Interpelari

vezi toate interpelarile

Declaratie politica privind importanta alegerile europarlamentare

Importanţa alegerilor europarlamentare

Deputat PSD, Colegiul nr. 2 Curtea de Argeş, judeţul ARGEŞ

DRĂGHICI MIRCEA GHEORGHE

Mulţi dintre noi credem că ştim totul despre campania electorală, fie că facem parte dintr-un partid sau nu. Totuşi, multe lucruri, deşi par simple, sunt rezultatul unei activităţi laborioase şi atent planificate. Modalităţile de a conduce o campanie s-au schimbat dramatic, iar singura cale de a câştiga este să foloseşti toate şansele pe care le ai, metodele şi tehnicile noi, dar, mai ales, să deţii o strategie eficientă.
Paşii mici, dar vizibili, făcuţi de partidele şi liderii politici din România în modalitatea de a conduce campaniile electorale arată că persuasiunea politică devine un rezultat al unei activităţi profesioniste.
Este o iluzie să subestimezi electoratul, să-l consideri neinformat, fără capacitatea de a judeca, de a cumpăni, uneori chiar mai bine decât oamenii politici. A elabora mesaje simpliste sau a utiliza tehnici aparent sofisticate, dar sesizate de către mulţi alegători este o grava greşeală. Publicul se va simţi subapreciat şi manipulat.
Prin natura lor, campaniile produc mai mulţi învinşi decât învingători, ceea ce poate antrena o dispută „la baionetă", disperată, care nu mai ţine cont de reguli, de un minimum de civilizaţie.
Campaniile au şi ele regulile lor. Este esenţial ca partidele şi candidaţii să cunoască şi să stăpânească mecanismele unei campanii electorale; în felul acesta, se asigură un fel de „egalitate a şanselor", care să permită celor mai buni să câştige. Fără stăpânirea acestor mecanisme sau în condiţiile unei stăpâniri inegale, poate câştiga demagogia, fariseismul.
La capătul unei campanii electorale se află puterea, puterea atât de mult râvnită de către partide şi candidaţi. Dar, pentru că după aceasta nu înseamnă din cauza aceasta, o campanie poate face mult, dar niciodată nu face totul. O campanie poate adăuga, poate construi dacă ceea ce există, ca realizare, ca prestigiu, ca imagine, permite acest lucru. Dar, o campanie nu va putea transforma niciodată un candidat fără credit şi prestigiu într-unul competitiv. Tocmai pentru că la capătul cursei electorale se află puterea, campaniile aduc la suprafaţă ceea ce este mai bun şi ceea ce este mai rău în oameni. Ele pot fi prilej de derulare a unor proiecte, a unor strategii elaborate după ani de experienţă, cum pot fi şi o formă de a vinde iluzii, o modalitate de a transforma spaţiul public într-o scenă a invectivei, a acuzei, a scenariilor murdare.
Competiţia politică este o formă de înfruntare dură! Contează şi comportamentul propriu-zis al candidaţilor, capacitatea lor de a rezista, de a convinge, de a se stăpâni, de a da replici tăioase, de a da tot atâtea lovituri câte primesc. Viaţa politică nu este doar ceea ce se vede. priviri, recepţii, zâmbete. Omului politic i se cere o tărie specială, o capacitate de stăpânire aparte. Adesea, alegătorul votează şi omul, iar campania trebuie să evidenţieze şi calităţile individuale ale candidaţilor.
Statutul de membru al UE este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă, pentru a ne atinge unul dintre obiectivele noastre strategice - reducerea decalajelor istorice faţă de statele occidentale.  Pentru asta avem nevoie de o strategie de dezvoltare durabilă, care să permită folosirea oportunităţilor oferite de aderare şi care să maximizeze avantajele oferite de apartenenţa la Uniune. Se ştie că alegerile constituie un element de bază pentru promovarea democraţiei în lume. Occidentul concepe alegerile drept un test pentru aprecierea gradului de dezvoltare democratică într-o ţară sau alta
Orientarea campaniei pentru alegerile europarlamentare spre teme interne şi neglijarea celor europene a generat discuţii aprinse în cadrul politic românesc. Fenomenul în sine nu este unul particular românesc.
În majoritatea statelor admise în Uniunea Europeană după 2004 şi care au derulat campanii pentru a-şi trimite reprezentanţi în Legislativul european, factorii politici au apelat la problematicile interne ale statelor respective pentru a câştiga, în detrimentul unor teme europene considerate mai puţin importante pentru propriile lor electorate. Aşadar, în cazul României, unde dezbaterea pe probleme comunitare este într-un stadiu incipient, apelul la teme interne în campanie pare să fie unul cât se poate de firesc.
       Aş vrea să vă spun că pentru partidele politice româneşti alegerile europarlamentare reprezintă o competiţie importantă doar în măsura în care rezultatele acestora vor crea premise pentru alegerile prezidenţiale din toamna lui 2008. Rolul şi importanţa reprezentării României în Parlamentul European nu sunt foarte bine conştientizate de electoratul românesc. Acesta este motivul pentru care partidele vor pune accent pe teme interne, iar dezbaterile se vor axa, în principal, pe conflicte interne (problemele din justiţie, agricultură sau politică externă). Rezultatele vor fi semnificative pentru partide în condiţiile în care vor reprezenta un punct de plecare pentru alegerile din anul viitor. 
Mai ales, în perioada de desfăşurare a campaniilor electorale, partidelor li se reproşează că nu îşi îndeplinesc în mod satisfăcător funcţia de informare a opiniei publice. În loc să-şi prezinte programul alegătorilor înainte de alegeri şi să ia atitudine în ceea ce priveşte anumite probleme specifice, ele se mulţumesc cu a emite vorbe mari, care nu de puţine ori sunt produsul unor experţi în marketing. Nu persoanele sunt puse în prim-plan.
Partidele nu îşi conduc campaniile electorale mereu în virtutea respectării conceptului de „cetăţean responsabil". Ele sunt permanent supuse tentaţiei de a se adapta necesităţilor. Deseori, acestea preferă să „împăneze" informaţiile livrate cetăţenilor cu promisiuni populare, renunţând să „umple paharul" cetăţenilor cu „un vin de calitate".