Comunicate

vezi toate articolele

Romania nu se poate dezvolta fara invatamant si sanatate

In cursul saptamanii trecute, premierul si guvernatorul BNR enuntau faptul ca Romania nu este afectata de criza mondiala. Mai mult, premierul considera ca singurul risc"pentru romsni ar fi acela de a-si putea cumpara apartamente in SUA.  Tot atunci se spunea ca avem o economie cu o fantastica crestere, care tinde sa devina a 7-a economie europeana.
Acum, discursul sefului Guvernului si, din pacate, si al Guvernatorului BNR s-a schimbat!
Potrivit vicepresedintelui PSD Argeş, Mircea Draghici: Semnele acestei crize se anuntau inca de anul trecut, deoarece s-a promovat o economice riscanta, bazata pe consum si speculatii, si nu pe investitii!
Social-democratul a adaugat: In momentul in care criza a aparut in Occident, iar pietele bursiere si financiare au fost afectate, efectele se vad deja in Romania: degradarea monedei nationale, care anunta si alte dezechilibre in perioada imediat urmatoare. Tinta inflatiei pentru anul 2008 a fost de 3,4% - 3,6%, iar in realitate la momentul actual de 6,5%, nu este efectul cresterii pensiilor si nici al viitoarei cresteri a salariilor profesorilor, ci a politicii iresponsabile de cheltuieli necontrolate si prea des interesate a Guvernului!
Mircea Draghici a tinut sa precizeze: Dupa 9 luni, 4,9% din bugetul invatamantului nu s-a cheltuit! Aceste procente pot reprezenta si ele o sursa pentru cresterile salariale imediat necesare. Romania nu se poate dezvolta fara invatamant si sanatate, ceea ce induce exprimarea unei alte realitati: urmatoarea categorie pentru care este imediat necesara o crestere salariala este cea din sanatate.
In opinia social-democratului argesean: Deficitul bugetar s-a dublat fata de 2004, deficitul comercial a crescut de 4 ori - a scazut competitivitatea produselor romanesti, iar cele 7 majorsri succesive ale ratei dobsnzii de politica monetara au accentuat instabilitatea si devalorizarea leului. Cresterea de 2,3 ori a preturilor utilitatilor a avut drept cauza si incoerenta investitiilor publice, efectuate fara prioritati, sau mai degraba cu prioritati de interese, nu cu prioritati publice.