initiativa legislativa privind introducerea TVA, ca si cheltuiala eligibila in bugetul proiectelor europene. Mai mult, a atras atentia ca in draftul de agenda 2020, se doreste ca alocarea fondurilor structurale sa se realizeze dupa criteriul competitivitatii (initiativa popularilor, grup din care fac parte si eurodeputatii PDL) si nu dupa principiul coeziunii economice si sociale (asa cum sustine stanga, pentru a elimina disparitatile dintre regiuni): „Este o gandire tipica pentru pedelisti, cei bogasi, cei care o duc bine sa aiba si mai mult, iar restul, Dumnezeu cu mila!"
Mircea Draghici a precizat ca a vrut sa traga un semnal de alarma: „Trebuie sa elaboram legislatia interna necesara pentru a contrabalansa aceasta abordare, care tinteste sa trimita Romania la periferia alocarilor financiare pentru perioada 2014-2020!"

ePITESTI

Mircea Draghici- munca pentru proiectele europene din Colegiul sau
Deputatul Colegiului Curtea de Argeş, Mircea Drăghici a participat săptămâna trecută la o sesiune de informare pentru parlamentari, organizată de către Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013.Evenimentul s-a desfăşurat la Călăraşi, fiind un atelier de lucru despre rezultatele Regio (Programului Operaţional Regional 2007-2013), la jumătatea perioadei de implementare şi despre stadiul implementării proiectelor în colegiile parlamentare. Reprezentanţii ADR au detaliat stadiul implementării Regio, iar parlamentarii şi-au prezentat iniţiativele legislative menite să sporească gradul de absorbţie al fondurilor europene şi să vină în sprijinul investiţiilor din bani comunitari.De asemenea, s-a vorbit despre procesul de planificare pentru următoarea perioadă de programare (2014 - 2020 şi despre priorităţile de investiţii în regiunea Sud Muntenia, în acord cu nevoile cetăţenilor şi cu obiectivele naţionale şi europene.„La Curtea de Argeş şi nu numai, la ordinea zilei este implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, aşa că am fost pentru a pune osul la treabă, aşa cum sunt obişnuit şi aşa cum m-am implicat în fiecare etapă a proiectului.Deşi au fost invitaţi absolut toţi parlamentarii, indiferent de culoarea politică, la întrunire nu am văzut însă niciun senator care altădată se lăuda că rupe uşile pentru acest proiect şi nici alţi politicieni cu vise măreţe, care ies în faţă doar la etapa de poze, inagurări, tăieri de panglici sau semnături oficiale. Probabil, partea cu munca nu este la fel de ofertantă sau de interesantă!", a afirmat Drăghici. Cu această ocazie, deputatul a fost interesat de stadiul implementării celor două proiecte din oferta sa electorală pentru Colegiul Curtea de Argeş, PIDU şi „Curtea Domnească de Argeş - capitala turismului românesc". De asemenea, a adus în discuţie proiectul de infrastructură rutieră, care prevede reabilitarea drumului judeţean Muşăteşti-Brăduleţ. Deputatul a informat audienţa despre faptul că va fi promovată iniţiativa legislativă privind introducerea TVA, ca şi cheltuială eligibilă în bugetul proiectelor europene. Mai mult, a atras atenţia că în draftul de agendă 2020, se doreşte ca alocarea fondurilor structurale să se realizeze după criteriul competitivităţii (iniţiativa popularilor, grup din care fac parte şi eurodeputaţii PDL) şi nu după principiul coeziunii economice şi sociale (aşa cum susţine stânga, pentru a elimina disparităţile dintre regiuni): „Este o gândire tipică pentru pedelişti, cei bogaţi, cei care o duc bine să aibă şi mai mult, iar restul, Dumnezeu cu mila! Trebuie să elaborăm legislaţia internă necesară pentru a contrabalansa această abordare, care ţinteşte să trimită România la periferia alocărilor financiare pentru perioada 2014-2020!", a mai spus deputatul PSD.

CURIEUL ZILEI

Lukoil şi Gazprom, potenţiali cumpărători ai Arpechim
Giganţii ruşi, în negocieri cu OMV

Negocierile pe tema Arpechim nu s-au oprit, a informat, ieri, subpre¬fectul judeţului Argeş, Ion Cîrstoiu. Potrivit reprezentantului Prefecturii, Guvernul a avut recent o întîlnire cu potenţialii investitori şi cu staff-ul OMV, însă părţile nu au ajuns la nici un consens, din cauza cererii avan¬sate de concernul austriac. Pentru a vinde rafinăria, OMV solicită suma pe care a dat-o statului român cînd a avut loc privatizarea Petrom, respectiv 700 milioane de euro.  „Părerea mea e că Arpechimul, pînă la urmă, va produce. Acest capitalism e bun, e apreciat de toa¬tă lumea, dar cu concurenţa este o problemă. OMV nu vrea concurenţă. Ei nu au nevoie, deo¬camdată, de bani ca să cedeze oricărei oferte. Vor a¬vea în continuare Dprofit, pentru că stabilesc pre¬ţurile. S-a creat un monopol pe această zonă", a declarat subprefectul Cîrstoiu. Acesta a completat că s-au găsit investitori, dar lucrurile nu s-au re¬zolvat, „pentru că suma cerută de OMV este mare. Ei vor cam cît a luat statul român de la OMV". Ion Cîrstoiu a spus că printre cei care s-au arătat interesaţi să cumpere rafinăria de la Piteşti se numără grupurile cu capital rusesc Lukoil şi Gaz¬prom. „Acum două săptămîni au făcut o ofertă că¬tre Guvern, Guvernul spune da, dar dacă OMV nu vrea", a subliniat subprefectul. Întrebat de corupţia din România, Ion Cîrstoiu nu a negat că ar exista, spunînd însă că acesta este un flagel universal. „(N.r. - corupţie) este şi în România, şi în Polonia, şi în Germania, şi în Franţa, depinde de gradul a¬cesteia. Nici norvegienii, nici suedezii, care sînt daţi mereu ca exemplu de state dezvoltate, nu pot să spună că nu au corupţi", a precizat fostul prefect de Argeş.

Pendiuc: „Căruţaşii au interzis în Piteşti"

Nerespectarea traseelor de la pe¬riferia oraşului care au fost sta¬bi¬lite în ceea ce priveşte tran¬zi¬ta¬rea zonelor urbane de către că¬ruţaşi va duce la aplicarea u¬nor sanc¬ţiuni grave, a arătat pri¬ma¬rul municipiului Piteşti, Tudor Pen¬diuc. Edilul-şef precizează că în a¬cest sens există un proiect de ho¬t¬ărîre care prevede confiscarea că¬ruţelor respective, implicit plata unor amenzi de către proprietari. Primarul a punctat că nu se poa¬te păstra curăţenia sau ordinea pu¬¬blică dacă oricine face ce vrea. Tudor Pendiuc a declarat că „es¬te interzis să se circule cu căruţa prin oraş", iar legislaţia prevede acest lucru.„Avem o hotărîre de Con¬¬siliu Local ce prevede care sînt traseele pe care proprietarii de căruţe le pot folosi şi ar fi bine să se respecte, pentru că amen¬zile nu vor fi prea mici", a decla-rat, pe un ton usturător, edilul Piteş¬tiului. În acelaşi timp, a mai spus primarul, se asigură şi „un climat mai bun în participarea la trafic, dar şi în privinţa curăţeniei. Avem o problemă şi cu cei care trans¬portă cărucioare, pentru că vin şi fac mizerie pe lîngă fiecare plat¬for¬mă de gunoi, scotocind prin deşeuri. Nu e în regulă. Poliţia Lo¬¬¬¬cală va sesiza aceste aspecte şi va acţiona în consecinţă, pen¬tru că trebuie să existe respect faţă de concetăţeni şi faţă de le¬ge", a declarat Tudor Pendiuc.

Ionică: „Iarna nu ne ia pe nepregătite"

Viceprimarul Piteştiului Cornel Ionică susţine că problemele pe care venirea iernii le poate ge¬nera nu vor lua municipalitatea prin surprin¬dere, motivînd că serviciile şi societăţile contractate de primărie vor furniza la timp materialul antiderapant şi utilajele de intervenţie necesare. El a precizat că aprovizionarea s-a făcut deja de către Administraţia Domeniului Public, iar în caz că se va constata necesitatea suplimentării cantităţilor de sare, nisip şi clorură de calciu, acest lucru se poate face în timp util, fără teama de blocaje sau înzăpeziri.   „Niciodată nu am avut probleme din cauza iernii. Participanţii la trafic trebuie să circule însă cu mult mai multă prudenţă, dar, din punct de vedere al inter¬venţiei pe care trebuie să o asigurăm, aceasta se face în mod continuu. Dacă nu e cazul de desză¬pe¬zire propriu-zisă, tot există monitorizări ale gradului de dificultate în privinţa circulaţiei pe carosabil, pe tro¬tuare sau pe aleile pietonale. Nu avem probleme nici cu stocurile de material antiderapant, aprovizionarea s-a făcut deja şi se poate observa că destul de mulţi saci cu nisip au fost duşi pe teren, la capătul scărilor sau la urcările de pantă", explică viceprimarul Pi¬teş¬tiului. Cornel Ionică arată că primăria nu a contractat nici în acest an alte societăţi decît acelea finanţate din bugetul public, enumerînd aici SC Green Salpitflor SA, S.C Salubritate 2000 SA, respectiv ADP. „Ne costă mai puţin şi nu avem experienţe neplăcute care să ne facă să nu mai avem încredere în ei. Au inter¬venit de fiecare dată cînd a fost cazul", a spus vicele, subliniind că măsuri sporite privind deszăpezirea se vor lua în vîrfurile de pantă, care „sînt cele mai pre¬tenţioase".

Adi Florea: „Şi cu perdele forestiere, drumurile vor fi aceleaşi"

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Bo¬a¬¬giu, a declarat că plantarea unor perdele forestiere de protecţie a drumurilor, în urma semnării unui pro¬to¬¬col cu Ministerul Mediului, va costa 1,2 milioane de euro, de 40 de ori mai puţin decît dacă ar fi fost mon¬ta¬te parazăpezi. Liberalul piteştean Adrian Florea a declarat că proiectul este foarte bun, dar că nu este marca actualului guvern, ci al celor din 2000 şi 2004. Cu toate acestea, a precizat liberalul, principala pro¬ble¬mă va consta în identificarea terenurilor agricole, iar în acest sens va trebuie să se recurgă la ex¬pro¬pri¬eri.  Să facă rost de bani pentru exproprieri a spus că va fi o problemă şi subprefectul de Ar¬geş, adăugînd că s-ar putea ca prioritatea Gu¬ver¬¬nului să nu fie chiar a¬ceas¬ta. Pe de altă parte, din postura reprezentan¬tului Opo¬ziţiei, Flo¬rea a susţinut că motivul invo¬cat de Boagiu, con¬form căreia ar scădea costul de în¬tre¬ţinere cu drumurile, nu este decît „o perdea de fum", precizînd că proiectul prin care se arată că sînt bani pentru doar 133 de kilometri de mon¬tat parazăpezi, din cei 870 km de drumuri na¬ţionale, nu este cre¬dibil. Nu în ultimul rînd, libe¬ralul a spus că pentru plantări ar fi necesare trei milioane de arbori, dar că „Guvernul nu este preo¬cupat în realitate de împă¬duriri, pentru că defrişările sînt în floare, ci de a lua ochii Comisiei Europene că încearcă pe hîrtie să demonstreze ceva în sensul protecţiei mediului".

Tecău: „Reforma PDL creşte costurile în sănătate"

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş Florin Tecău îşi exprimă neîncrederea în ce priveşte strategia comisiei prezidenţiale pentru reforma sistemului medical de la noi. Pe de o parte, social-democratul este sceptic că împrumutarea modelului olandez va ajuta „performanţele" româneşti, iar pe de alta, acesta acuză că înfiinţarea caselor private de sănătate nu este o măsură care să aducă aceleaşi beneficii întregii populaţii. În strategia respectivă, sînt menţionate noi reglementări şi în privinţa autorităţilor locale, cele care deţin în administrare unităţile sanitare cu paturi, a precizat Tecău. „Cred că raţiuni economice de eficientizare şi modernizare a să¬nătăţii trebuie să coexiste cu ra¬ţiuni umane, fără a scoate din con¬text pacientul român. Ce va în¬semna pentru români aplicarea mo¬¬delului olandez, pentru că de¬spre el este vorba, dacă în ţara de origine s-a realizat în 10 ani? În primul rînd, creşterea costurilor pen¬tru servicii medicale, apoi re¬ducerea accesului la unele servicii medicale pentru care vor trebui să plă¬teas¬că în plus, reducerea unora din programele naţionale de să¬nă¬tate etc. Pe lîngă asigurarea o¬bliga¬to¬rie, apar asigurările com¬ple¬men¬tare şi suplimentare pe ca¬re româ¬nii le vor plăti asiguratorilor privaţi, aceia care, de fapt, vor ad¬ministra banii românilor. Dacă spi¬talele vor încheia contracte cu asi¬guratorii privaţi, întrebarea care a¬pare e cît de atractive vor mai fi pentru a¬ceş¬tia spitalele mici? Prin urmare, te întrebi cum vei proceda cu ele?", a arătat Florin Tecău, su¬bliniind că „altă schimbare adusă va fi aceea a reorganizării spita¬le¬lor în asociaţii, fundaţii, societăţi co¬merciale, proprietarul spitalului putînd decide acest lucru". Vice¬preşedintele Consiliului Judeţean a declarat că şi autorităţile locale care au preluat managementul spi¬talelor „se vor confrunta din nou cu reglementări obligatorii, ca¬re vor face şi mai dificilă mi¬si¬unea de a asigura nevoile pentru să¬nătate a populaţiei". Tecău susţi¬ne că a¬ceasta este „o reformă pe picior", adăugînd că la fel de bine se putea ca Franţa „să ne inspire": „De ce nu ne inspiră Franţa?, de e¬xemplu. De ce nu introducem con¬¬tribuţia socială generalizată ca¬re e plătită diferenţiat şi păs¬trează şi principiul solidarităţii?". Tecău tra¬ge un semnal de alar¬mă, spunînd că legea trebuie a¬daptată condiţi¬ilor din România, a¬dică prin cos¬turi cît mai ac¬cesibile, şi nu mai mari. „Să¬nătatea, atît cît ne-a mai ră¬mas, ne va costa mai mult. În Olanda, căci de la ei vine legea, costurile pe familie au cres¬cut în ultimii 5 ani cu 41%. Dife¬renţa e că ola¬ndezul a avut de un¬de să con¬tribuie, românul nu a¬re. Nu cred că reforma propusă va în¬sănătoşi populaţia, cred doar că cele 4 miliarde euro/an vor ajunge cî¬torva case private, nu ale mele, nici ale românilor, ci ale lor (n.r. -PDL)".

Azi, pensionarii piteşteni protestează în faţa sediului Guvernului

 Protestul ce are la bază o serie de nemulţumiri ale vîrstnicilor este organizat în faţa sediului Guvernului, începînd cu ora 11.00. Pensionari din Piteşti pleacă spre Capitală din faţa Tribunalului, la ora 8.00. Federaţia Naţională a Sindicatelor Pensionarilor din România a decis, la începutul lunii noiembrie, înaintarea unor scrisori deschise către parla¬men¬¬tari, preşedinte şi Guvern, cu principalele nemulţumiri ale vîrstnicilor. Pentru că nu au primit vreu răspuns pozitiv la doleanţele lor, pensionarii se întîlnesc azi la Bucureşti, unde vor organiza un miting de amploare. Printre protestatari se vor regăsi şi piteşteni. Dacă nici în urma mitingului nu vor exista răspunsuri afirmative la ce solicită pensionarii, următoarea etapă a pro¬testelor o s-o constituie acţionarea Guvernului în instanţă, la CEDO. Vîrstnicii cer guvernanţilor încetarea inducerii ideii că pensionarii sînt o povară pentru so¬cie¬tate, obligarea demnitarilor să nu mai facă declaraţii ireale la adresa lor, majorarea punctului de pensie, revenirea la nivelul veniturilor din 2010 şi neachitarea costurilor serviciilor medicale. De asemenea, vîstnicii sînt revoltaţi de faptul că guvernanţii iau în calcul îngheţarea pensiilor în 2012.